5,384 matches
-
tandru, ea îl asculta atentă, îl aproba, chiar așa, îi zicea luminată, de ce să mă enervez eu pentru un fleac, întâi să verific dacă persoana merită, nu, să fie luată în seamă. Dacă nu merită, n-are decât să-și răcească gura cât o vrea. Dar mă supără, mă intrigă. Duca-se dracului, nu? Marcu respira ușurat când se sfârșea totul și timpanele lui intrau în relaxare. Nu știa ce s-ar fi făcut dacă i-ar fi cerut sprijinul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și eu ca în poezia aia, când e sare nu-i mălai să dea naiba în el de trai. Râse scurt, păi nu-i așa? Era varză câtă lumea și pământul numai el, ca înecatul, hai acum, hai, s-a răcit și mămăliga și brânza asta a fost realizarea zilei, că le-am mâncat pe toate reci... Viorel Angelescu își scoase batista, o duse la nas. Când suflă simți o înțepătură alarmantă în inimă, un semnal scurt, strident, care-l făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un ou timp de o săptămână, total șapte ouă pe care le-am clocit cu mare grijă. Uneori ploua și iar ploua, dar eu stăteam neclintită în cuib, ca nu cumva să pătrundă vreo picătură de ploaie și să-mi răcească ouăle. După aproape trei săptămâni, mi-au ieșit niște pui drăgălași ca niște cofeturi, nu goi ca puișorii de vrabie. Ca o mamă iubitoare ce sunt, îi hrăneam și-i îngrijeam cu multă dragoste. Hrană exista din belșug, căci din
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rugător: ,, Nu e așa că o să mă fac și eu bine, mamă, și-o să zburăm peste mări și țări, și-o să vedem râuri frumoase și marea?” Da, mamă! Răspundeam eu, silindu-mă să nu plâng. Curând, vremea a început să se răcească. Frunzele copacilor părăseau una câte una ramurile, formând un lăicer gros, multicolor. Zarea se înnora și suratele mele treceau stoluri-stoluri către apus. În inima mea, era o luptă sfâșietoare. Dacă aș fi putut, m-aș fi rupt în două: o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
strâns toate, înălțându-se grămadă, una câte una, și-au luat locul în șirul lung ce s-a pornit în mers întins plutind prin înălțime. Fața ruginie a undelor apelor tresare la căderea unei frunze oricât de mici. Vremea se răcește ziua scade, noaptea crește, vântul vâjâie printre tulpinile copacilor, iar pădurea are în răstimpuri înfiorări rare și ciudate. Peste câteva săptămâni vor începe să cadă primii fulgi de nea pe cate atâția copii îi așteptă nerăbdători. În curând, toamna cea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ale muzicii. Înapoi la Absolut! Așeză lângă ușă coșul cu mezeluri și se Întoarse la mașină, În timp ce iahtul se scufunda Încet În adâncul trupului său ca un ghiorăit Înăbușit de mațe. Pentru el, era ora micului dejun. 7. Cafeaua se răcise binișor În ceașca de porțelan decorată cu desene abstracte În culori vii, pe care domnul Húsvágó nu le Înțelegea oricum ar fi ținut obiectul În mână. Le privea Însă pentru prima oară cu o intensitate ce ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
răspuns În Întunericimea caldă a blănii de iepure. Nu mai e! zise Flavius-Tiberius fără să clipească. Nu mai e! Nu mai e! strigă omulețul dând cu căciula de pământ. Veștile proaste sunt proaste orice ai face. Sunteți transpirat, domnule, o să răciți, Îl preveni grijuliu Flavius-Tiberius. Pot să și mor de acum, zise omulețul și se așeză În zăpadă, sprijinindu-și spatele de stâlp, la două palme de sticla de bourbon. Pe obrazul neras Îi curgeau șiroaie de lacrimi. Nu plânge, omule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
forma de patriotism curat. De ați ști cum l-am crescut! El mânca ce aveam mai bun la masă. O dată pe săptămână Îi făceam baie caldă cu șampon cu miros de mere. Îl ștergeam de apă cu prosopul, să nu răcească. Porc de export, domnule! L-am ținut În coteț cu chirie, la barăci: cinci dolari pe lună. Vara avea umbră de la un prun. Prin gardul de sârmă vedea cum crește cucuruzul, cum se coc holdele, cum se Împerechează câinii. Vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cap. Unii Îl salutau ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar pălăriile. El se mulțumea să ducă două degete la cozoroc și atât. Dacă și-ar fi scos șapca, ar fi continuat drumul cu capul gol pentru că prefera să răcească decât să mai Îndure batjocura din privirile cunoscuților. Doar Marta Îl Încuraja să o poarte, pentru că era făcută de doamna Demarcsek, blănarul ei de lux. Ea Îi croise această minunată căciulă de inspirație polono-maghiară. Venise și ziua când șapca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
