3,256 matches
-
cheamă Învățătură?! În primul rând s-a legiferat editarea manualelor alternative. În favoarea elevilor veți spune. Nu, oameni buni, nu În favoarea elevilor ci În favoarea unor autori și editori puși să facă bani peste noapte, și atât. Ați avut vreodată curiozitatea să răsfoiți măcar manualele alternative, dragi părinți? Și dacă da, nu v-ați Îngrozit? Eu vă spun că educatorii sunt Îngroziți: Învățători, profesori nu știu ce să mai facă ca să poată totuși da elevilor minimum-ul necesar de cunoștințe corecte. Vorbeam Într-o zi
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
acesta este scopul final, nu-i așa? (Extras din "Limba română" manual pentru clasa a V-a, M.E.N., autori Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas, București, 1999; referenți: dr. Liviu Papadima și Rodica Zafin Univ. București). Am mai răsfoit și alte manuale și m-a frapat un fapt care trage la fel de greu la cântar: clasa a IX-a Începe istoria veche a României. Normal este să Învețe În același timp istoria literaturii române vechi, pentru că evenimentele sociale, administrative, politice
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să-l iau dintre celelalte, când, în fața mea, un bărbat înalt, elegant, l-a ridicat pe neașteptate. Părea la fel de fericit că-l descoperise... M-am blocat. Dacă aș fi fost mai rapidă! - Scuzați-mă, am avut senzația că voiați să răsfoiți aceeași carte. Sau greșesc? L-am privit în ochi. Fatal! Cei mai frumoși ochi albaștri văzuți vreodată. Până atunci, expresia „dragoste la prima vedere” mi se păruse o exagerare. Nu, nu era. IX. O casă micuță. Casa în care copilărise
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
îngăduitor și încerci să-i ridici moralul. Constați că... fără prea mult succes. Te întorci oarecum indispus în hârtiile tale și începi să faci ordine. O oră, două, trei. Până te apucă un fel de sfârșeală. Faci o pauză. Îți răsfoiești agenda primită cadou. Ia uite, astăzi e ziua unui fost coleg. Cât pe ce să nu-ți mai aduci aminte. Formezi numărul de telefon și îi urezi din inimă toate cele bune. Discutați câteva minute și apoi închizi. Zâmbești. Ți-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
la o masă, în apropierea fântânii arteziene ce domină grădina și comand înghețată. În așteptare, observ că la masa din fața mea își savurează limonada un domn foarte elegant (parcă prea la patru ace, pentru ziua aceea toridă), cu părul argintiu. Răsfoiește o carte. De fapt, privind mai atent, constat că masa la care s-a instalat este aproape în întregime ocupată de cărți. Volumele sunt așezate frumos, ordonat, dându-mi pe moment senzația că mă aflu în fața unui stand dintr-o
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
că... - A, nu. Nu sunt de vânzare. V-ar interesa ceva anume? - N-aș putea spune , dar dacă mi-ați permite să arunc o privire... - Sunteți invitata mea! Poezie, proză, critică literară, cărți istorice... Nume mari, unele mai puțin cunoscute. Răsfoindu-le, îmi aduc aminte că atunci când eram copil, spre deosebire de prietenii mei, eram fericită să primesc în dar ...cărți. Citeam pe nerăsuflate, pierzând, de cele mai multe ori, noțiunea timpului. Romanul „Invitație la vals” al lui Mihail Drumeș l-am citit acum câțiva
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ori, nici nu ne dăm seama când o depășim. Puțini mai sunt cei care astăzi mai cunosc sentimentul de a fi parte dintr-o sală de spectacole plină trăind emoția răvășitoare. Să nu mai vorbim de bucuria ce te cuprinde, răsfoind paginile unui album de artă, unei cărți proaspăt ieșite de sub tipar sau încântarea primelor acorduri din „Rapsodia Română”. Ne îngrijim de orice altceva în afară de ...suflet. Să fie oare angoasa zilei de mâine, nesiguranța locului de muncă, lipsurile financiare individuale, așa-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
imaginează așteptate întâlniri cu Teodora, beția nudității și a îmbrățișărilor prelungite, în poziții descoperite „natural”, cu gemete discrete și retrageri în momente de liniște și de contemplare a trupului ei extenuat (sau aparent extenuat? - se întreabă scriitorul într-o paranteză). Răsfoiesc manuscrisul și descopăr destul de repede un narator capabil de surprize, aflat, după cât miam dat seama, încă departe de sfârșitul „romanului” propriei vieți. Nu acela închipuit, ci acela real. Scrupulos din fire, pare că exersează în vederea obținerii „formulei finale”. Voi relua
