480 matches
-
se dezvoltă o unitate de culturi agricole, lângă vechile plantații de mentă, cărora li se adaugă lavandă și salvie, pe o suprafață de peste 280 de hectare. Mușchiul de stejar era utilizat ca fixativ, iar cetina de brad pentru aroma de rășinoase. În această perioadă, fabrica deschide și o secție de cercetare, care va lansa tehnologii îmbunătățite pentru noile produse. Din 1963 se trece la producția proprie de tuburi de aluminiu pentru pastele de dinți și cremele de ras, iar din 1965
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se înscrise numeroase dictoane în limba latină. Părțile componente din lemn ale clădirii (uși, ferestre, lambriuri, scări interioare) sunt realizate din lemn de stejar, tei și rășinoase, fiind bogat sculptate, profilate, traforate și lustruite cu șelac la nivel de mobilier stil. Într-o încăpere de la parterul aripii de est a castelului se află încastrate în zid mai multe pietre cu inscripții în diferite limbi (latină, slavonă, arabă
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
atingând firavele petale ale florii de colț, frumuseți care încântă ochiul excursionistului pornit prin aceste locuri . În unele cazuri masivele muntoase închid Valea Mogoșului, transformând-o într-o vale îngustă. Din loc în loc versanții împăduriți cu păduri de fag și rășinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumusețe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
de altitudine diferită, de orientarea văilor. Vegetația de pe raza comunei este specifică regiunilor de deal și munte. În cadrul vegetației un loc deosebit îl ocupă pădurile ce se întind pe o suprafață de 2542 ha după cum urmează: Predomină pădurile de amestec (rășinoase - fag) localizate la altitudinile de 800-1200 m, apoi urmează cele constituite din molid și fag, apărând paltinul și frasinul uneori. Compoziția stratului ierba-ceu este reprezentat prin: Lupula albida, Dentaria elondulea, Oxalea acetosela, Vacccinium murtilus, etc. în sub zona fagului, cuprinsă
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
peste limitele suportabilității. Ecosistemele naturale, pluriene și amestecate, de o excepțională stabilitate, au fost brutal distruse în numele principiilor ‘domesticirii’ pădurii și ‘modernizării’ silviculturii. Astfel, în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a subminat rezistența naturală a ecosistemelor forestiere... (Giurgiu V., 1995)"". Gestionarea durabilă înseamnă administrarea și utilizarea ecosistemelor, astfel încât să nu scadă diversitatea lor
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
fânul în pod și unde erau depozitate utilaje și acareturi). În cadrul muzeului, grajdul este folosit pentru păstrarea instrumentelor de lucru ale restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de rășinoase cioplite la patru fețe îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru căruță și o portiță pentru accesul persoanelor. Casa de locuit din Holohoșca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
căsuța putea avea rolul de loc de retragere al bătrânilor atunci când se întemeia o familie tânără în gospodărie. Construcția dispune de o tindă cu rol de depozit și din care se realizează accesul în pod. Este ridicată din bârne de rășinoase, cioplite la două sau patru fețe sau doar decojite, cununile îmbinându-se la colțuri în „coadă de rândunică”. Hâjul sau cămara datează din aceeași perioadă cu căsuța și reprezintă o construcție monocelulară utilizată ca depozit pentru obiecte de uz casnic
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
coadă de rândunică”. Hâjul sau cămara datează din aceeași perioadă cu căsuța și reprezintă o construcție monocelulară utilizată ca depozit pentru obiecte de uz casnic și gospodăresc, motiv pentru care nu are ferestre. Este realizată din cununi de bârne de rășinoase, cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică”. În incinta Muzeului Satului Bucovinean a fost reconstituită o casă de locuit din localitatea Pârteștii de Jos, zona etnografică Humor. Construcția datează din a doua jumătate a secolului
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
elemente decorative, stâlpii ce mărginesc portița de acces în gang au cioplit motivul „capul de om”. Cotețul din Șaru Dornei aparține zonei etnografice Dorna și este o anexă gospodărească frecvent întâlnită în gospodăriile tradiționale. Construcția este realizată din lemn de rășinoase, folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul pentru porci și unul pentru păsări. Daracul din Vama (zona etnografică Câmpulung Moldovenesc) este o construcție monocelulară care adăpostește două dispozitive tradiționale de prelucrare a lânei: o mașină pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului sur. Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
mai răspândite conifere din Eurasia. Acest arbore poate atinge 25 - 30 m înălțime uneori chiar 40-50 m și un diametru de 1 - 1,4 m; înrădăcinarea este variabilă în funcție de solul pe care vegetează; tulpina mai puțin dreapta decât la celelalte rășinoase, scoarță formează un ritidom gros, cenușiu. Lemnul acestuia este maro-închis, foarte rezistent. Frunzele sunt aciforme, lungi de 4 cm, grupate câte două. Conurile au o formă conica, pedunculate, de culoare cenușie și o lungime de până la 8 cm. Apofiza este
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
