2,283 matches
-
dreptul ei și răsfoi câteva pagini din nuvelele lui Cehov. Providența îi aducea dovezi că au fost cazuri mult mai nefericite, pe care, citindu-le, le interpreta simțind trăirile personajelor. Gândurile proprii se amestecau acum cu poveștile altora. Va mai răbda o zi, aceasta era decizia finală. Totul se va rezolva de la sine. Asta o știa. Va trece probabil o zi, două, și se vor reîntâlni ca un cuplu. Va avea ea grijă să se întâmple. Noaptea e doar o contopire
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
putere, credință și blânde cuvinte, Pentru pruncii ce-n brațe adesea îmi vin. Cine sunt eu? Sunt mâini în rugăciune, Speranță, deznădejde și vis la un loc, Un mic fir de praf în mâna lui Dumnezeu, Un om ce-a răbdat și vifor, și foc... Cine sunt eu, mă întreb deseori, Mă privesc în oglindă și oglinda mă minte... Văd sufletul doar îmbrăcat în culori, Și-o inimă mare ce revarsă cuvinte... 28 octombrie 2016 Referință Bibliografică: CINE SUNT EU? / Gabriela
CINE SUNT EU? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383422_a_384751]
-
umilă răzvrătire, Iubirea o las ca mângâiere, Adevărul singura avere! Inima îmi e plină de regret Că prostia n-am putut s-o iert, Minciuna am taxat cu patimă, Prostia zugrăvită-n datină... Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din amorțire Și i-ați pământul în stăpânire, Ai
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
și bune, dar și destule rele. Tăvălugul vremurilor, când vesele, când triste, a trecut peste ea. Pe rând, Casa cu Lei a fost, printre altele, galerie de artă, sediu de bancă și restaurant, a primit oameni de tot felul, a răbdat nepăsarea unora și a întâmpinat cu lumina razelor de soare fericirea altora, a întinerit și a îmbătrânit, după cum îi surâdea sau nu, viața. Într-un timp, Casa cu Lei a adăpostit iubiri vinovate, a ascuns întunecate povești de amor și
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
dăruite flori, ceaiuri calde, gustări, bomboane, tot semne ale empatiei. Prin astfel de gesturi s-au identificat persoanele empatice, ale căror emoții au fost exteriorizate în acest mod față de ceilalți. Nemulțumirea față de hoție și minciună nu a mai putut fi răbdată, oamenii cinstiți au răbufnit. Gândurile lor puteau fi citite: „Ne-am săturat! Rezistăm! Nu mai răbdăm!” Oamenii empatici au înțeles și au rezonat cu cei din jurul lor, adică cu ceilalți, pe care, poate, i-au văzut pentru prima oară. A
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
identificat persoanele empatice, ale căror emoții au fost exteriorizate în acest mod față de ceilalți. Nemulțumirea față de hoție și minciună nu a mai putut fi răbdată, oamenii cinstiți au răbufnit. Gândurile lor puteau fi citite: „Ne-am săturat! Rezistăm! Nu mai răbdăm!” Oamenii empatici au înțeles și au rezonat cu cei din jurul lor, adică cu ceilalți, pe care, poate, i-au văzut pentru prima oară. A fi empatic înseamnă a simți toată gama sentimentelor celorlalți, identificând totodată, la început mai confuz și
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > OF, ȚARĂ! Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Of, țară, multe-ai mai răbdat în vremuri de restriște Străbunii toți te-au apărat, dușmanul să nu miște Nici granița, nici graiul sfânt să nu-l înstrăineze; S-ar învârti toți în mormânt de ce-a fost să urmeze. Ai încăput pe rele mâini, samsari
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame și de sete Sperănd că va
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame și de sete Sperănd că va veni o vreme bună. Dar n-a venit și iată-mă-s bătrăn Și poate voi închide ochii măine , N-am ce să-ți las ,o vorbă doar îți spun : -Băiete ,tu
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
zici că nu îți pasă ... Tu ai în față acum puterea unei femei stăpână-n casă. La treabă-i harnică și iute, cuprinde tot dintr-o privire și mâini atât de pricepute stârnește dragoste, uimire. Nu ia în seamă suferințe răbdând ades orice durere, iubește fără preferințe pe toți ai ei, doar în tăcere. Ea este Nana, e bunica... Privind nepoții drăgăstos să n-aibă lipsă de nimica, iar fiecare-i „Făt Frumos” ! Și e atâta de blajină ! Cu vorba caldă
NANA... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382955_a_384284]
-
cu vreo treizeci sau patruzeci de băi în scalda extazului...Le numărasem și le notasem acasă, într-un carnețel ascuns...Cu semne numai de suflețelul meu știute...După vreo trei zile de chin sufocant, la sfârșitul programului n-am mai răbdat. I-am bătut în ușă și am intrat, fără să fiu invitată. „Tovarășul”, cu nasul în hârtii, m-a privit glacial și m-a întrebat...oficial: - Ce doriți? Fâstâcită, am îngăimat: - Am crezut că...mai avem probleme...de rezolvat. - Auzi
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
pricepuse. -Dacă așa stau lucrurile, dă-i drumul, nea Ghiță să plece după bolindeți. -Neamțule, vezi-ți și tu de treabă! l-a repezit nea Ghiță. Au reînceput jocul în tăcere, însă Tudorel continua să plângă. Arapu n-a mai răbdat : -Dacă nu-i dai voie să plece, eu îl bat de leșină sau te strâng de gât. Ăsta nu-i joc! Tudorel a început să țipe : -Vreau nuiauaaaa! Nuiaua meaaa! Arapu s-a repezit la nea Ghiță : -Dă-i nuiaua, că