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să caute prin poduri de case (ale rudelor apropiate) colecții de ziare și reviste vechi, din care decupa cu foarfeca, pe lângă articole interesante, și reproduceri de artă, fotografii mai deosebite. Le aduna în dosare, ca mai apoi, periodic, să le răsfoiască nostalgic, cu sentimentul copleșitor că nu va ajunge niciodată să vadă originalele din muzee. „Presentimente sumbre!” ar zice orice fire optimistă. Dar, cine știe? Poate că scriitorul va fi cunoscut în tinerețe măcar câteva muzee celebre. Poate... Interesant este însă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
negrăitul. Că mistica poeziei lui Mallarmé este o inițiere în inefabil, o dovedește suavul poem Sainte (Sfânta): La geam vechi santal tăinuind Ce-n ceas târziu se decolòră Din alăuta-i scânteind Cândva cu flaut sau mandoră, E Sfânta pală răsfoind Tom de demult ce se dișterne Dintr-un Magnificat curgând Cândva la fine de vecerne: La acest geam ca un potir Atins de-o harfă modulată De-un înger cu zbor de zefir Pentru falanga delicată Cu care ea,când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Muziciană a tăcerii. În fapt de seară, la fereastra care ascunde un santal, poetul evocă duetul de altă dată dintre violă și flaut, sau dintre violă și mandoră. Amintirea acestei muzici se reaprinde prin imaginea Sfintei Cecilia, patroana muzicienilor, care răsfoiește o carte de imnuri sacre, fluid imaterial "șiroind" în spațiul vibrant al poemului. Asimilarea eternului feminin muzicii înfăptuiește asocierea a două purități menite să ne înalțe, și a două mistere: al devenirii muzica și al creației principiul feminin, mistere care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
reproșez niciodată că plânge pentru că își pierde sursa poveștilor cu și despre Alex. Ea nu mi reproșează niciodată că aș fi gelos. Nu sunt. Sunt amar. Și dobitoc, ocazional, dar asta e altă poveste. Într-o marți oarecare, o găsesc răsfoind un album cu poze. Nu știam de el. Îl scosese dintr-o cutie de pantofi, din cămară. Fac urât. Ca un proprietar jefuit de o identitate misterioasă. Bat, marital, cu pumnul în masă. Rememorez fulgurant plânsul ei cu sughițuri de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
schițe de catacombe, versuri scrise în greacă, desene cu păsări și plante cât să umple o lume, ingrediente de poțiuni vindecătoare, de gastronomie orientală și de pomezi parfumate, care transfor mă nopțile în grădini. În acest timp, fata din tren răsfoiește alene paginile neterminate prin care trece un vas de poveste, condus de un mare vrăjitor în ale bucătăriei, descendent al țarilor Rusiei, care farmecă lumea cu roșii zemoase amestecate cu opt feluri de ardei iute, reinventează feijoada, doro wett și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
oră, întrebări ce fac și acum să-i transpire abundent fruntea prelungită de chelia-i modestă. Oricât ar teoretiza, nu-și poate lămuri în nici un fel starea cu totul curioasă simțită azi către amiază. Tocmai se așezase la birou și răsfoia un carnet cu note la ultimul proiect de roman, deja contractat la editura Forum. A scos din dulap un top de hârtie, dar nu a reușit să scrie decât „Cap. I ”, că l-a și apucat un fel de leșin
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ocazie, tovarășul Constandache, mai ales când se află pe aproape și Radu Mercea. Acesta se face că nu aude, își piaptănă cu degetele părul sârmos, „ușor grizonat”, cum zice dactilografa, și își exersează talentul muzical fluierând Menuetul lui Boccherini în timp ce răsfoiește colecțiile de ziare aflate în holul mare al redacției. I-o va plăti lui Constandache la timpul potrivit! El știe să aștepte! Deocamdată, sarcinile! Să le rezolve repede și bine ca să se constate că este „indispensabil”. Ca să ajungă unde este
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ziar „un concurs pentru ocuparea... conform H. C. M. (Hotărârea Consiliului de Miniștri) nr. ... din ...” etc. Se află și fără să anunți... Și încep să vină candidații. Îi primești binevoitor, cu același zâmbet afabil, sorbind din cafea cât mai rar, indiferent, răsfoind alene niște hârtii. De partea cealaltă emoția crește! Tu cântărești, cântărești, până când una dintre candidate îți face oarecare impresie. Îi spui că, deocamdată, postul este „blocat”, dar să mai treacă, eventual să încerce o colaborare externă, dacă are timp, dacă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Ștergi tu aici? EMMA: Adică să-ți fiu complice? Ștergi tu, cînd te întorci. CHARLES: Tîmpită blestemată. EMMA: În sfîrșit, o vorbă de duh. Te-am învățat cît în șapte piese, astă seară. (Charles iese, Emma, în fotoliu, cască și răsfoiește o carte). Întuneric. II (Același salon, însă acum fundalul este amenajat ca scena unui teatru de păpuși. Fotoliile în care stau Charles și Emma sînt așezate alături, cu spatele la public, și din ele cei doi urmăresc reprezentația cu marionete. Marionetele sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
