708 matches
-
al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica cuib sub streșină sau înlăuntrul casei unde locuim nu e semn bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate să descîlcească orice tort, cît de rău a fi el încîlcit. Cînd vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de-i găsi alt fel de păr, de acela soi de vite ai să ai noroc. Cînd vezi rîndunică, să stai și să cauți sub piciorul drept, și de-i găsi cărbune ai să ai noroc. Cînd vezi întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai să ai noroc. Cînd vezi rîndunică, să stai și să cauți sub piciorul drept, și de-i găsi cărbune ai să ai noroc. Cînd vezi întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce ți-a răspuns, să rădici călcîiul și să cauți sub el; de vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alb și jumătate negru, vei muri în cărunteță. Dacă vezi rîndunică și ai stat, cînd vei porni, să pornești întîi cu piciorul drept, că-ți merge bine anul acela. Cînd rîndunica trece pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi afară moale și pîclă, apoi că vor urma boale. Se zice că cel ce se scaldă în Vinerea Mare sau Paști este sănătos peste tot anul. Cucul, cocostîrcii și cucoarele se salută cu multă dragoste și sinceritate, asemenea și rîndunelele, zicîndu-se: „Sănătate, viață nouă și la mulți ani!“, făcîndu-se în același timp semnul sfintei cruci. Fluturele roșu e salutat cu mare bucurie, zicîndu-se: „Ca tine roș și să nătos!“ Femeile dacă au fost introduse în biserică, întorcîndu-se acasă, calcă pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la casă, că duce laptele. Dacă mai multe persoane mănîncă lapte dintr-un vas, nici una din ele să nu lase lingura jos pînă nu isprăvește de mîncat, ca să aibă vaca de la care s-a luat laptele spor. Dacă dărîmi cuibul rîndunelelor, îți moare vaca. Cînd trece liliacul pe sub vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd nu-ți speli mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se uită înapoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doctorate la Cambridge/ Și odăjdii sărutate/ De țărăncile bătrâne/ Târându-se în genunchi/ Pe lespezile cu inscripții chirilice ;/ Megafoanele/ Transmițând slujba/ Până în curtea plină de corturi,/ Până în șoseaua pe marginea căreia/ Sunt parcate mașinile/ Așteptându-și sfințirea;/ În timp ce credința -/ Asemenea rândunelelor/ Care pătrund sub cupolă/ Zburătăcite de clopote -/ Se rotește speriată,/ Se lovește de pèreții pictați/ De Pantocrator,/ Coboară/ Și se așază cuminte în frescă". (În frescă) O adevărată frescă, în dimensiuni mici, a vieții cotidiene, în care credința, îngerii, timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alt roi esă voios din stup, dar împărăteasa (matca) fiind bătrână <s>au lâncedă de aripi, nu este în stare a se înălța cu roiul și neîntârziet cade în iarbă sau chiar în apă, sau că se face prada unei rândunele zburătoare și roiul e ferice de i se nimerește a intra în stupul său. Dar, nu rareori se împarte între alte stupuri, unde se ucide și se stirpește de locuitori. Un al doile, al treile sau al patrule roi esă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înfățișând Primăvara, "o fată de țară cu o floare în mână", iar celălalt, "o impresie după romanticul Mihai Viteazul al lui Lapatty, aflat tot la Muzeul Militar". Un alt panou decorativ pictat de fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin căci, că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par rândunele. La nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la nivelul frazei, dar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par rândunele. La nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la nivelul frazei, dar aceștia sunt concretizați, tipic, în fraze (pentru faptul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par rândunele. La nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la nivelul frazei, dar aceștia sunt concretizați, tipic, în fraze (pentru faptul că uneori în text sau termenul explicat, sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par rândunele. La nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la nivelul frazei, dar aceștia sunt concretizați, tipic, în fraze (pentru faptul că uneori în text sau termenul explicat, sau termenul explicativ sunt reprezentați
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
stol de turturele, Cu glasul de feciorele: «-Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un șir de rîndunele, Cu glasul de curve rele: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă duceți cîte nouă, Să vă-ntoarceți cîte două!». Și te Domn bun veselește. În alt colind, l-am surprins pe Dumnezeu în chip de cioban suferind la oi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
zeu vegetațional: aceeași stare deplorabilă, atîta cît îi este dat colindei să relateze, a cîmpului devenit inaccesibil, fără ritualurile și muncile de trebuință. Încercarea de a-l îmbuna/„trezi” pe gospodar se repetă, tot într-o ordine instituționalizată. În final, rîndunelele, „curve rele”, adică bune meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică să reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și aduc pietricele să arunce, precum ar semăna în ziua de Crăciun; sau apă de stropit, asemenea paparudelor; blestemul sună și de data asta a urare: rîndunelele să se înmulțească
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]