959 matches
-
fără a impune prin autoritate identitatea sa, cu toate că mesajul său a fost perceput ca având autoritate divină. Discreția sa contrastează profund cu demersul provocator, foarte zgomotos al anticriștilor, care își strigă numele de împrumut din toate puterile și la toate răspântiile. Origen reia la nivel cristologic distincția pe care Pavel o aplică la nivel antropologic, între „omul lăuntric” - adevărat, desăvârșit - și „omul din afară/exterior” - fals și superficial. Anticristul este numele lui Cristos golit de orice substanță cristică. Am văzut până
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ancheta liberă” ca vis al morții eterne, „Dilema”, 1993, 43; Florin Antonescu, Poezia unei victime a Securității, „Tineretul liber”, 1993, 1 080; Cornelia Ștefănescu, „Mă otrăvesc de poezie”, JL, 1993, 45-48; Lovinescu, Unde scurte, V, 7-8, 84; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 145-148; Popa, Ist. lit., II, 1053. L.T.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
loc și câteva articole de critică literară: Ioan Al. Bran-Lemeny, Cincinat Pavelescu, Mihail Dragomirescu, Critica decadentă (eseu despre Pompiliu Constantinescu, Perpessicius și Șerban Cioculescu - niște „școlari” care „nerăbdători să producă, nu și-au terminat educațiunea critică și-au ieșit la răspântii cu scrisul lor abundent, dar lipsit de fundament”) ș.a. Pimen Constantinescu îl prezintă pe Arturo Foà (articolul e însoțit de o traducere), Petru I. Teodorescu semnează cronici la poemul dramatic Tragedia omului de Imre Madách, apărut în traducerea lui Octavian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
neștiința și păcatul. Pentru aceasta, ea smulge mereu din partea noastră datoria infinită de a mărturisi cât bine ni s-a făcut: „Oare înțelepciunea nu strigă ea și priceperea nu-și ridică glasul său? Pe vârfurile cele mai înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor stă, pe lângă porți, în împrejurimile cetății, la intrarea porților, strigă tare” (Proverbe 8, 1-3). Soarele și semiluna Ortodoxieitc "Soarele și semiluna Ortodoxiei" Power tends to corrupt, and absolute power corrupts absolutely. Lord Acton (1834-1902) Adevărul dificiltc " Adevărul dificil" Vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rezultatele ultimelor sale cercetări în bibliotecile din țară și din străinătate, convins că trebuie să intre în aulă cu un „chip” științific permanent ameliorat - cu meșteșugul subtil al pedagogului. Descifrând corect condițiile în care s-a plămădit spiritualitatea românească (La răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav este titlul primului capitol din Istoria literaturii române vechi), a înființat, în 1938, un lectorat de limbă neogreacă și o conferință de bibliologie (încredințată lui N. Georgescu-Tistu) și, cu deosebire, a știut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
o părere, grija de a examina toate punctele de vedere relevante, într-o cernere pe care a vrut-o mereu nepărtinitoare. De aici cumpăna, mai mereu dreaptă, cu care sunt măsurate valorile spirituale ale Evului Mediu românesc, valori născute „la răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav”, de aici știința neșovăitoare care i-a îngăduit să pună în lumină raporturile, de substanță și de durată, pe care literele românești le-au întreținut cu Apusul european. Stăpânind, deopotrivă, o informație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
312-317; Petraș, Lit. rom., 61-67; Negoițescu, Scriitori contemporani, 383-386; Simuț, Incursiuni, 298-301; Ulici, Lit. rom., I, 347-352; Alex. Ștefănescu, Un roman propagandistic, RL, 1996, 31; Radu Mareș, Mihai Sin și tema „schimbării la față”, TR, 1996, 45; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 108-118; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 101-103; Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, București, 1998, 139-150; Dicț. analitic, I, 88-89; Perian, Pagini, 181-187; Dimisianu, Lumea, 258-264; Dicț. esențial, 761-764; Micu, Ist. lit., 538-539; Grigor, Moromete, 187-191
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
a fi paideuma ca suflet supraindividual al popoarelor. O asemenea lucrare ocupă o pondere apreciabilă în cercetările filologice și istorice ale ultimelor decenii, sugerându-ne una dintre cele mai fructuoase modalități de reconstituire a drumului parcurs de gândirea omenirii la răspântie de vremuri. Ideea unui homo europaeus modern, cel puțin pentru Apus, se observă și în originala scriere a lui Lucien Febvre, Le problème de l’incroyance au XVIe siècle. La religion de Rabelais. Ea urmărește pas cu pas aventura culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
