706 matches
-
hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din 23 August 1944, pe valea Jijiei și a Sitnei viața locuitorilor încearcă să intre în normal: se întorc refugiații, răniții din spitalele militare, ca și mulți foști militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în anchetarea masacrelor era Maica Pucci, superioara de la "Filles de la Charité", care conducea Spitalul din Salonic. Turcii îi conferiseră gradul onorific de colonel, iar această femeie admirabilă călărea alături de jandarmi peste tot, pe drumurile Macedoniei, ducînd ajutoare, alinînd suferințe, aducînd răniții și îmbărbătînd sufletele. Ne întrebam prin ce mecanism miraculos putea să reziste, cu un astfel de regim, un corp firav și bolnav (un singur rinichi, un plămîn astupat...). Imagine a energiei tenace și a activității creatoare, buna maică, stabilită mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care presupunea reveniri la Fălticeni, contacte nedorite cu „colegi” din acel oraș. 256 Dr. George Rojniță, născut În Oprișeni-Fălticeni (1845-m.1910, Paris), a urmat medicina la Paris În perioada Comunei din 1871. A luat parte la revoluție, ajutând pe răniții comunarzi la Spitalul din Lourcine. Ulterior, profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Casa În care s-a născut, există și azi. Despre medici de seamă din zona Flt. S-a ocupat dr. radiolog Tudor Diaconescu, fălticenean de baștină. 768
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și farmaciștilor evrei. Deși exista din 1941 interdicția de a-i folosi în spitale cu răniți, controalele din teren arătau că aceasta nu era respectată peste tot, fapt ce provoca adversitate din partea autorității, întrucât se aprecia că prezența acestora printre răniții de pe front este unul dintre mijloacele prin care „iudeo-bolșevicii” vin în contact cu românii și le strică bunadispoziție, starea de spirit. În acest sens, de exemplu, Marele Stat Major, Secția I, se adresa în martie 1943 lui Ion Antonescu: „Încă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și le strică bunadispoziție, starea de spirit. În acest sens, de exemplu, Marele Stat Major, Secția I, se adresa în martie 1943 lui Ion Antonescu: „Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe frontul contra bolșevismului susținut de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor din Basarabia și Bucovina. În același spirit, opinia publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica eliberarea din lagăre sau reintroducerea în viața economică și publică a evreilor. S’au insinuat și cerut reintroducerea medicilor evrei în spitalele de răniți, etc. (răniții refuză serviciul chiar al frizerilor evrei) mașinațiuni pe care Comandamentul le-a înlăturat cu energie. În concluzie legea și statutul evreilor, dacă este susceptibil de îmbunătățiri nu este mai puțin adevărat că aplicarea oricărei dispozițiuni oricât de bine intenționată se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevede persoanele fizice și societățile evreești. Definiția noțiunii de evreu este aceeași ca în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezența [la] activități și atitudinea evreilor ce lucrează în spital, iar cu concursul unuia din medici vor controla starea lor higenică și sanitară, la nevoie vor ordona deparazitarea lor cu mijloacele Spitalului. Se va reduce la minimum contactul evreilor cu răniții și se vor interzice STRICT orice convorbire. Se vor respecta întocmai Instrucțiunile M.St.M. Nr. 55500 și Nr. 98500/1942, privitor la munca obligatorie a evreilor precum și Instrucțiunile M.A.N. Direcția Justiției Nr. 21456 din 24 Februarie 943