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
ei! Mai fățiș, mai fără veste Ne-ați lovit, dușmani de voi! Dar ce-a fost, a fost poveste! Dragostea de țară este Și mai tare-acum în noi. Și de cine ne-o fi teamă? Mult a fost, să vă răbdăm, Nebăgați de voi în seamă - Astăzi știți voi cum ne cheamă, Dacă nu, să vă-nvățăm! Numai Domnul ne iubească Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste Țara Românească Și-al românilor popor! Ioan Nenițescu - Pui
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
acum, spre dimineață, căzuse cu picuri grei și roua, umezindu-le echipamentul din dotare. --Băi, Bârneață! --Ordonați, șefu’! --Băi, mie mi-a pătruns umezeala până-n măduva oaselor. Ție nu ți-e frig, mă? --Ba, bine că nu! Dar știi, șefu’? Rabd ca un erou, că sunt în misiune. --Ce misiune,bă? Mama lor de șefi șmecheri! Trimit mașina să ne ia în misiune secretă, că au organizat flagrantul pentru prinderea interlopului, ne plantează în șanțul acela de lângă gardul fermei, unde, chipurile
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să plece, să nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să plece, să nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
vorbim, simțim, avem credință românească”. Liturghia lui Tudor Gheorghe Lecția cum trebuie să fim, să ne menținem coloana vertebrală și cum s-ar țese o sărbătoare a graiului matern ne-a dat-o Tudor Gheorghe - cel mult așteptat. Or, am răbdat ore în șir perindările scenice numai de dragul acestui incomparabil trubadur al dorurilor românești. „Era cel mai nimerit să fi apărut Tudor Gheorghe după corul „Dragoș Vodă” sau să se fi anunțat o mică pauză”, am auzit de la mulți participanți la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
și decorația lui Putin. Și apoi, despre care rege vorbiți, conașilor? România e Republică! Repet, ca să intre în cap tuturor! În timp ce regele benchetuia pe la recepțiile marilor cancelarii europene, românii stăteau la cozile foamei și umilințelor postbelice. Ex-regele Mihai n-a răbdat de foame precum românii. Toată viața a boierit-o! După lovitura de stat din 1989 a venit în galop să revendice, cu tupeul caracteristic celor fără caracter și împins din spate de „familia regală” în frunte cu „regina”, care n-
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
Mă dobora foamea! Uneori luam pe ascuns o lingură-două de ciorbă de la vecini, care aveau și ei mai multe guri să hrănească. Mama, dacă afla, mă certa, ba chiar mă pedepsea. Dar ce era să fac, când nu mai puteam răbda? Cei câțiva cartofi, adunați de pe lotul nostru, erau drămuiți. Mai trebuia să lăsăm și pentru însămânțare, tăind fiecare tuberculă în mai multe bucăți, după numărul de ochiuri ce-i avea. Cojile, ba chiar și beldiile, erau uscate și folosite pentru
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
Cineva, din egoul mine îmi spune totuși, să nu uităm și mesajul de peste timp al îndrăgostitului de țăran și pământ sfânt românesc Coșbuc. „SĂ NU DEA DUMNEZEU CEL SFÂNT / SĂ VREM NOI SÂNGE NU PĂMÂNT! / CÂND NU VOM MAI PUTEA RĂBDA, / CÂND FOAMEA NE VA RĂSCULA, „HRISTOȘI SĂ FIȚI, NU VEȚi SCĂPA / NICI ÎN MORMÂNT!”. Vedeți dragilor români? Brazii falnici nu vor cădea niciodată... ei vor renaște în sămânța pură românească; în copii noștri, frații noștri, părinții noștri, în el, în
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
de lege, prin lipsa de distincție între crime reale și crime atribuite, aruncă din nou în temnițe și la gropile comune victimele unui holocaust negat de revizionismul ocultant al unei realități istorice a cărei martor ocular sunt popoarele care au răbdat comunismul mai bine de trei generații”. În final, călugării se arată convinși că pledoaria lor va găsi înțelegere la președintele Iohannis. „Dacă veți anula Ordonanța - trimițând-o înapoi la Parlament pentru a fi dezbătută pertinent din mai multe puncte de
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
cu care de atâtea ori am schimbat idei și impresii. Alții, care, În schimb, au contribuit nemijlocit la text, Începând cu redacția editurii Mondadori, care a Îngrijit cu inteligență corectura și tipărirea manuscrisului revăzându-l În mai multe rânduri și răbdându-mi, până la exasperare, toate indeciziile. Sau ca Giampaolo Dossena, din ale cărui cărți despre Dante am extras mult din culoarea poveștii. Și, În sfârșit, Piergiorgio Nicolazzi, agentul literar care a urmărit Întreprinderea În toate fazele ei, ajutând-o să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
unei îndepărtate bucătărioare a frige la foc mic, în toiul Postului Mare, o pustie de cârnat afumat, Prea-Bunul ridică o sprânceană, se uită chiorâș la noi și face să sune în străfundul nostru vocea Sa mustrătoare: „Frații tăi postesc și rabdă. Pune cârnatul la loc!”. De aceea zic că și în fuga fiicei dumitale cu numitul Zbignew eu văd dacă nu amestecată mâna Domnului, măcar muiîndu-se degetul Său mic, ori poate, de înțeleg bine chiar inelarul he, he. Variate căile Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]