2,475 matches
-
2. Sfințirea cea mică a apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare a casei, precum la: a. Rugăciunea la începerea temeliei casei; b. Rânduiala binecuvântării casei noi; c. Rugăciunea pentru casa ce este supărată de duhuri rele. d. Însă la rânduiala care se face la casa sau la locul ce sunt supărate de farmece sau de descântece preotul va stropi „casa și locul casei pe dinafară“ cu apă sfințită de la Botezul Domnului. Dacă nu o are la îndemână, preotul face Sfințirea
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
face Sfințirea cea mică a apei. 3. Sfințirea cea mică a apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare a diferite lucruri și activități din viața casnică a omului, precum: a. Rugăciunile la începutul și la terminarea săpatului unei fântâni; b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului; c. Rugăciunile la sădirea și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
regulă, rugăciunile de binecuvântare a diferite lucruri și activități din viața casnică a omului, precum: a. Rugăciunile la începutul și la terminarea săpatului unei fântâni; b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului; c. Rugăciunile la sădirea și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din candele de la
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
în cazul unor boli sau neputințe: a. Pentru oameni, astfel de stropiri se fac cu Agheasmă mică, dacă preotul săvârșește mai întâi sfeștania, sau cu Agheasmă de la Bobotează, precum la rugăciunea pentru dureri de cap (deochi); b. Pentru animale există rânduiala care se face când se îmbolnăvesc animale de orice fel,precedată de Sfințirea cea mică a apei, cu care se stropesc animalele bolnave. 6. Sfințirea apei sau stropirea legată de anumite praznice: a. Cea mai importantă și fastuoasă slujbă de
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
Bobotează. Mântuitorul a sfințit nu numai apele Iordanului, ci însăși firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este numită de popor paști, se încheie prin stropirea pâinii cu apă sfințită; e. Rugăciunea
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
cu apă sfințită; e. Rugăciunea de binecuvântare a brânzei și a ouălor în Sfânta și Marea Duminică a Paștilor este precedată de Sfințirea cea mică a apei. 7. Stropirea cu Agheasmă spre sfințire a lăcașurilor și obiectelor de cult: a. Rânduiala la punerea temeliei bisericii și la înfigerea crucii, ca și cea de târnosire a bisericii; b. Rânduielile binecuvântării și sfințirii noului chivot în care se vor păstra dumnezeieștile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol și ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
a Paștilor este precedată de Sfințirea cea mică a apei. 7. Stropirea cu Agheasmă spre sfințire a lăcașurilor și obiectelor de cult: a. Rânduiala la punerea temeliei bisericii și la înfigerea crucii, ca și cea de târnosire a bisericii; b. Rânduielile binecuvântării și sfințirii noului chivot în care se vor păstra dumnezeieștile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol și ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă și a acoperămintelor acestora; a cădelniței, vasului pentru anafură, copiei și vaselor pentru vin și apă; a
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
lua Agheasma Mare să o ducă și la casele lor, pentru vindecarea bolilor trupești, dar și pentru vindecarea sufletului de păcate. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată și rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust. Însăși rânduiala slujbei din cadrul praznicului Epifaniei lămurește de ce este necesar să ne împărtășim din apa sfințită la Bobotează. În sfintele rugăciuni se reliefează beneficiile Aghesmei Mari, pentru că ne sfințește sufletele și trupurile, casele, gospodăriile, pământurile și întreg spațiul în care ne desfășurăm
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
sărbătorită de către turci prin muzică, jocuri, ocazie când se mânca mămăligă și fasole și se bea cafea. Această sărbătoare a fost surprinsă, descrisă și de Dimitrie Cantemir (numind-o Hidirles) : « Iar la poporul turc ziua sfanțului Gheorghe este semn sau rânduiala, la începutul campaniei ostășești, pentru scoaterea căilor la pășunat, plecarea din încartiruirile de iarnă și altele. În decretele sultanului, prin care se declară război dușmanului, s-a obișnuit să se indice această zi când toate oștirile trebuiau să se echipeze
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
-ntorci din cale, Cum ai dori acum, la vârsta senectuții, Să fii buricul lumii în ritualul nunții. Nu poți să spui că viața îți calcă după vrere, Că tu peste destin nu ai nici o putere... Că toate curg după o rânduială: În oase-i sănătate, și-n inimă... e boală. Pe linii paralele să meargă astea două Nu pot; că uneia - vieții - chiar dacă-i tot plouă, Firul tors și tras din pântecul de mamă Se rupe. Apa din piatră curge; e
UN ALBUM DE SUFLET ȘI UN FEL DE... APĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363366_a_364695]
-
de aceea sunt ei slabi". „La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viață". „La traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmașii dacilor, înfrățiți cu romanii! „Noi de la Râm ne tragem!” a zis cronicarul. Ce știa
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
