710 matches
-
al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica cuib sub streșină sau înlăuntrul casei unde locuim nu e semn bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate să descîlcească orice tort, cît de rău a fi el încîlcit. Cînd vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de-i găsi alt fel de păr, de acela soi de vite ai să ai noroc. Cînd vezi rîndunică, să stai și să cauți sub piciorul drept, și de-i găsi cărbune ai să ai noroc. Cînd vezi întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai să ai noroc. Cînd vezi rîndunică, să stai și să cauți sub piciorul drept, și de-i găsi cărbune ai să ai noroc. Cînd vezi întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce ți-a răspuns, să rădici călcîiul și să cauți sub el; de vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alb și jumătate negru, vei muri în cărunteță. Dacă vezi rîndunică și ai stat, cînd vei porni, să pornești întîi cu piciorul drept, că-ți merge bine anul acela. Cînd rîndunica trece pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi afară moale și pîclă, apoi că vor urma boale. Se zice că cel ce se scaldă în Vinerea Mare sau Paști este sănătos peste tot anul. Cucul, cocostîrcii și cucoarele se salută cu multă dragoste și sinceritate, asemenea și rîndunelele, zicîndu-se: „Sănătate, viață nouă și la mulți ani!“, făcîndu-se în același timp semnul sfintei cruci. Fluturele roșu e salutat cu mare bucurie, zicîndu-se: „Ca tine roș și să nătos!“ Femeile dacă au fost introduse în biserică, întorcîndu-se acasă, calcă pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la casă, că duce laptele. Dacă mai multe persoane mănîncă lapte dintr-un vas, nici una din ele să nu lase lingura jos pînă nu isprăvește de mîncat, ca să aibă vaca de la care s-a luat laptele spor. Dacă dărîmi cuibul rîndunelelor, îți moare vaca. Cînd trece liliacul pe sub vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd nu-ți speli mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se uită înapoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
continua joaca în iarbă, iar poveștile încărcate de minuni vor capăta o aură aparte. Atunci primăvara cea verde se va încolăci între ramurile naturii, iar noi vom admira începutul unei noi vieți. Cu o rochie din flori, cu pantofi de rândunele, cu o coroniță din bobocei și o caleașcă feerică din iarbă, coboară purtată cu șase perechi de căprioare, adorata primăvară. Ea poartă mereu un săculeț cu semințe magice care atingând pământul plăsmuiesc viață. Copacii înmuguresc, florile îmbobocesc, păsările concertează, vietățile
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Bianca Bolum () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2326]
-
a Șchiopătând la ușa mare b C-o metanie și-o cruce b Greierile îți aduce a Doamne, binecuvântare. ( T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe au aceeași rimă. a Peste vârf de rămurele a Trec în stoluri rândunele a Ducând gândurile mele a Și norocul meu cu ele." ( M. Eminescu) - variată sau amestecată în care versurile rimează fără nicio regulă. "Și-ntr-un valvârtej de fum Taie-n lung pădurea toată A trecut... Dinspre câmpie Vuiet greu de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cf. Nedelcu (2002: 112−113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cele de dinainte, dar relativ mai scurte decât cele ale iepurilor de câmp. Urechile, a căror margine superioară este neagră, sunt lungi și întotdeauna ciulite. Păsările Cu siguranță, păsările distrug insectele dăunătoare, dar prezintă și inconvenientul că atacă fructele mici. Rândunelele, pițigoii, lăstunii, chiar dacă vă ciugulesc salata și fructele, rămân oricum niște ajutoare pentru grădinar: ele se hrănesc cu semințele de buruieni și devorează diverse insecte, cum ar fi limacșii sau gărgărițele. Dacă aveți șansa să aveți păsări nocturne de pradă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
vestesc anotimpul în care întreaga natură se trezește la viață. Iar urarea ”Bine-ai sosit!” adresată cocostârcului precum și exclamația ” Ah! Iată primăvara cu pieptu-i de verdeață!” arată bucuria noastră a tuturor pentru venirea primăverii. In aer ciocârlia cântă, pe casă rândunele care au venit la cuiburile lor, iar în păduri roi de păsărele. Păsărelele chemate de zâna lor cea bună - Primăvara, ciripesc, se joacă precum niște veseli copilași. Izvoarele șerpuiesc cristalin, sărind din piatră-n piatră, printre stânci, grăbindu-se să
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
următor. Tot pe câmpul întins cârâie și ciorile. Ele caută de mâncare pe pământul proaspăt arat. Florile toamnei, tufănelele și crizantemele se mai bucură încă în acest sfârșit de toamnă, iar păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Doar vrăbiile, sticleții, pitulici rămân, căci se mulțumesc și cu firimituri primite de la copii iar cu frigul s-au deprins cât de puțin. Cocorii pleacă în stoluri, adică mulți la un loc. În frunte zboară cel
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
se mulțumesc și cu firimituri primite de la copii iar cu frigul s-au deprins cât de puțin. Cocorii pleacă în stoluri, adică mulți la un loc. În frunte zboară cel mai voinic cocor. Când acesta obosește, altul îi ia locul. Rândunelele se adună de asemenea în stoluri și se pregătesc de plecare. Nici gâștele și rațele sălbatice nu mai au de ce sta lângă lacurile înghețate. Nu vor mai găsi peștișori. Păsările călătoare pleacă în stoluri, deoarece cu cât se unesc mai
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
proaspătă, oferit grațios, căutând din priviri un loc unde să se poată așeza pentru a mânca mai ușor. Un gard cu un pervaz înalt de ciment al unei case din apropiere este plin de pelerini care mănâncă sarmale, înșirați ca rândunelele pe un fir de telegraf. Mănânc și eu sarmale și-mi ling degetele de bune ce erau, la propriu. Ridic paharul mic de plastic, plin cu un vin roșu și aspru, dau noroc cu un bărbat așezat chiar lângă mine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umplu pentru totdeauna de atmosfera acelei încăperi în ziua, în primele clipe ale sosirii mele la țară, la Radovanu. * Dimineața de luni, 8 octombrie 1990 - când s-au împlinit trei săptămâni de la moartea lui Tanti - a fost o dimineață a rândunelelor. Care s-au agitat - erau vreo trei, pare-mi-se, o familie? - mult timp în dreptul ferestrei camerei noastre; stăteam la masa de scris, încercam să lucrez, fereastra era deschisă, acoperită doar de „cortina” perfect transparentă a perdelei ușoare, de voal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
i se dedicaseră fără ca scopul acesteia să-mi fie prea limpede - ca pe o „întâmplare” ușor nefirească. Să zic și supranaturală ar fi desigur prea mult, deși nu pot să neg că mi-a trecut prin minte întrebarea dacă acele rândunele venite atât de aproape de mine în acea dimineață de octombrie nu sunt cumva suflete... În noaptea care de-abia a trecut - azi e joi, 1 noiembrie 1990, ziua morților la catolici și în copilăria mea clujeană - am visat-o pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe Kogaionon. Acum trăiesc doar în așteptarea clipei propice. Nu mai am nevoie de nimic. Mă simt autosuficient. Consolare E toamnă. Totul e pustiu. Cântecul trist învățat de la Aia îmi amplifică starea melancolică: Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând. Și se duc ca clipele, Scuturând aripele Și mă lasă răvășit, Pustiit și amorțit Doar cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]