10,701 matches
-
să creeze impresia că, dimpotrivă, un angajament de acest tip nu e neapărat necesar; cu alte cuvinte, că se poate scrie despre femei și bărbați cu detașare și rigoare, nu cu vehemență partinică. Concluzia studiului său, din păcate, anulează fără putință de recuperare morga retorică pe care autorul și-o arogase pe parcurs. Chiar dacă nu ai vederi feministe, finalul îți lasă oarecum sentimentul de înșelăciune, de păcăleală: pozînd în persoana iluminată, obiectivă, netulburată de prejudecăți ori ambiții obscure, Lipovetsky sfîrșește pe
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
că ar fi vreodată iubiți. Dar teoria lui merge chiar mai departe: convingerea că nu putem fi niciodată iubiți stă la baza ființei omenești, indiferent de cum e alcătuită fizic, de ce cusururi sau farmece are. De ce? Pentru că de această convingere depinde putința noastră de a ne vedea așa cum sîntem în realitate, de a fi conștienți de noi înșine, cu prețul de a rămîne definitiv înstrăinați și singuri. Templul de Aur, de care Mizoguchi e obsedat, este simbolul frumuseții absolute și inaccesibile pentru că
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
contemporane, a avut totuși loc. În ciuda dificultăților - evident! - financiare dar și administrativ organizatorice de tot felul. Mai mult decât atât, suita celor șase zile de concerte, șaisprezece concerte propriu-zise, cu aproximativ 80 de titluri de lucrări, s-au ridicat, fără putință de tăgadă, la nivelul manifestărilor similare situate pe meridianele europene importante ale muzicii. Am trăit decenii în șir cu nostalgia organizării la noi a unei importante manifestări dedicate muzicii contemporane. Am admirat, am privit cu jind la marele festival "Toamna
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
în viziunea paternalistă asupra funcției prezidențiale. Conform acestor prezumții, președintele României e în continuare Nicolae Ceaușescu, stăpânul absolut al țării, care numește premierul indiferent de rezultatul real al alegerilor! Cum poate cineva să înghită astfel de gogoașe, mi-e peste putință să pricep! Nu întâmplător, diversiunea a pornit dinspre candidații ce par să aibă primele trei șanse la prezidențiale. Iar dintre toți, cel mai vivace e candidatul cu șansele cele mai mici, Emil Constantinescu! Alergătura după premieri-minune - deocamdată, doi la număr
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
blînde ridici o mînă deasupra celeilalte/ și desenezi un cerc de lumină/ în cerc efigia unui rege" (Ghearele leului care nu mai fărîmițează). Aplicată asupra ființei umane, această violență declanșatoare de libertate constă în capacitatea ei de metamorfoză. Adică în putința de-a schimba identitatea omului. Masca, deghizarea, toată gama de disimulări, alcătuiește o modalitate spectaculară pe care autorul lui Geraldine o manevrează cu spor. Din sentimentul că o persoană cu o altă figură dispune de șansele unei făpturi noi, posesoare
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
război. Și totuși, el consacră de zece ori mai multe pagini literaturii române postbelice decât celei antebelice. De ce?! pentru că - se justifică printr-un sofism Ion Rotaru - "fenomenul, extrem de prolific, se cerea comentat, orice s-ar spune, cât mai cuprinzător cu putință." în realitate, nu se cerea deloc comentat cât mai cuprinzător. în literatură, ceea ce nu are valoare nu există. Un istoric literar nu face un inventar al obiectelor de hârtie și carton care se găsesc în librării, biblioteci și depozite, ci
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
arterele/ rupte-n azur!" (Sînt de varga). Sau acest extaz grevat pe o vanitate mixtă, somatic-spirituală, șocant prin decantarea de euforii fiziologice: "toate ființele nemuritoare/ se-mbată-n mine/ ca-ntr-un singur duh -/ nu mai există-n cer/ nici o putință/ nici un extaz/ în care nu-s deschis -/ tot sîngele meu/ strigă-n abis/ sînt flacără/ sînt focul stînd ființă!" (Sînt numai aer). Ajuns aci, bardul înalță ditirambi magmatici purei puteri vitale pentru care cerul e doar un ecran pe care
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
răspuns, care depinde, evident, de felul în care citim cartea, merită constatată legătura implicită dintre dragoste și acești "alți demoni". În virtutea acestei legături dezvăluie Marquez, cred eu, o lume romanescă populată de făpturi prigonite de dorințe mai puternice atît decît putința lor de a le rezista, cît și de a le înțelege. Inși însingurați de vreo nefericire petrecută cîndva în existența lor, răvășiți de vreo boală trupească ivită ca pedeapsă pentru o "fărădelege" pe care au comis-o, fie încercînd să