așa? Te lași influențat? (Rîd amîndoi.) CHARLES: Știi ce nu mi-a plăcut? Titlul! EMMA: Ca să-ți spun foarte sincer, eu nici nu mai știu cum îi zicea. CHARLES: Cui? Piesei? EMMA: Îhî! CHARLES: Stai să văd exact în program. (Răsfoiește.) Aha! (Sacadat.) Doamna Bovary sînt ceilalți! EMMA: Ceilalți? CHARLES (ridică din umeri): Uite-așa! Ceilalți! Întuneric Leonida XXI -text pentru teatru memoriei lui Ion Luca Caragiale PERSOANELE: Leonida (care ia toate înfățișările omului așezat și conformist din Caragiale Dumitrache, Farfuridi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Îi azvârli În piept un ziar, Viața Buzăului, unicul pe care din când În când Îl citea, cu scârbă. — Uite, el a reușit. Tu?... Cine a reușit? l-a Întrebat Vasile, dar taică-său dispăruse. A desfăcut ziarul. L-a răsfoit, În capul paginii a treia fotografia lui Cristian trona urâtă, cerneala, suptă de hârtia proastă, Îi desfigurase marelui său prieten chipul. Sub ea, pe toată foaia, producția patriotică În versuri a de acum celebrului În județ Cristian Siboiu se lăbărța
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și apucă o pereche de pantaloni largi, de in. Un tricou vechi. Curat. Le îmbracă și se trântește pe canapeaua din sufragerie. Își scoate de sub fund cele o sută de foi de hârtie pe care s-a așezat și le răsfoiește la întâmplare. Ia să vedem. Ochii lui aleargă peste replici scurte și frânturi de conversații. Se opresc peste un pasaj, pe care îl citește cu răbdare. N-am venit aici ca să plec la fel cum am venit. Îmi datorezi ceva
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Fiecare creastă devenea Everestul lor, de asta își aducea bine aminte, se așezau în iarbă, apăsați de greutatea cerului înțesat de nori și își fotografiau starea de bine metamorfozată în chiuituri și zâmbete necenzurate. Uneori, în câte o seară lungă, răsfoia albumul cu fotografiile care imortalizau trecutul - Petrișor avea un aparat care-l costase o avere și tot el developa filmele într-o debara transformată în atelier foto, spre disperarea părinților care căutau un alt loc pentru a așeza butoaiele cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Morgana. Știa că nu poate fi decât o iluzie, prima treaptă a scării care ducea către despărțirea definitivă de realitatea înghețată, dar motanul tolănit lângă sobă își mișca lasciv coada și părea decupat din cărțile cu povești pe care le răsfoia în casa bunicilor, atunci când gerul broda pe geamuri, cu o măiestrie magică, flori înfiorător de frumoase. Cana de lut, smălțuită, era fierbinte, iar palmele sale o primiră ca pe o binecuvântare. Ducând-o către gură, se îmbătă înainte de a simți
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
plescăind oribil, s-au fofilat prin decor, dând senzația că lucrează, apoi au plecat către case, au ajuns acasă, și-au pupat nevestele pe obraji, femeile au pus masa bărbaților - ciorbă, tocăniță, vrei și deset, dragule?, mulțumesc, dragă -, bărbații au răsfoit pagina de sport a ziarelor, femeile au deschis televizoarele... Zi de zi, aceleași mișcări. Zi de zi, aceleași trasee. Zi de zi, aceeași piesă. Niciun regizor nu pune piciorul în prag, nu pretinde un alt scenariu, nu intră în grevă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
că scriu în caietul ăsta ar face spume la gură. Un bărbat adevărat ține în mână sula, coada cazmalei, volanul sau sticla, nu pixul! Fătălăii scriu, bărbații adevărați iau viața-n piept! Mereu striga așa, deși cumpăra ziarul și-l răsfoia din scoarță-n scoarță. Pe urmă, m-ar bate. Și pe urmă mi-ar băga caietul drept în cur, l-ar face sul și mi l-ar introduce în gaură, cu o mână, iar cu cealaltă ar pune la gură
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Am luat programe și am mers la loja noastră. Alături de noi, în loja oficială, urmau să asiste Excelența Sa Ambasadorul Franței, ministrul culturii, și primarul general al capitalei. Ne-am instalat, am privit la vecinii din stânga și apoi am început să răsfoiesc programul. Ediție de lux, fotografii, Curriculum Vitae, studii, premii, concerte, note din presa română și internațională... Pe ultima copertă, sponsorii și surpriză: Ministerul Culturii, Banca Națională a României, Radio România Cultural... Hotel Irbis! Îmi venea să-mi smulg papionul! Se băgase și aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]