p. 97). Abia la termenul secularizării radicale, în urma naufragiului ființei, a dezastrului lumii care și-a pierdut astrul, mântuirea e posibilul însuși, împlinire a golului, răscumpărare în puritatea angelică a unui copil, "un copil abandonat în miezul celei mai vaste răspântii, sufletul" ( Fragmentele, 78, în op. cit., p. 119), așa cum apare deseori la Dan Damaschin. Acum el ia Totul în pază: "peisaj lăuntric după cutremur/ relief schimonosit, devastat/ prăbușiri în sine/ gemete fără ecou/ naufragiu în absența niciunui martor/ Dumnezeu pâlpâie fără
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și împărțirea nu pot fi totale. Nu poți reface sau reconstitui părțile care, cu vreme în urmă, au alcătuit un întreg, după cum nu poți șterge contaminările dintre părți, urmele influențelor reciproce sau ale confluențelor. Altfel spus, după ce un creator de răspîntie precum Eminescu ne-a ștanțat ființa culturală și ne-a setat mentalul colectiv cu varii reflexe, după ce, creator de limbă fiind, ne-a înrîurit ireversibil sensibilitatea și relația noastră cu lumea, nu putem, orice am face, să dezlipim toate acestea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în privința unora dintre ele, de felul în care se pronunțase deja Mircea Eliade. Accentuează, în schimb, căci era la vreo 5-6 ani după raționamentele din Itinerariu spiritual, criza survenită în experiența trăită în comun cînd, prin luciditate și tragism, apar răspîntiile, apar opțiunile politice, iar generația, constata aparent detașat Vulcănescu, "se pulverizează în curente". De aici încolo începea misiunea tripla misiune a generației tinere, al cărei centru de greutate era protejarea unității politice a neamului, pentru că numai astfel putea prinde chip
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o istorie de-a dreptul cutremurătoare. Și asta pentru că au fost și sînt mai multe feluri de a-ți exprima naționalitatea (sau: românitatea, dacă vreți), începînd cu acel român de paradă de care vorbește Eminescu și pînă la românii de răspîntie, cei situați la marile răscruci ale spiritului uman. Pentru a relua un gînd din textele gazetarului, naționalitatea, cea autentică, desigur, ar trebui "să fie simțită cu inima, nu vorbită numai cu gura". De fapt nu afișată cu emfază, ostentativ, triumfalistic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu trebuie să părăsim marginea prăpastiei, de îndată ce destinul ne-a împins într-acolo162. Așa îl descoperim de altfel în Cartea Cărților, parcimonios e drept, acolo unde discursul biblic ne indică, printr-o căutare retorică dubitativă, rolul dacă nu de om de răspîntie, cel puțin de duhovnic al celui ce reformează lumea: Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? (1 Corinteni 1,20). Nu vom comenta fundalul atît de dens și tensionat al acestor interogații din Întîia epistolă a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care noțiunea a devenit, parțial, sinonimă cu aceea desemnată de intelectual. Cărturarul sau, mai nou, intelectualul, acestea sînt opțiunile deopotrivă epistemice și axiologice asupra rostului pe care l-ar fi avut un asemenea tip de personalitate, situată mai totdeauna la răspîntie, o instanță de la care survin așa-numitele idei-forță (idéo-motrice) și, mai mult decît atît, ideile cu adevărat reprezentative. Măștile identității Cîte atribute însă nu au fost incluse într-un fel de zestre a intelectualului. Identificat cu gustul pentru abstracțiune și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
despre încercarea firească de a construi un nou Weltbild, pornind de la rezultatele cercetării științifice moderne misiune pe care filozofia și-o asumă, potrivit menirii ei, dintotdeauna. Opera lui Dilthey ilustrează propria-i teză că omul se află în genere la răspântia "sistemelor culturii" și a tendințelor epocii 96: "Individul este un punct de intersecție a unei pluralități de sisteme ce se specializează tot mai mult în evoluția culturii"97. Dar societatea umană în ansamblul ei nu conștientizează acest Zusammenhang, deși "în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
infrastructura economică), factori culturali (valorile culturale, ideologiile), un rol aparte avându-l conflictele și contradicțiile prezente în societate. Toate acestea acționează în mod deosebit atunci când sunt structurate anumite condiții ale schimbării. La noi, gânditorii au identificat continuu momente cruciale, de răspântie, în care trebuia să facem alegerile potrivite și să ne înscriem pe căi care să-i ducă pe toți acolo unde toți doresc. Astăzi stăm în aceeași așteptare și analizăm mai mult derapajele decât putem puncta reușitele. Una dintre (ntrebările
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