e luat de vânt. Cred că lui Clio i-a plăcut ideea unui tatuaj pentru că ar fi fost ceva al ei, ca și simțul umorului, ceva care ar mai dăinui măcar puțin timp după ce trupul ar muri și s-ar răci. Ar fi fost ca o mică înșelătorie. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Să nu-ți pierzi credința în mine, Eric. Regret și speranță, E (Primită pe 12 ianuarie) Scrisoarea nr. 111 Dragă Eric, Codificarea textului becului are două etape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
căzură la pământ și soarele după-amiezii se revărsă înăuntru. Am văzut din nou mișcarea dalelor, de data asta cu claritate. Pentru o secundă, fu o informație fără sens, dar apoi ochii focalizară imaginea. Tot corpul mi se înmuie și se răci. — O, Dumnezeule, am zis, încet, simplu. Fugi, strigă vocea fetei. [Pentru compunerea rechinului se aplică șablonul peste bucăți luate la întâmplare din Fragmentele becului; de preferință cele unde apar numele Clio și Eric.] Figura ????? Picioarele îmi erau slăbite și moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la laptopul lui Nimeni și doctorul strânse resturile mesei noastre și făcu tot ce mai trebuia făcut pe-o barcă în vremuri calme. Ian reapăru și se plimbă o vreme pe punte în cercuri, apoi, când afară începu să se răcească, dispăru sub punte. Mai trecu un timp și tot nici o urmă de butoi sau de rechin. Cerul se transformă din roșu-aprins în albastru-cenușiu, iar mișcarea oceanului se domoli într-un fel de legănare inconștientă. O briză răcoroasă suflă printre balustradele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un tîrziu, mama mi-a povestit că s-a așezat cu răbdare și tărie pe linia de tramvai și a așteptat să-l calce. Nu pare întîmplare adevărată? Este. E o întîmplare din nepătrunsul mister al vieții de cîine. Am răcit, de vreme ce mă doare rău spatele. Ah, presiunea vîrstei pe oase. Șichy se joacă vioi cu Tano. E frumoasă fata asta subțire și delicată ca iarba. Nu vreau să vadă amestecul de resemnare și de disperare cu care-o privesc. Invidie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la suprafață. Ca, după '89, să se laude (și să fie lăudat!) cu eroica luptă de "reconsiderare". A pus și note la morală. Nu i-a scăpat nimeni, nimeni nu i-a scăpat. De ce nu-ți bei ceaiul? S-a răcit. Ba nu, e bun. Ceaiul de sovîrv, plus celelalte. Boaba roșie de gherghină e încă în ceașcă. Facem o pauză, cît îl caut pe Croh. Încaltea să vorbim cu cărțile pe masă. Alege tu un disc. La concerte nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
își hârjâia spinarea de stâlpul cortului, pentru că porumbul de pe spate năpârlise și îi creștea altul, nu, zicea el, zornăind boabele de tăciune că pe niște zaruri de os, eu cred că e limba gerurilor, de-aia vorbesc scurt ca să nu răcească. Se auzea bocănitul cizmelor rusești în foișoarele acoperite cu zăpadă din trecut, în timp ce noi ne strecuram în șir indian prin noaptea de vară a grânelor noastre frumos foșnitoare. Dar nu vântul vălurea grâul și izbea știuleții, era Căpcăunu, zburând pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am spus că sînt de fier, zice Roja mîndru, nu pentru asta mi-am turnat cenușă în cap, ca să mă mut într-un cort nenorocit, să trăiesc în provizorat și incertitudine. Îi dăm foc, dansăm în jurul lui și, imediat ce se răcește cenușa, ne apucăm de o construcție ca lumea. Pînă la un punct, o să facem și noi exact ce au făcut ei cu țara. — Coleric, depravat, irascibil, încăpățînat, se gîndește Gulie, așa o să facem, dom’ Roja, dorințele dumneavoastră sînt ordine pentru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
i-o taie din nou Santinelă. Nu te mai înțeleg, îl repede la rîndul lui Regizorașul, ba îmi dai de înțeles că ai fi dispus să intri în acțiune, ba îmi spui că nici nu mai are rost să îmi răcesc gura vorbind despre subiectul ăsta. Vrute și nevrute, dom’ Regizor, reia Santinelă, oamenii vorbesc verzi și uscate în discuții de felul ăsta, pe cine să crezi? Riscul e prea mare. Riscul nu există decît după ce ți l-ai asumat, e de părere
