2,050 matches
-
nebunei pataCă nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata!Într-o bună dimineață se desprinse de convoiSub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi,Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată ,Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată :-În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflateîndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba să trudescDacă nu trăiesc acuma ,atunci cănd să mai trăiesc ?Ziua sta-ntinsă la soare și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
în carte.” Și merge calul negru, cel alb dă să se-ntoarne, dar n-are loc, nuntașii se-mping, sunând din goarne. Cum buciumă pădurea, hăul din hău se strigă, un răsărit de soare zâmbește lângă Rigă. Din ochi parcă-o răsuflă cum cântec zidesc crinii. Pădurea de mesteacăn mai rară. Încep pinii... Din vârf de meterează prin nori răsună cornul. Spre cel ca firea nopții grăiește unicornul: „Nu știi, Domniței mele, să-i fur pumnal din clopot?” „Ba știu și ți
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
sărută pe frunte. Prin dreptul curții Buhei brusc în spatele lor auziră o bufniță umflându-se în pene căreia îi răspunse un huhurez în depărtări. Dintr-un salcâm, țipătul cucuvelei vesti moartea cuiva. Merseră temuți de ispitele diavolești, până la poartă și răsuflară ușurați. De acolo Pătru o purtă în brațe până la ușa pe care o împinse cu genunchiul, apoi își așeză cu grație podoaba nestemată în așternutul moale din pătucul ce tresări de plăcere. Înfierbântați de licoarea lui Bachus, cu care-i
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
plăcere și dacă nu își grăbea pasul, îmi făcea semn să mă apropii eu de el. De fiecare dată se căuta prin buzunare încruntat, ca și cum nu găsea ce avea pentru mine, să-mi plătească efortul. Abia în apropiere de casă răsufla ușurat. Dintr-o dată își amintea unde le ascunsese și cu un aer mulțumit îmi dădea un tub de mentosane sau o mandarină, dacă era iarnă, o roșcovă, o eugenie sau ce-mi făcea cel mai mult plăcere, o monedă de
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Era trecut de vârsta mijlocie, poate chiar în pragul bătrâneții. Purta o cămașă albă călcată, pantaloni maro închis și ținea în mână un sacou din același material. Deși femeia era atât de răvășită, el nu era transpirat și nici nu răsufla agitat. Nu părea nici stânjenit. Doar câteva șuvițe de păr îi cădeau în dezordine pe frunte. M-am gândit atunci că nu mai auzisem niciodată un ordin rostit cu un glas atât de frumos. Era calm, impozant, ferm. Până și
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
la cap. După cartea asta am învățat și eu. Voi mai puteți face una ca asta? Răspunsul fu timid cu glasul stins, dar uluitor în același timp: „Nu putem tovarășe prim, că n-avem cu cine. Au fugit toți”. A răsuflat ușurată toată lumea. „Îi mulțumesc și azi lui Dumnezeu”, îmi spune vestitul colecționar, „că de la bun început nu m-a turnat nimeni. Securitatea se pare că nu și-a făcut treaba”. Mulți profesori și ingineri, cadre de specialitate ale școlii văzuseră
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
Acasă > Poeme > Meditație > GOL Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului mă răstignesc cruci cerul pe umeri mă duce gol răsuflă pământul obosit trag înapoi timpul am uitat să cumpăr sfoară din ghemul vieții un dulap dintr-un cimitir mi-a lăsat ultimul cuvânt liber oamenii obosesc de multe ori să fie oameni și atunci nu mai sunt nici macar trecut @ viorel
GOL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384956_a_386285]
-
eu mor aici și voi credeți toate prostiile pe care vi le spun ? Mi-am imaginat și eu ceva frumos ,că tot spun doctorii ăștia că sufăr de ipohondrie. - Ptiu ,bătute-ar să te bată , că tare m-ai speriat ,răsuflă ăl bătrân un pic mai ușurat. - Să vezi ce-o să te mai sperii acuma ,că iar mă-nțeapă inima ! Din nou , „au,crau” , de nu știam ce să-i mai facem . Doar cu un extraveral am reușit s-o adormim
