1,361 matches
-
ea, și i-au poleit cu aur; cîrligele lor erau de aur, și au turnat pentru stîlpii aceștia patru picioare de argint. 37. Pentru ușa cortului au făcut o perdea de fir albastru, purpuriu și cărămiziu, și de in subțire răsucit; aceasta era o lucrare făcută la gherghef. 38. Au făcut cei cinci stîlpi ai ei cu cîrligele lor, iar căpătîiele și bețele lor de legătură le-au poleit cu aur; cele cinci picioare ale lor erau de aramă. $37 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
gol pe dinăuntru. 8. A făcut ligheanul de aramă, cu piciorul lui de aramă, din oglinzile femeilor, care slujeau la ușa cortului întîlnirii. 9. Apoi a făcut curtea. Înspre partea de miază-zi, pentru curte, erau niște pînze de in subțire răsucit, pe o lungime de o sută de coți, 10. cu douăzeci de stîlpi așezați pe douăzeci de picioare de aramă; cîrligele stîlpilor și bețele lor de legătură erau de argint. 11. Înspre partea de miază-noapte erau o sută de coți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ale lor, 15. și, pentru a doua aripă, care era în fața ei, de cealaltă parte a porții curții, cincisprezece coți de pînză cu trei stîlpi și cele trei picioare ale lor. 16. Toate pînzele de jur împrejurul curții erau de in subțire răsucit. 17. Picioarele stîlpilor erau de aramă, cîrligele stîlpilor și bețele lor de legătură erau de argint, și căpătîiele lor erau poleite cu argint. Toți stîlpii curții erau legați între ei cu bețe de argint. 18. Perdeaua de la poarta curții cortului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
argint, și căpătîiele lor erau poleite cu argint. Toți stîlpii curții erau legați între ei cu bețe de argint. 18. Perdeaua de la poarta curții cortului era o lucrătură făcută la gherghef din fir albastru, purpuriu, cărămiziu, și din in subțire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coți, și înălțimea era de cinci coți, ca lățimea pînzelor curții; 19. cei patru stîlpi ai ei și cele patru picioare ale lor erau de aramă, cîrligele și bețele lor de legătură erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
purpuriu și în cărămiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2. Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu, și de in subțire răsucit. 3. Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri pe care le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărămiziu, și în in subțire, era lucrat cu măiestrie. 4. I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5. Brîul era de aceeași lucrătură cu efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6. Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel cum se sapă pecețile. 7. Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise Domnul. 8. Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măiestrie, din aceeași lucrătură cu efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu, și de in subțire răsucit. 9. Era în patru colțuri. Pieptarul l-a făcut îndoit, lungimea lui era de o palmă, și lățimea de o palmă; era îndoit. 10. Au pus în el patru șiruri de pietre: în șirul întîi era: un sardonix, un topaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
materie albastră. 23. La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26. venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
slujbă, cum poruncise lui Moise Domnul. 27. Au făcut și tunicile de in subțire țesute cu măiestrie, pentru Aaron și fiii lui; 28. mitra de in subțire, și scufiile de in subțire care slujeau ca podoabă; izmenele de in subțire răsucit; 29. brîul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30. Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
27. Au făcut și tunicile de in subțire țesute cu măiestrie, pentru Aaron și fiii lui; 28. mitra de in subțire, și scufiile de in subțire care slujeau ca podoabă; izmenele de in subțire răsucit; 29. brîul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30. Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: "Sfînt Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