vitisidaea). Jneapănul formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît formează o țesătură deasă, ce acoperă fie stînca, fie grohotișurile. În Suhard trăiesc numeroase specii de animale caracteristice atît zonei alpine, dar mai ales pădurilor de rășinoase. Dintre mamifere — unele de importanță cinegetică — amintim: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
poate aminti Föhnul un vânt călduț (nu bate în regiunea munților jurasici), iar Bise este un vânt rece care nu bate de obicei în sudul Elveției. Pădurile ocupă o suprafață de 30 % din suprafața Elveției, astfel în zona alpină domină rășinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), pădurile jucând în munți un rol important de reducere a formării lavinelor și inundațiilor.La altitudinea de sub 1000 de m cresc pădurile de foioase în amestecate, iar în Tessin ca o
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
cu excepția clasei de durabilitate a alburnului la salcâm, castan, cer și stejar, față de termite. ... c) durabilitatea față de Lyctus este dată numai pentru lemnul speciilor foioase, care conține amidon în alburn. ... d) durabilitatea față de Hylotrupes bajulus nu este dată decât pentru rășinoase. ... e) duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca durabil față de insecte, în afară de Hylotrupes bajulus și Anobium punctatum. ... f) riscul unui atac din partea lui Hylotrupes bajulus asupra rășinoaselor sensibile, diminuează odată cu vârsta lemnului și de umiditatea sa în serviciu. ... g) n/d
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de specii foioase; ... e) metodele și produsele de protecție a lemnului rotund după tăiere se bazează pe imersie în apă, ploaie artificială, paste antiseptice, aerosoli calzi și reci, măsuri silvotehnice și fitosanitare. ... 6.1.3. Protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare (și aburire) este cunoscută sub denumirile de conservare/antiseptizare, și are în vedere următoarele aspecte: a) cheresteaua este expusă la deprecieri calitative prin mucegăire și albăstrire datorate atacului biologic fungic, favorizat de natura și compoziția chimică a lemnului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
poate fi înlăturată prin periere, în timp ce albăstrirea se dezvoltă în profunzime și nu mai poate fi înlăturată chimic sau mecanic. ... d) biodegradarea prin alterare cromatică nu afectează rezistențele mecanice ale lemnului. ... e) metodele de protecție a cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin: ... e1) aburire; ... e2) antiseptizare prin imersie scurtă; ... e3) hidrofugarea capetelor; ... e4) stivuirea; ... e5) uscarea naturală; ... e6) etuvare. ... f) produsele de protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, sunt ... f1) soluții antiseptice
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
protecție a cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin: ... e1) aburire; ... e2) antiseptizare prin imersie scurtă; ... e3) hidrofugarea capetelor; ... e4) stivuirea; ... e5) uscarea naturală; ... e6) etuvare. ... f) produsele de protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, sunt ... f1) soluții antiseptice (impregnanți) pe bază de biocide; ... f2) paste de hidrofugare. ... 6.2. Metode și produse pentru protecția de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage și de alterare cromatică Protecția de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
presiune este un procedeu de protecție de prevenire și este eficient, asigurând o bună pătrundere în lemn, astfel: a) absorbția soluției în lemn, prin metoda băii calde-reci variază funcție de specia și structura lemnului și raportul lungime-secțiune; în cazul speciilor de rășinoase fără alburn, absorbția este de cca. 20% pe secțiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secțiune. ... b) la foioasele ușor impregnabile, cu vase deschise ca de exemplu, fagul, se poate realiza și o impregnare totală
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
ochiul liber aproape că nu poate fi observat. După mai mult timp se constată că, toate elementele decorative din lemn ale fațadelor devin din ce în ce mai șterse și mai puțin reliefate. Cercetările făcute în această direcție au arătat că, la lemnul de rășinoase, în cazul unei expuneri intense la acțiunea radiațiilor solare și a intemperiilor, trebuie luată în considerare o degradare medie pe o adâncime de circa 0,01 mm/an. Temperatura produsă de radiațiile solare directe sau difuze, poate conduce, în cazul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
biserici. 1.2. Caracteristicile atacului: 1.3. Criterii de depistare a unui atac activ: a) Găuri de zbor cu rumeguș fin și proaspăt în │ │ │ │ jurul lor sau rumeguș căzut sub mobilă; Cu precădere foioase (stejar, fag) însă și │ │ │ De Geer │ rășinoase atacate de ciuperci (molid, brad) - lemn 2.2. Caracteristicile atacului: c) Adulții depun ouă fie în același lemn atacat, │ │ │ │ fie zboară la alt lemn atacat sau neatacat; 2.3. Criterii de depistare a unui atac activ: a) Găuri de zbor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de casă 1. Buretele de casă este principala ciupercă xilofagă care determină mari pagube prin distrugerea caselor din lemn, a obiectivelor din aer liber, precum și a elementelor din lemn din interiorul construcțiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de rășinoase (molid, brad), la fag și alte specii de foioase puțin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, și într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereților celulari ai lemnului, sub formă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]