744 matches
-
Cofetarul din Focșani, dându-i amanet via din Faraoane. La termenul din poliță, cămătarul îi cere banii pe care Dumitru nu-i poate restitui și îi dă via. Acest lucru alcătuiește în epoca anilor 1851 un proces penal la Tribunalul Rîmnic (Rîmnicul Sărat) terminat cu o decizie de pierdere a viei. Rușinea acestui fapt a rămas în familie un secret chiar până la tatăl meu care ținea hârtiile bine ascunse. Partea frumoasă este că, revenit din Italia prin 1900 după ce avusese copiii
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
din Focșani, dându-i amanet via din Faraoane. La termenul din poliță, cămătarul îi cere banii pe care Dumitru nu-i poate restitui și îi dă via. Acest lucru alcătuiește în epoca anilor 1851 un proces penal la Tribunalul Rîmnic (Rîmnicul Sărat) terminat cu o decizie de pierdere a viei. Rușinea acestui fapt a rămas în familie un secret chiar până la tatăl meu care ținea hârtiile bine ascunse. Partea frumoasă este că, revenit din Italia prin 1900 după ce avusese copiii și
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
bl. 4B, sc. 2, et. 9, ap. 75 sector 4 țel. 6293839 16151 VLAICU DANIELA (n. 1963) Str. Mihail Sebastian nr. 7 bl. S33, sc. 1, et. 3, ap. 12 sector 5 țel. 4234303 16168 VULCAN DANIELA (n. 1972) Bd. Râmnicul Sărat nr. 31 bl. 11B, sc. A, et. 6, ap. 68 sector 3 țel. 3464321 12155 XIFANDO ISABELA ILEANA (n. 1969) Str. Ion Mihalache nr. 154 bl. 5, sc. B, et. 5, ap. 53 sector 1 țel. 3274902 17707 ZAHARIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Cernica. Mitropolitul Atanasie a trecut la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica. A scris sau a tradus lucrări de Istorie bisericească și de Morală, articole în "Biserica Ortodoxă Română" și "Cuvântul Adevărului" de la Râmnic, pastorale, conferințe și cuvântări. Dintre acestea menționăm următoarele:
Atanasie Mironescu () [Corola-website/Science/310818_a_312147]
-
a pus ba să zică că sunt idei învechite, ca și când realitatea ar fi o idee, ba Ionel Ciocîrdel de la " Telegraful" s-a pus să facă discuțiuni filologice, precum că și terminația numelui redactorului "Timpului" e slavonă. În adevăr Bistrița, Dâmbovița, Râmnic, Târgoviște, Craiova, Suceava, Romanul, Bogdan și Vladislav, Radu sunt numiri slavone pentru că limba hieratică și de stat era în România cea slavonă, precum era în Occident latina. Francofortul, Berolinul, Monachiul, Vindobona, Londini sunt orașe latine? Cromerius, Goethius, Curtius - romani? Craiova
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moment ca asa ar fi. De ce românul, când n-are evrei lînga el, sporeste? Astfel vedem ca în judete în care se afla putini evrei sau nu se afla deloc populatia sateana sporeste. În anul 1877 taranii au sporit: în Râmnicul Sarat cu 1238 în Dîmbovita cu 1390 în Buzau cu 2407 în Braila cu 1415 în Dolj cu 1405 în Ialomita cu 2459 în Ilfov cu 2826 în Prahova cu 1162 în Teleorman cu 1204 în Vlasca cu 1712 Acum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atunci cu tot dinadinsul recomandăm cititorilor șirurile ce urmează și pe cari, cu privire la pasivitatea ce se impunea opoziției în județul Vâlcea și la minunata administrație liberal-națională, ni le trimite un corespondent al nostru din partea locului. [ 11 iunie 1880] ["PRIMIM DIN RÎMNICUL VÎLCII... "] Primim din Râmnicul Vîlcii următoarea corespondență, care cuprinde detalii atât de grave încît cată să atragem într-adevăr cea mai serioasă atenție a autorităților competente asupra lor. [ 11 iunie 1880] {EminescuOpXI 209} ["PARTIDUL DOMINANT... "] Partidul dominant și-a dat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recomandăm cititorilor șirurile ce urmează și pe cari, cu privire la pasivitatea ce se impunea opoziției în județul Vâlcea și la minunata administrație liberal-națională, ni le trimite un corespondent al nostru din partea locului. [ 11 iunie 1880] ["PRIMIM DIN RÎMNICUL VÎLCII... "] Primim din Râmnicul Vîlcii următoarea corespondență, care cuprinde detalii atât de grave încît cată să atragem într-adevăr cea mai serioasă atenție a autorităților competente asupra lor. [ 11 iunie 1880] {EminescuOpXI 209} ["PARTIDUL DOMINANT... "] Partidul dominant și-a dat toată silința pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Milanului și Ferrarei și pe dogele Veneției să se alieze cu Matei Corvin. Regele Franței și cel al Angliei ca și împăratul Germaniei refuză să participe la cruciada proclamată de Sixt al IV-lea, la 8 aprilie 1481. Lupta de la Râmnic Dintr-o scrisoare a reginei Ungariei ar reieși că în anul 1480, Ștefan cel Mare ar fi pătruns în Țara Românească, unde a obținut o mare victorie. Scrisoarea se referă însă la evenimentele care s-au petrecut în 1481. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-a determinat pe năvălitori să se retragă în grabă. Riposta domnului nu s-a lăsat așteptată și, așa cum se scrie în Letopiseț: „În anul 6989 (1481), luna iulie 8, duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși o mulțime foarte mare, fără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe toți, după vrednicie, i-a trimis pe fiecare la ale sale, și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu pentru cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ale sale, și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu pentru cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost pieire foarte mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa Elenora și cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei au data de 9 iulie 1480. Se pare