rang, în frunte cu mitropolitul, așteptând intrarea domnului. Măria sa Ștefan vodă! a răsunat glasul înalt al ușierului, odată cu deschiderea largă a ușii sălii tronului. Vodă Ștefan, mai mult scund decât înalt, cu fața bălaie de-a curmezișul căreia stau frumos răsucite mustățile ca spicul grâului. Ochii... Da! Ochii ca două fărâme de jeratic se mișcă fără încetare de la un boier la altul, de parcă i-ar cântări din priviri. Bun găsit, boieri! Să trăiești, măria ta! au grăit boierii într-un glas
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu pălărie, Multe face, multe știe. Î a intrat mai pe furiș, Pe cap cu-n acoperiș. B două bucle are-n față, Și ușor el se învață. C ca un ou pe jumătate, Puțin aplecat de spate. D dragon răsucit el este, Personaj dintr-o poveste. E ca o trompă încurcată, Elefant rezultă-n dată. F frunză verde cu furnici, E și el de pe aici. G el este zâmbăreț, E frumos și e isteț. H din trei linii e format
Alfabetul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83645_a_84970]
-
luau inima În dinți ca să intre. Se opreau mai Întîi descumpăniți În fața ușii Întredeschise, pînă cînd, deodată, Vilma prindea curaj și-l Împingea ușurel de la spate, iar el străbătea dormitorul pînă ajungea la patul mult visat, cu baldachin, cu coloane răsucite, cu draperii de tul și Îngerași În stil baroc sculptați În cele patru colțuri de sus. Julius Întorcea capul și se uita spre ușă, de unde Vilma Îi făcea semne să o trezească; atunci el Întindea mîna, dădea la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
văd mai bine: era dreaptă ca o statuie de pe-un sarcofag etrusc și mă privea drept în față. Trebuie să vă mai spun că D. avea cei mai frumoși ochi galbeni pe care ți-i poți imagina, cu gene răsucite ca niște mici cârlige. Azi nu-i mai are la fel. De câte ori o mai văd, o recunosc după buze (astea chiar inconfun dabile), nu după ochi. I-am spus câte ceva, iar ea mă privea mai departe, cu aerul că ascultă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cafenie, de la fierul care ruginește în aceste mlaștini. Se acoperă cu mâl și frunze - camuflaj de sezon. Cuibul lor e o moviliță fortificată de plante și pene, lată de aproape un metru. Se strigă unul pe altul, din gâtlejurile lor răsucite, zgomotoase ca un trombon. Dansează, înclinându-se adânc, lovind cu picioarele aerul sărat și proaspăt, înclinându-se iar, sărind, învârtindu-se, desfășurându-și aripile, cu gâturile arcuite pe spate dintr-un fel de impuls între stres și bucurie; ritual de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Mi-am adunat de pe podea corzile vocale dintr-o baltă de sânge - erau două, ca niște sârme ghimpate - și am încercat să le răsucesc în formă de cuvinte, de litere. Voiam să scriu HELP !, doar că după un secol de răsucit și dezrăsucit mi-a ieșit cu totul alt cuvânt. Toma. Am ajuns. Ușile automate de la intrarea principală a policlinicii se deschid automat, ca brațele unui Iisus peste care am dat odată din întâmplare, într-un clip de două secunde jumate
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
existentă. Un nor în care se produc fulgere sau un fir electric. Gosseyn dădu aprobator din cap. - Masa aceea de nori de deasupra - arătă cu degetul - și copacul de aici. Dă-i foc! Copacul spre care arătase era un schelet răsucit, înalt de vreo douăzeci de picioare, dezgolit de iarnă. Cu crengile sale desfrunzite, răsfirate ca niște gheare, atârna aplecat peste stâncă și părea să spânzure acolo, gata să se răstoarne. Așteaptă până ce băiatul observă copacul; apoi își aruncă privirea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