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
proaspăt ieșiți din ploaie se sprijină de mers, plimbându-se. Pe lângă pereți greu se ridică copăcel, cătinel, deocheat, încă un pic... așa... nu mai pică hopa, iar s-au răsturnat! Monștrii de paie pe picioarele lor uriașe s-au stabilizat răsuflând ușurat, acum se uită de sus către orașe la oamenii care în lațuri cotidiene s-au încurcat. Monștrii de paie cu fețe vopsite se uită ironic la noi, cu răsuflările oprite și ochi vicleni de vulpoi. VIS PSIHEDELIC Copilul întreabă
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
c-o literă albă. Parcă L? Își scoase smartphone-ul și făcu mai multe poze din care una de asamblu. Mai multe, pentru componentele întregului mural. Fotografie medalionul de-aproape, de la distanță, insistând a lua imagini separate pentru fiecare element component. Răsuflând ușurat, se duse acasă. Ca niciodată, nu intră în jocul de bun-găsit al bunică-sii. Mâncă zorit, făcu dușul serii și, așezat în pat, se văzu cu moșul Ene taman spre zori. Sărise ca un nemernic peste porția de postări
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
scenariul desfășurat al celor ce-avea să-ntreprindă, îi dădu liber în acțiune până la elucidarea cazului. Uluiala provocată de inițiativa sublocotenentului îl determină să nu-i ceară explicații, dar nici să-i ofere vreun sfat ca-n alte dăți. Antonel răsuflă de-a dreptul ușurat. În fine, va proceda conform impulsului său de preocupat și, de ce nu, talentat detectiv! Simțea că ceva creștea în interiorul său... poate filonul de aur al intuiției?! Hotărî să-i dea curs... Înainte de a pleca pe teren
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
eu nu știu ce vrea!” Își drese glasul și spuse cu mult calm: - Cred că este cazul să-l atacăm pe dușman. - Sigur, domnule, asta voiam să aflu de la dumneata! Trebuie să organizăm o expediție de distrugere, chiar în țara inamicului. Negru-Cioară răsuflă ușurat. Nimerise. Dar ideea îl îngrozi și încercă s-o tempereze pe nebună: - O astfel de expediție necesită, Majestate, măsuri organizatorice prealabile... ca să asigurăm... - Ce măsuri, domnule? Ce măsuri? îl întrerupse nervoasă împărăteasa. Plecăm în viteză, atacăm prin surprindere și
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
la bancă pentru a-și achita rata. Chiar e obsedat de plată datoriilor și în maximum două zile după chenzină face câteva ture de oraș la ghișeele de taxare lăsând o bună parte a venitului, apoi cu buzunarele aproape goale răsuflă ușurat “a mai trecut o lună și ...evident, acasă merg cu ceva...”. Desigur, ați ghicit!... cu chitanțele de la cablu, internet, E-on, apă și alte utilități, iarîn ultimă instanță...cu cea de la bancă. Din respect, pe aceasta a indicat-o
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
lăsând o dâră de fum. - ...și boala vacii nebune. - Nu-i bai! Asta-i la noi de când lumea! E un obicei încetățenit din tată-n fiu să rostești când o pui la jug: „Na, boalo! Hăis, Joiano! Cea, Priano!” - Uf! - răsuflară ușurați cei doi parlamentari. Ce ne-ați mai speriat cu glumele dumneavoastră! - Calmați-vă, oameni buni, interveni împăciuitoare primărița. - V-ați zbătut singură să ne faceți o școală elementară și să nu desființeze biserica, căci domnii de la capitală parcă sunt
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
la spălarea lăzii, când auzi soneria. Tresări speriată. Să fie Andrei? Doamne, ce nesocotită am fost! Cum am putut să-i fac una ca asta!? Se îndreptă spre ușă tremurând și înainte de a se uita pe vizor, întrebă cine este. Răsuflă ușurată când auzi vocea Nataliei. Deschise ușa și acesteia nu-i fu prea greu să priceapă că Lucia nu era în apele ei, așa că o luă la întrebări fără altă introducere : Ce-i cu tine? Nimic! Asta să i-o
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