că datarea lor este greșită, scrisorile referindu-se la evenimentele care au dus la lupta de la Râmnic. În scrisori era vorba de o oaste foarte mare, de 60.000 de oameni, la care s-au adăugat contingente din Transilvania sub comanda unor căpitani regali. Ștefan cel Mare l-a pus domn pe Vlad Călugărul „căci a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta de la Râmnic „din care voi trimite în curând și Sfinției Voastre, scria Matei, ca să înțeleagă că eu nu mă dezinteresez de interesele creștine, ci veghez cu tot zelul ca inamicii credinței, pe cât mi-e posibil, să fie fără întrerupere măcinați”. Regina Beatrice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca inamicii credinței, pe cât mi-e posibil, să fie fără întrerupere măcinați”. Regina Beatrice a scris și ea Elenorei, sora ei, și cumnatul ei, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, despre victoria obținută de Ștefan. Regina scria că după bătălia de la Râmnic, turcii au fost urmăriți până la Dunăre. Creștinii au trecut fluviul, unde au atacat două fortărețe. E greu de spus, până la descoperirea altor documente, în ce măsură relatarea reginei este exactă. Interesant este faptul că și în Letopisețul Țării se menționează că au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei. Pe soția acestuia a luat-o și acum este voievod în Țara Muntenească Vlad, cel care a fost călugăr și egumen”. Asta înseamnă că Vlad Călugărul era frate cu Vlad Țepeș și cu Radu cel Frumos. După lupta de la Râmnic, un document ni-l arată pe Țepeluș la Pitești, la 6 august. Vlad le scria brașovenilor: „cu voința lui Dumnezeu de Sus, mi-a ajutat Dumnezeu împotriva dușmanului și l-am alungat din țară și a trecut sâmbătă peste Dunăre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întâmplat la Șcheia, un eveniment care s-a produs mult mai aproape de momentul în care își scria cronica ? La trei săptămâni după bătălia de a Șcheia a murit Maria, sora Domnului, soția lui Șendrea, cel care a fost ucis la Râmnic. Ștefan cel Mare nu a închinat țara turcilor. Încheierea păcii cu Poarta Devenea evident faptul că Moldova nu va primi nici un ajutor de la principii creștini, pentru a continua conflictul cu Imperiul Otoman, cu speranța de a recupera cele două cetăți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au murit atunci” (p. 47), adică recunoașterea unor merite deosebite ale unor luptători. Dlugosz scria că Ștefan a trecut pe unii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierimii, este evident că ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri. Dacă ne-am afla în fața unei situații speciale, în care Ștefan cel Mate face din țărani boieri, rămâne greu de înțeles de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic, au pierit de la munteni, „toți vitejii și boierii”. Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sentimentul că Suceava va fi un nou Constantinopol, un nou centru de luptă contra necredincioșilor. În același an, 1487, era înălțată și biserica de la Milișăuți închinată Sfântului Mare Mucenic Procopie de a cărei protecție s-a bucurat în timpul luptei de la Râmnic, din 8 iulie 1481, pisania bisericii fiind o cronică lapidară a evenimentului. Piatra de temelie a bisericii era pusă în ziua în care se sărbătorea Aducerea Moaștelor Sfântului Teodor Stratilat, sfânt militar care figurează în cavalcada împăratului Constantin de pe peretele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
GRIGORE RÂMNICEANU, (c. 1763-1828), cărturar și traducător. G. a îmbinat viața monahală cu preocupările culturale proprii centrului de la Râmnic. Știa limba greacă, avea cunoștințe de astronomie și matematică, de istorie și geografie și era interesat de Enciclopedia franceză. Ierodiacon la Episcopia Râmnicului de la șaptesprezece ani, este ieromonah din 1787 și, adus de mitropolitul Filaret la București, în 1793 devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
după Oglinda bogosloviei, traducere a Dioptrei lui Filip Solitarul. Lui G. i-au aparținut și două manuscrise de uz didactic, o aritmetică și o trigonometrie. Ca diortositor, el contribuie la tipărirea a numeroase cărți de cult (aproape douăzeci), atât la Râmnic, cât și la București. Corectează în 1783 un volum de Pilde filosofești, în care introduce maxime originale compuse de el. Din cele șase prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un scurt istoric, în stil hagiografic, al cărturarilor luminați - Damaschin, Chesarie, Filaret - din centrul cultural-teologal de la Râmnic. Prefața la Triodion dezvăluie idei legate de specificul culturii românești: în descendența culturii „romane” de Răsărit, aceasta evoluează pe un traiect distinct în cadrul civilizației europene. Progresul însuși este pentru clericul G. nu atât produsul rațiunii, cât darul providenței pentru oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
la crearea terminologiei filosofice în limba română. Tot din limba greacă traduce în 1793 Cămara dreptei credințe a lui Teofil, episcopul Campaniei, scriere tipărită la Veneția în 1780. Monah învățat și episcop filosof, G. leagă preocupările iluministe ale cărturarilor de la Râmnic de renașterea națională propovăduită de Gh. Lazăr. SCRIERI: [Prefață] la Antologhion, București, 1786; [Prefață] la Cazanii, Râmnic, 1792; [Prefață] la Pravoslavnică învățătură, București, 1794; [Prefață] la Triodion, București, 1798; [Prefață] la Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826; Traduceri: Teofil, Cămara dreptei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]