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
natură, menită a se înscrie în conștiință ca un izvor al unei istorii neîntîmplate. Al unei istorii blocate în potențial. Un izvor paradoxal al idealului activ, irigînd o realitate pasivă, decăzută. Un fenomen cu atît mai semnificativ cu cît exprima putința unei credințe autentice, a unei fidelități patetice în fața vacuității morale, a disponibilității truculente a libertinilor postideologici. Cu atît mai important cu cît opunea unui contingent corupt tabloul unei utopii absolute, mîntuitoare. Două au fost mijloacele prin care libertinii democraturii au
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
rupturii, un imediat evanescent, dar nu mai puțin sfîșietor dureros al epuizării trecutului într-un viitor căruia i se neagă simpla posibilitate de a deveni prezent. Ca să te desparți trebuie să fi fost odată împreună, dar și să știi fără putință de tăgadă sau speranță că nu vei mai fi niciodată așa. Instantaneul despărțirii e tragic pentru că el ne plasează cumva într-o poziție incomodă, într-o falie a propriei noastre existențe, unde sîntem acut conștienți de trecut, de ceea ce a
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
e foarte complicat, și nici eu nu știu exact ce să cred despre asta. Când am început să fac acele uriașe expoziții de la Centrul Pompidou, Paris-Berlin, Paris-Moscova, Paris-New York, îmi plăcea să spun că fac cea mai bogată expoziție cu putință și, cu cât e mai multă lume care s-o privească, cu atât sunt mai mulțumit. Astăzi nu mai sunt așa de sigur că aș spune același lucru. Pentru că sunt obligat să văd că expozițiile, mai ales marile expoziții populare
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
păcătos și un netot și am irosit-o, răvășit-o, iureșit-o, bălmăjit-o, pângărit-o! De împrejurări potrivnice să nu-mi vorbești, nu există împrejurări, totul de noi depinde, răspunderea toată a noastră e! îmi va mai da oare Dumnezeu putința s-o mai dreg, s-o mai plinesc, s-o mai rostuiesc nițel?" Entuziasmul este starea de spirit adoptată aprioric de N. Steinhardt și în judecarea literaturii, ceea ce nu exclude funcționarea spiritului critic. De fapt, tocmai această situare este corectă
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
corespuns pentru dl Marino unui simțămînt de specifică ușuare: Am putut deci, după '89, să îmi afirm neaderența la literatură". Inevitabil, gîndul ni se îndreaptă spre profesiile slujite fără credință, precum în cazul unui sacerdot ateu. Cum a fost cu putință o activitate de asemenea proporții fără o lăuntrică aderență la obiectul său, care, dincolo de "ideile literare", este, orice s-ar zice, "literatura", chiar așa bagatelizată, persiflată, pusă între ghilimele, cum procedează Adrian Marino? E unul din cele mai incitante mistere
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
la imaginarul rezervat, ce recurge la culoare cu parcimonie, țintind o dematerializare și sub aspect formal. Eposul vizionar al plinului la care aspiră apare trasat cu o mînă timidă, lăuntric șovăitoare. Laconismul e resimțit drept o salvare: "Cum este cu putință/ această respirație/ în cinci versuri/ tot ce urmează/ e în plus" (Cum este cu putință). Scrisul însuși i se înfățișează ca o opțiune ținută în cumpănă de tentația nonexpresiei, de irezistibila atracție a luminii sacrale care se dispensează de grai
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
formal. Eposul vizionar al plinului la care aspiră apare trasat cu o mînă timidă, lăuntric șovăitoare. Laconismul e resimțit drept o salvare: "Cum este cu putință/ această respirație/ în cinci versuri/ tot ce urmează/ e în plus" (Cum este cu putință). Scrisul însuși i se înfățișează ca o opțiune ținută în cumpănă de tentația nonexpresiei, de irezistibila atracție a luminii sacrale care se dispensează de grai: "Și iar îmi spun/ a scrie e un gest sacru/ prin care te poți mîntui
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
să renunțe la semnele distinctive ale religiei - "un carnet de identitate pe care îl refuz". Ceea ce a fost imposibil de realizat în Franța (vezi cazul tinerelor eleve islamiste care au refuzat să renunțe la vălul de pe cap) a fost cu putință la Nazaret. Cît despre necesitatea de a ne schimba nu numai mentalitățile, ci și inimile, ea s-ar cădea să fie luată în seamă de mult mai mulți decît discipolii lui Choufani.