aduse, Peste-oceane nesfârșite de-alizeele zglobii. Se apropie o schimbare, un amurg de zei în lume, Semnele sunt pretutindeni , ca izvor al frumuseții, Ce se va-ntâpla nu are, nici ființă și nici nume, E natura ce-și încheagă-o altă rânduială-a vieții! Referință Bibliografica: Gotterdammerung / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GOTTERDAMMERUNG de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363591_a_364920]
-
mai tânără care era fiica bătrânei, mă deslușea. Ea a stat cu mine toată săptămâna și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să-i dau, de ce medicație avea nevoie și bineînțeles rânduiala casei. Aș spune că am avut noroc. Bătrâna era bună, respectuoasă, caldă ca un copil mic, fiind dependentă de mine de la a o întoarce de pe o parte pe cealaltă, de a mânca, ca și de restul: spălat, schimbat de pampers
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă altfel, cu alte rânduieli și pe alte temeiuri: „Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri/ Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni/ Zăresc lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri,/ Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: să fim buni .// E-
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Acasa > Strofe > Timp > RÂNDUIALA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Rânduiala rău se surpă Mulți coboară, puțini urcă, Răul biciuie cu ură A întrecut orice măsură! Cei mai “Mari” își fac statui, Din greșeli și-
RÂNDUIALA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361058_a_362387]
-
Acasa > Strofe > Timp > RÂNDUIALA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Rânduiala rău se surpă Mulți coboară, puțini urcă, Răul biciuie cu ură A întrecut orice măsură! Cei mai “Mari” își fac statui, Din greșeli și-și bat și-un cui, Chiar în frunte de se poate Să le aibă ei pe
RÂNDUIALA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361058_a_362387]
-
să scape de rău țara, Piatră de încercare grea Au pus furii iar pe ea! Sfinți și îngerii din icoane Împlinesc sfinte canoane Și se roagă pentru noi Să ne scape din nevoi! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Rânduiala / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2227, Anul VII, 04 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RÂNDUIALA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361058_a_362387]
-
făcând o pauză pentru a le da un plus de greutate, în timp ce își plimba privirea pe fețele lor care încremeniseră la auzul celor spuse. Mă gândesc eu că n‑o să vă bucurați, dar trebuie să‑mi fac datoria. Așa e rânduiala când ajung copiii flăcăi, fraților. - Dar ce necaz, omule, spune odată! S‑a oțărât Vasile spre el cu mâna pe sticla cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta. Ce
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
conlucrarea cu harul primit ține de fiecare dintre noi” (p. 242). Toată această incursiune în patristica ortodoxă are darul de ne revela dimensiunile cosmice și eshatologice ale Botezului în perspectiva Sfinților Părinți și totodată ne conștientizează asupra păstrării elementelor esențiale rânduielii liturgice ale acestei Taine de-a lungul timpului. (Depășirea periodizării „clasice” a patristicii la primele opt secole în expunere este dovada faptului că lucrarea Duhului Sfânt rămâne neîntreruptă până astăzi în Biserică, ceea ce-l făcea pe teologul Vladimir Lossky să
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
albaștri! P-ăștia din urmă, aproape obligatoriu. De data asta, fără terezie! Cu „măsuri” neortodoxe și care de-atunci au devenit „marcă înregistrată” în mâna unora. În materie de împărțit ... dreptatea cerșită, funcțiile râvnite, pădurea rărită și apoi tăiată fără rânduială și pe „șnăpăneală” în beneficiul proprietarilor de drept sau de ocazie, pământul care prea ne înghesuie dar și (încă) ne suportă, favorurile tânjite ș.a. Cele din urmă, nu prea multe. Bune și-alea, ziceam, de cât deloc. După atâtea chingi
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
comunitară. În aceste împrejurări Biserica nu a trecut cu vederea și nici nu a tratat superficial realitatea existențială ce conduce social și politic istoria care se întrupează în Stat. Statul nu este de sorginte ori de esență divină, dar corespunde rânduielii dorite de Dumnezeu, el are o demnitate eminentă care învocă și impune supunere și ascultare din partea tuturor. De aceea, Biserica a avut intotdeauna simțul istoric, întrucât nu a respins și nu a ignorat rolul Statului în planul existenței social - istorice
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
și partidului, pentru o eventuală “tragere de urechi”, era chiar necesară și periodică. Intrați în colimatorul propagandei, bietul obiect de conversiune care era omul (de la chiaburul sau burghezul decadent și înverșunat “dușman de clasă”, la țăranul și muncitorul docil noilor rânduieli) suporta cu “răbdare” dicte-urile puterii. Învățământul ideologic de partid era obligatoriu, mai ales cu acele segmente socio-profesionale considerate de partid că sunt ele însele formatoare de opinie și de conștiințe: pătura dăscălimii din școli. Am urmat astfel de cursuri la
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
amândoi. Așa că e bine, Tinco, se adresă biata mamă nevestii cismarului! Aveam acum, în clasa a șaptea, ghetele mele. Mare bucurie, mare! Le văcsuiam cu unsoare din borcanul de peste iarnă, cu seu, cu grăsime de găină tăiată, le așezam în rânduială “la linie” vârfurile sclipind de atâta frecare și le puneam ba la vedere, ba sub “chiridă”, ba sub pat. Era cu adevărat un element de decor al unei vitrine a adolescenței aflată pe trecute, care s-alăsat atât de greu ... umplută
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]