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dacă nici prin artă nu ieși din tiparele strîmte ale societății, atunci cum altfel s-o faci? încerc să trăiesc fiecare secundă prin artă, spune. — Promite-mi că n-o să divulgi nimănui ce-am discutat acum, pînă n-o să se răcească totul, nu vreau să mă trezesc pe cap cu cine știe cine, e de-ajuns să scapi o vorbuliță și totul se duce de rîpă, îl atenționează. — Drept cine mă crezi? Aș fi un idiot să-mi tai singur craca de sub picioare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
șansă, i se pare. Pentru chestia asta i-am promis că-l fac ministrul sporturilor îndată ce o să cîștig președinția, simte nevoia domnul Președinte să se scuze, făcîndu-i semn doamnei Mina să coboare. E limpede, spune Sena, înseamnă că mi-am răcit gura degeaba, de ce nu mi-ați spus de la bun început c-o știați și pe asta? întotdeauna e bine să asculți varianta fiecăruia, spune domnul Președinte, numai așa poți să-ți faci o imagine corectă asupra unui eveniment la care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nici cu comuniștii, nici cu cei care o să pună mîna pe putere, mi s-a acrit de toate cercurile de interese. Ce e așa de greu de înțeles? — Doar atît vreau să vă reamintesc, reia Roja cu senzația că-și răcește gura degeaba, că de patru zile n-am făcut altceva decît să ne tîrîm pe străzi dintr-un loc în altul, de la Universității la Romană, la Victoriei și înapoi, sub gloanțe, lihniți de foame, zgribuliți de frig, căzînd de pe picioare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Se apucaseră să-i spună totul de-a fir a păr, să se scuze că strategia lor nu fusese tocmai potrivită, dar că disperarea le luase parcă mințile. Trecuseră cîțiva ani buni și avuseseră impresia că relațiile dintre ei se răciseră de tot, mai ales după toate nebuniile care se întîmplaseră în timpul evenimentelor din decembrie. Fusese doar în mintea lor, începu să le explice. El nu le purtase nici o clipă pică. Răfuiala pe care o avea îi priveau numai și numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de pe urma acestei încurcături cel mai mult a avut de suferit Delfinaș, care a fost indusă în eroare și s-a lăsat luată cu totul de val, fiind convinsă că își reînnoadă prieteniile, cînd în realitate nu făcea decît să le răcească și mai tare. Aveau însă destule scuze, duceau o viață de corvoadă la Tricotajul. Și-au dat seama prea tîrziu că Delfina făcea un joc dublu cînd chicotea cu restul colegelor, cînd se ascundea vorbind pe la spate în mijlocul secției, în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lipsită de temperament artistic, astfel încât versurile ei, șterse, greu de ținut minte, îl lasă indiferent pe cititor. Prefațatorul consideră însă că ea este intenționat inexpresivă, „elaborându-și poemele cu o anumită știință a surdinelor, cu o tehnică a estompării care răcește pulsiunile pasionale“. Poeta, care avea cândva un anumit fior liric, se dovedește în acest volum apatică; ea își confecționează versurile, ca pe niște raționamente. Semnatarul prefeței interpretează involuția ei astfel: „Ceea ce se remarcă în poemele noi ale autoarei este un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ochi pe omuleț. Mă duc după crengi în pădure... Pe vremea asta, dom' Niculiță? Noaptea pe fulgerătură, atuncea caii se fură. Niculiță face din ochi, dar gestul său pișicher nu-i observat din cauza ploii care cade pe căpățîna sa. O să răcești și te cureți dacă... Cine, eu? (face iar cu ochiul). Un rachiu și n-am probleme. Doamna dispare din cadru și reapare cu un pahar imens, plin pînă la jumătate cu rachiu. Bogdaprosti, mai apucă să zică Niculiță, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
izbăvi Iașul de un primar nepriceput, gîndeam cu o ironie camuflată. Ți-ai găsit! Eu zic că Dumnezeu m-a ajutat să nu mă îmbolnăvesc, dar dușmanii mei sînt convinși că am făcut un pact cu Satana. Cum-necum, n-am răcit deloc și am petrecut o seară sofisticată, unică. Iranienii sînt gazde desăvîrșite și dacă te uiți mai atent la un obiect, se grăbesc să ți-l ofere. Eu, neștiind obiceiul, am admirat o narghilea și un grangur mi-a și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]