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militare și de răniți. - Față de dispozițiunea de revocare a acestei măsuri, Marele Stat Major opiniază pentru, excluderea evreilor din spitalele militare și de răniți, întrucât: - Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe frontul contra bolșevismului susținut de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor din Basarabia și Bucovina. În același spirit, opinia publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Colțea și construirea în locul ei a unui complex comercial și a unei parcări publice. Distrugem un edificiu ridicat la anul 1860 din inițiativa doctorului Carol Davila, în care s-au tratat medical nu numai tinerii revoluționari de la 1989, ci și răniții de la Plevna din 1877, cei de la Cadrilater din 1913, din Marele război pentru întregirea României din 1916-1918, pe cei căzuți la Țiganca și la Cotul Donului ori Stalingrad sau la Păuliș și munții Tatra în 19401945, dar facem... o parcare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul de est. La finele războiului era numit capelan pentru răniții din spitalele militare din Iași și reprezentant al Ajutorului Catolic American 779. Părintele Matei a colaborat la revista Lumina creștinului, unde a scris în perioada 1939-1944 mai multe articole în care a tratat o tematică variată: spiritualitate, istorie, cultură catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cred că am fost ultimul șconvoiț din ziua aceia... după ce probabil s-a băgat tot convoiul au Început gardienii și jandarmii să lovească cu paturile armei În stânga și În dreapta În noi ca să se facă loc ca să putem ridica morții și răniții cășciț de frică săream peste ei... am dat răniții și morții la o parte și a Început Încolonarea... câte șase inși și am fost conduși către Gara mare, păziți de ambele părți de gardieni și de nemți cu revolverele Întinse
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
după ce probabil s-a băgat tot convoiul au Început gardienii și jandarmii să lovească cu paturile armei În stânga și În dreapta În noi ca să se facă loc ca să putem ridica morții și răniții cășciț de frică săream peste ei... am dat răniții și morții la o parte și a Început Încolonarea... câte șase inși și am fost conduși către Gara mare, păziți de ambele părți de gardieni și de nemți cu revolverele Întinse, amenințându-ne mereu să nu scoatem o vorbă că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să călcăm pe cadavre și răniți. Imediat s-a dat ordin ca cei răniți să fie puși de o parte și morții de o parte. Am făcut mormane de morți”. Când au fost trimiși la gară, a adăugat martorul, și răniții au fost Îmbarcați În „trenul morții”. Inginerul Schleier XE "Schleier, Israel" , membru În conducerea Comunității, care a fost arestat pentru a doua oară În aceeași zi la ora 5 și a intrat În Chestură În jurul orei 6, a fost și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
chinuiau În „trenul morții” care Încă nu ajunsese la Călărași XE "Călărași" (vezi infra). Strângerea cadavrelor În martie 1945, colonelul Chirilovici XE "Chirilovici" a pretins la anchetă că a doua zi după pogrom a ordonat să fie adunate cadavrele și răniții de pe străzi, precum și din curtea Chesturii, și a cerut Comunității să identifice morții și să-i Îngroape 15. Chirilovici a mințit. Nu numai că nu s-a cerut identificarea morților, dar fruntașii Comunității au fost Împiedicați să participe chiar și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la Chestură, inclusiv camioane și căruțe”. El a refuzat să adune cadavrele numai cu salariații serviciului de salubritate al primăriei și a cerut ca jandarmi și polițiști, „pentru a evita jafurile”. De la poliție i s-a comunicat că muribunzii și răniții trebuiau transportați la spitalul evreiesc: „Am aflat de la personalul salubrității care a făcut transporturile că În realitate această dispoziție nu s’a executat și că În multe cazuri, În urma ordinelor date de plutonierii de jandarmi care Însoțeau transporturile, se Încărcau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la vărsătoare și acolo locuitori dela periferie dezbrăcau morții”42. Adjunctul prefectului, Alexandru Isacovici XE "Isacovici, Alexandru" , nu a știut dacă prefectul a cerut primăriei „să nu se arunce În vărsătoarea de gunoi a orașului cadavrele dimpreună cu muribunzii și răniții aruncați Împreună În furgoanele primăriei”. El a răspuns negativ la Întrebarea dacă a știut atunci că muribunzii aflați „printre cadavrele aduse la vărsătoarea de gunoi au fost uciși de către slujbașii primăriei sau de militari”43. Transportul cadavrelor la nisipăria de lângă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Regional al Jandarmeriei - probabil cu căruțele. Operațiunea de strângerea cadavrelor a constituit și o operațiune de lichidare a răniților și muribunzilor găsiți printre cadavre sau În diverse locuri În care evrei răniți au căutat să se ascundă. În unele cazuri, răniții au fost aruncați În căruțe și camioane și Îngropați de vii. Alții au fost Împușcați de polițiștii și jandarmii care Însoțeau camioanele și supravegheau operațiunea de strângere - iar dacă n-au fost Împușcați, au fost uciși, prin diverse metode, de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a nu fi arestat și eventual condamnat pentru crima de a fi venit În ajutorul unor oameni neputincioși cu puțină apă”33. Supraviețuitorii din al doilea „tren al morții” nu s-au bucurat de nici un ajutor din partea autorităților. Muribunzii și răniții nu au fost primiți la spitalul de stat. Răniții din convoaie, care au fost aduși la sinagogă cu căruțe ale sătenilor de la iarmaroc (contra plată), au fost introduși În sală, și toți medicii evrei care supraviețuiseră drumului au Început imediat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de a fi venit În ajutorul unor oameni neputincioși cu puțină apă”33. Supraviețuitorii din al doilea „tren al morții” nu s-au bucurat de nici un ajutor din partea autorităților. Muribunzii și răniții nu au fost primiți la spitalul de stat. Răniții din convoaie, care au fost aduși la sinagogă cu căruțe ale sătenilor de la iarmaroc (contra plată), au fost introduși În sală, și toți medicii evrei care supraviețuiseră drumului au Început imediat să-i trateze, cu toate că și ei erau pe punctul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ce nu sunt alături de Conducător. 1. Dela refugiați În ziua de 22 Iunie a.c. au sosit la Rădăuți primii răniți germani de pe front. Printre aceștia se afla și un rănit român. Rănile, la majoritatea soldaților, erau provenite din cauza minelor. Toți răniții au fost internați în spitale. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR C. 4 TERIT. Colonel, S. Caracaș 147 Șeful Biroului I. Informații Lt. Col. ss. indescifrabil *) Adnotare: "Dosar 212. ss. indescifrabil". AMR, fond 1631-Comandamentul 4 Teritorial, dosar nr. 1349, f. 205
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
conducătorii actuali n-au nimic cu Țara pe care o domină, fiindcă altfel nu ar proceda cum procedează. Unui patriot i se strânge inima să distrugă un bun comun, chiar când îl părăsește. II. Din cauza înfundărei circulației nu pot evacua răniții și este aci o mare aglomerare, ceiace a creiat, contrar celor ce s'au petrecut până acum, o rea cazare și îngrijire. Rechiziționează dela evreii din București, Cernăuți, Roman, etc, pături de lână, saltele de lână, cearceafuri, perne și trimite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prevede persoanele fizice și societățile evreești. Definiția noțiunii de evreu este aceeași ca în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
va fi formată din 5 senatori și 6 deputați, conform configurației politice a Parlamentului României. Articolul 8 Urmașii sau, după caz, părinții eroilor-martiri ai revoluției vor primi, împreună cu însemnul titlului prevăzut la art. 1, si suma de 60.000 lei. Răniții revoluției vor primi, împreună cu însemnul titlului prevăzut la art. 2, si suma de 40.000 lei. Articolul 8^1 (1) Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, marii mutilați și urmașii celor care au decedat ca
LEGE nr. 42 din 18 decembrie 1990 (**republicat��**) - (*actualizată*) pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153007_a_154336]
-
Abrogat. ------------------ Art. 9 a fost abrogat de LEGEA nr. 209 din 15 decembrie 1997 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 16 decembrie 1997. Articolul 10 (1) Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, marii mutilați, răniții și urmașii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 beneficiază și de următoarele drepturi: ... a) prioritate la închirierea și cumpărarea de locuințe din fondul de stat; ... b) stabilirea chiriei la tariful
LEGE nr. 42 din 18 decembrie 1990 (**republicat��**) - (*actualizată*) pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153007_a_154336]