poate avea și consecințe malefice. Poate deschide calea evoluției sau a decadenței, funcție de context. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului nostru de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La răspântie, se cere mai multă înțelepciune decât oriunde" (Ralea,1997: 91). Spre deosebire de Mircea Vulcănescu, Ralea consideră că nimic nu este reversibil în viața socială. Totul este într-o continuă transformare, iar întoarcerea ar echivala cu dispariția. Dinamica în cadrul comunităților este un
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nume: Lucia Demetrius, Cella Serghi ș.a. Dintre marii prozatori colaborează constant Mihail Sadoveanu, care trimite din 1939 fragmente din Divanul persian, Poveștile de la Bradul-Strâmb, Frații Jderi sau Fantazii răsăritene, Gala Galaction, cu scrieri de factură tradițională, începând cu romanul La răspântie de veacuri și continuând cu jurnalul intim, Tudor Arghezi - cu poeme în proză, Ion Agârbiceanu - cu fragmente și schițe de roman, Liviu Rebreanu - cu două fragmente din Gorila și un fragment de Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
te mai miște. Eram surd, un scriitor ideal. Nu doar chiriașul ideal. Pentru că lumea noastră îți refuză dreptul de a fi surd. Imun la semnalele lumii exterioare. Trăiam doar în trecut, cu Țeavă, Gogu, pe strada unde copilărisem. Într-o răspântie. Jucam iarăși fotbal pe stradă. Apoi mergeam s-o futem pe Monica, în grădină la Gagiu. Adică cum s-o futem, la lipsa noastră de utilaj de atunci? Ziceam doar. O duceam între ruinele unei case vechi, o trânteam pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
căldură și în final, ca să-și dreagă gustul, nițică miere "împrumutată" de la niște ființe lipsite cu desăvârșire de cea mai elementară educație și care-și depozitau comoara meliferă în scorburile copacilor. Mai apoi, revenit printre oameni și oprindu-se la răspântii striga opintindu-se din toți bojocii, semenilor săi: "Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui." (Luca: 3-4) Desigur că în sumara descriere făcută mai sus, ați recunoscut fără probleme deosebite pe cel care, având mâncărimi la limbă și luându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de animație și, pe deasupra, cosmopolit. Tineri de pe toate continentele, albi, negri, galbeni, înveșmântați în costumații specifice, glăsuind în toate soiurile de idiomuri, cutreierau buimăcita noastră capitală, piețele, parcurile și stadioanele, unde cântau și dansau până noaptea târziu. La mai fiecare răspântie fuseseră înălțate estrade drapate în alb și albastru, culorile tinereții, pe ele producându-se echipe de teatru, an sam bluri folclorice etc. etc., o imensă chermeză propa gandistică desfășurată sub semnul luptei pentru pace și al prieteniei între popoare. Am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
grup destul de mare, fetele luaseră flori din Piața Filantropiei, iar mie mi-a revenit onoarea să citesc o poezie scrisă anume pentru eveniment. Trudisem la ea mai multe nopți, după ce mă documentasem asupra tinereții eroului meu din romanul autobiografic La răspântie de veacuri, în două volume. Eram frânt de emoție, mai ales că, la sfârșitul lecturii, am primit sărutul pe frunte al bătrânului scriitor și cleric care semăna leit cu Lev Tolstoi. Nu-mi mai amintesc dacă în grupul acela a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu oamenii au fost cuminți, cu toate că adesea neîngăduite. De acum încolo însă, vreau să mă las de această cumințenie ca de o haină prea strâmtă și uzată. De acum încolo, în relațiile mele cu oamenii vreau nebunia ori nimic! La răspântie Am umblat jumate de drum. și am ostenit. Să poposim, Suflete, și să chibzuim: Amândoi am umblat jumate de drum și tare am fost cuminți! Pe nime n-am supărat, nimic străin n-am luat, Câte-am avut, toate le-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
semn al unei excelente com po ziții fiziologice, al unei excelente filozofii de viață [...]. Filozofie sau semn de civilizație Într-o măsură Încă și mai originală și mai cu semnificație pentru acest colț al nostru de Europă sud-estică, pentru această răspântie de Întâlniri a tuturor popoa relor, getice, grecești, romane, celte, germanice, slave și turanice, atâtea seminții cu tradiții și rostuieli proprii În această esențială și plăcută Îndeletnicire a vieții, cea dată pe seama gurii și a pântecului. La care se adaugă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cărți: culegerile de scrieri cu caracter publicistic și memorialistic O lume nouă (1919), Răboji pe bradul verde (1920), Toamne de odinioară (1924), Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței (1930), romanele Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1932), Doctorul Taifun (1933), La răspântie de veacuri (I-II, 1935), piesa de teatru Rița Crăița (1942) ș.a. Un moment de însemnătate majoră pentru cultura românească este apariția, în 1938, a traducerii integrale a Bibliei, realizată în colaborare cu Vasile Radu. După august 1944, e prezent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]