Haide, spune! Acum ori niciodată! Lucia ezită câteva clipe, iar apoi răspunse cu vocea gâtuită de emoție: Fie, dar rămâne aici! Așa mă cunoști tu pe mine? Auzi la ea! Vrei să jur? Din câte secrete mi-ai încredințat a răsuflat vreunul? Nu, dar... Mă confunzi cu Marița florăreasa!? Ei, te confund!? Dar nici eu nu sunt încă edificată! Atunci hai să ne edificăm împreună! Auzi, la ea, edificare!? Folosești cuvinte mari, nu ți se pare? Știu eu? Nu știi? Dar
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
era în pătuțul ei, plângea... Magdalena-și întinde brațele goale și-și primește cu dragoste copila la piept. Ana tace și caută cu gurița sânul hrănitor al mamei. Cu poftă suge seva groasă dăruită de trupul firav al mamei, care răsuflă ușurată. O lacrimă cade din ochii Magdalenei pe fața gingașă a fetiței care tresare și se cuibărește mai adânc la sânul ei. - Ce frumoasă ești, păcat că tatăl tău nu te vrea, ce-o să mă fac cu tine?...unde o să
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
de chirpici de la marginea satului. Dar speranța că de data asta îi va împlinii dorința soțului nu o părăsise. La aceeași maternitate Magdalena dă naștere unui băiețel frumos, plin de energie și cu trăsături asemânătoare tatălui. În sfârșit tânăra mamă răsuflă ușurată cu gândul la soțul ei care cu siguranță de această dată va fi fericit. A doua zi la aceeași fereastră apare Alexandru strigând din răsputeri: -Sper că ai făcut băiat! -Da, răspunse Magdalena fericită, e băiețel. Cum o să-i
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CANA CU FLUTURI ROTUNZI Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și
CANA CU FLUTURI ROTUNZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383092_a_384421]
-
plătesc pensie alimentară! Vă cunosc eu! I-am răspuns senină: - Liniștiți-vă, nu-mi stă-n caracter! Și am ieșit din biroul lui. „Tovarășul” avea relații și m-a plasat altui director care îi era dator cu un contraserviciu. Am răsuflat ușurată că am scăpat din iadul reproșurilor mute și privirilor disprețuitoare. Ăla mi-a dat un serviciu de calculatoare, într-un Birou de Facturare. M-am străduit să învăț repede ca să nu fac greșeli, dar m-am pomenit trecută la
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
să scrieți, să citiți și să socotiți. Să-l ascultați și să fiți atenți la ce vă spune! Așa cred că va fi spus domnul Arsu când ni l-a prezentat pe noul învățător, “domnul Dode”. Oricum, bănuiesc că a răsuflat ușurat că a “rezolvat” acea problemă. După ce a plecat domnul Arsu din clasă, “domnul” Dode a considerat că trebuie să execute cu noi câteva exerciții de autoritate: - Ascultă, școlar, drepți!... Stați jos!... Drepți!... Stați jos! Mai cu viață, mai cu
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
s-o oprească. Copilul începu să-și anunțe prezenta, de parcă i-ar fi spus: și eu sunt aici, mama, nu plânge doar pentru atât! Apoi o săgeta o puternică durere. Dar ce este asta? Mai am două luni până la termen? Răsuflă ușurată când durerea se potoli. Dar liniștea nu dura mult. Începu travaliul. Reuși să anunțe salvarea. După ore de chin, născu o fetiță, care trăi doar două ore. Se întoarse acasă după patru zile. Criști părea și mai bolnav decât
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
de abonati:abonat->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CANA CU FLUTURI ROTUNZI, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere,sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea,vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala,au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde,brumată cu noroaie și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
astupă urechile cu ceară pentru ca nici un zgomot să nu-l tulbure, iar atunci când vrea să coboare și mai adânc în sine, își leagă ochii. Dacă, de undeva, se întinde vreun iz ațâțător sau scârnav, își prinde nasul cu un clește; răsuflă pe gură printr-un tifon, să nu inspire vreo insectă. Castelanul a atins o stare de spiritualizare greu de închipuit; deranjat, s-ar putea să moară subit. Cam așa a zis Intendentul că stau lucrurile cu stăpânul său. „Insistența dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]