chiar cu câteva ore, înainte, înăbușită de prezența lui Enin, care-l solicita atâta; vaga conștiință a prezenței alter-ego-ului său, și toate celelalte realități. Îl găsi pe Enin întins pe podeaua din salon într-o poziție cât se poate de răsucită. Dar copilul părea să se simtă bine. Gosseyn merse până lângă el și rămase în picioare privind la împăratul Dzan, apoi rosti din frazeologia Semanticii Generale: - Cel mai bun răspuns pe care ți-l pot da se bazează pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să audă sunetul greutăților ridicate și coborîte. Apoi am început să mă plimb de-a lungul pontonului, care era foarte alunecos, negru ca smoala și alunecos, și din care deja lipseau scînduri. Trebuia să mă concentrez la fiecare pas, brațe răsucite, degete sîngerînd, haina mea larg deschisă. Dar cu fiecare pas eram mai aproape de apă. După bătăile de sprint, am continuat să număr. Să număr descrescător: sute de metri, bătăi, părți de bătăi, prinderea apei și părăsirea ei. Am împărțit munca
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
repetă ea, îl prinse de braț, îl duse pînă la ușă, îl împinse afară și o trînti după el. Bîjbîi pe scară. Cînd ajunse aproape jos, o auzi deschizînd ușa și strigîndu-l: — Lanark! Se uită în spate. Ceva întunecat și răsucit i se prăbuși în cap învăluindu-l, și ușa se trînti din nou. Trase obiectul și-și dădu seama că era o haină din piele de oaie cu blana pe dos. O atîrnă de mînerul interior al ușii de la intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ești tu. Dar, psihologic, o să-ți facă bine? Eu, cinstit să fiu, cred că o să te afecteze mult. Nu sînt... începu Thaw, apoi își drese glasul și îngenunche lîngă radiatorul de lîngă biroul domnului Peel. Se uită fix la tubul răsucit și roșu-incandescent și smulse fibre din covorașul de cocos. Nu am o personalitate completă. Pictor bun o zi, poate, dar veșnic o ființă insuficientă. Așa că arta mea e importantă pentru mine. Dacă vreau ca arta mea să evolueze, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dau mâna. Jacques zice că-l interesează cum se termină dansul, e ca o poveste. Depinde cât învârte cheia. Uneori se termină cu bine și cei doi rămân mână-n mână. Alteori nu, iar la sfârșit, păpușile de porțelan stau răsucite și se uită în depărtare. Jacques jură că-și schimbă expresia chipului, când se uită în depărtare. Mama abia își ține firea, în clipe din astea, dar nici papa nu-i mai brav, și doar e doctor și bărbat. Așa că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și-am acompaniat ceasul, de parcă am fi făcut timpul să cânte în trei feluri, și Giuseppe a început să aplaude ca un apucat. Are ceva de gondolier, cu părul lui negru plin de bucle lucioase, cu mustața ca un fir răsucit, și e foarte galant cu mine, dar fără să întreacă vreodată măsura. Îmi plac italienii, au o căldură care nu te sufocă. A venit lângă pian, mi-a luat mâna ca să mi-o sărute recunoscător „pentru aceasta musica celesta“ și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
când mâna mamei lui Alexandru îi apăru în dreptul buzelor, o atinse fără prea multă eleganță. — Am citit în ziar despre dumneavoastră, până la urmă care-i adevărul? Iertați-mă, dar eu sunt o persoană directă, nu mă ascund după vorbe frumos răsucite. Nouă puteți să ne spuneți, n-o să vă trădăm, avem multe defecte, în familie, adăugă doamna căutând ochii fiului, dar nu suntem trădători. Nici o urmă din surâsul de mai înainte nu mai rămăsese pe fața lui Dan, care-și arăta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fugă orice pretendent“, iar Alexandru le spuse că e îngrijorat și îndrăgostit: — Mare noutate, ziseră aproape într-un glas Marioara și Mișu. Sora le turnă cafea în serviciul Limoges, în care cafetiera, zaharnița și ceștile aveau toartele în așa fel răsucite una spre alta de parcă stăteau la taclale, iar cafetiera și zaharnița chiar într-un aparté, bârfeau vreo ceașcă, pesemne. — De cine? întrebă Marioara, nu prea curioasă. Era obosită să se tot împrietenească cu doamnele și domnișoarele pe care i le
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]