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
dar sigur [...] din câteva armate cu "mii de oameni și religii" dar fără nici un Dumnezeu [...] Ceea ce inima îmi spune este cumplitul adevăr că și Biserica, Trupul isteric al lui Hristos cel mort și înviat, trebuie să moară. Nu-i cu putință ca trupul să aibă alt destin decât Capul." Jurnalul este însă și căutare profundă, dreaptă și umilă a lui Dumnezeu și a creației Sale. Jurnalul trebuie citit. Pe îndelete. Pr. prof. Ion Buga - Golgotă și Parusie (Jurnal eshatologic - Caiete II
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
efectivă a scriitorilor, și în genere a intelectualilor, în activiști de partid, având sarcini obștești precise." (octombrie 1977, p. 477); "Metodele de oprimare s-au nuanțat până la subtilitate, până la un sistem complicat de mecanisme colective care ne țin conectați, fără putință de scăpare, la toate firele posibile ale unei uriașe centrale de unde suntem dirijați automat prin simple 'impulsuri' ideologice. Robotizarea noastră poate fi dusă însă și mai departe, adică spre o robotizare 'multilaterală'." (aprilie 1980, p. 549); " Tot mai rară până
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Cristian Bădiliță se transformă într-un emul al d-lui Patapievici și scrie negru pe alb: "Poporul român, alcătuit și din prietenii, rudele, colegii noștri apropiați, nu din elemente abstracte și imponderabile, e un popor complet infantilizat, complet idiotizat, fără putință de vindecare decît printr-un miracol divin." Unu la mînă: dintre cei care alcătuiesc poporul român, dl Bădiliță se exclude pe sine, lăsînd mizeria participării la plămadă doar rudelor, prietenilor și colegilor apropiați. Doi la mînă: pe cale de consecință, sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
nu sînt decît consecințe, pentru uzul legiuitorilor români, ale unei trăsături care ne interesează în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și de dreptate, lege) pe altă dimensiune decît a raționalității". Ce "actualizare" a României ar fi cu putință fără "modernism", "industrializare", "agricultură intensivă"? Cum am putea ieși altminteri din "România patriarhală, sătească, anistorică"? Admițînd încă o dată că "raționalitatea nu ne-a tulburat niciodată în chip deosebit", C. Noica pare a subscrie, el însuși, la ceea ce combătuse anterior, adică
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
o vastă lipsă de perversitate. Vorbesc de modelele reale, nu de preparatele artistului. În societatea românească ticăloșiile de orice fel poartă aproape constant semnul inocenței; acești oameni fac rău fără să păcătuiască. Perversitatea, viciul adevărat și tragic nu sunt cu putință decît acolo unde, printr-o îndelungată și profundă constrîngere morală și religioasă, s-au putut forma acele duplicități și conflicte din care se naște conștiința complicată a binelui și răului moral. O lume care să fie mai ignorantă în această
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
produs trecerea de la o gîndire liberă la o "gîndire captivă", ce a cîștigat și ce a pierdut cultura filosofică românească prin faptul că unii dintre cei mai străluciți reprezentanți ai săi s-au apropiat de legionarism; cum a fost cu putință ca această cultură filosofică să nu-și manifeste propriile mijloace de autoapărare, atunci cînd a fost confruntată cu spectacolul praxisului legionar; cum se constituie, cum se manifestă și ce relevanță are responsabilitatea în domeniul intelectual?". Autorul nostru crede că această
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
care, în faza sa franceză, îi va deveni caracterizant: "Trebuie să te gîndești zi și noapte la Dumnezeu, pentru a-l uza, a-l termina în tine. Atîta vreme cît el va rezista la banalitate, trăiești în imperiul lui fără putință de scăpare. Nu ne putem elibera de el decît chemîndu-i cu insistență prezența, pentru a ne obosi și a-l face superfluu". Și, în sfîrșit, această meditație plină de sensuri pentru convingerile sale, de atunci, din 1937: "Nu o dată s-
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit mai complexă decât se vedea prin ochii avizi de cunoaștere ai tinerilor noștri școliți la Paris. Ei, pașoptiștii, concretizau dorința de a fi a națiunii; rămânea să edificăm însă esențialul, anume capacitatea, putința, perseverența întru noua ființă, esențial deosebită de cea anterioară, și anume modernitatea instituțională și aptitudinile industrioase. Generația critică, formată la Junimea, începând cu 1863, a cenzurat entuziasmul pașoptist, prin identificarea fracturii dintre formele noi și fondul preponderent arhaic, formulând critica
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
se obișnuise să facă: de dimineață pînă-n noapte, privea cadranul și acele și se urca pe schelă ca să asculte de aproape tictacurile a căror regularitate îi dădea și lui liniștea lăuntrică... Trebuie să credeți - pentru că poate altfel nu e cu putință să înțelegeți mare lucru din această întîmplare - că bătrînul, care trăia atît de singuratic, își legase viața și destinul de existența acelui mecanism. Pe nesimțite - ca printr-un drum întors - viața acestui om se lipea mai tare de tainica învîrtire
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]