497 matches
-
cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu urzici i-o am frecat Și pe spini i-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a doua foaie, o stropim cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă de lămâie, trei linguri de smântână, sare, făină cât cuprinde. Întindem foaia pe tava tapetată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din Bucovina (ediție princeps, 1914, actuala apare la Biblioteca "Miorița", Cîmpulung Bucovina, 2003), încă în uniformă militară, prin București, unde se va stabili pentru toată viața. Debutează, citim în Dicționarul general al literaturii române (vol. VI, 2007), cu traduceri în "Răvașul" de la Cluj (1907) și "Ramuri" (1908), folclor în revista "Ion Creangă" (Bîrlad, 1908) și proză la foaia "Patria" (Cernăuți, 1909). Editorial va debuta tot cu traducțiuni, piesa Maria Magdalena, de C.F. Hebbel (1909) și Apologia lui Socrate, de Platon (1910
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
femeie care îl ajută pe soldat să se elibereze de imaginile de coșmar ale războiului. Celor din trupele de trăgători le face "mare plăcere să bombardeze cu epistole de amor niște nașe ceva mai îngăduitoare"79. Cărțile poștale și micile răvașe pe care le trimit aceștia sunt adesea tandre, dacă nu chiar deocheate. "Îmi ceri să te pedepsesc în vreun fel pentru mica întârziere cu care îmi răspunzi, îi scrie astfel un oarecare Roland Deflesselle ocrotitoarei sale, pe 24 martie 1918
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sufletu-i curat"81. Lucru cât se poate de grăitor, adesea relația de seducție se înfiripă fără a ține seama de vârsta și de starea civilă a respectivei doamne. "Atâta-ți spun, dacă mai continui să-ți asaltezi ostașul cu răvașe așa înflăcărate, am de gând să-i trimit portretul tău", își amenință un domn bătrân consoarta, ajunsă și ea la o vârstă respectabilă, într-o caricatură publicată într-un cotidian de mare tiraj 82! Unii soldați angajează o corespondență cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și inexpresiva clădire a „Criminalului” (fosta pușcărieă. Peste drum este intrarea spre biserica Prapa Doamnă, care pleacă din poarta casei lui Petre Missir, prietenul apropiat al lui I.L.Caragiale. Se spune că, odată, conu Iancu i-ar fi trimis un răvaș lui Petre Missir, care suna cam așa: „Misiraș, sunt la Iași/ Sau la Ieși/ Dacă ieși/ De la slujbă/ Vin’la Cujbă./ Al matale Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
bour, dar noi am cercat și n am găsit bour, și au triimes dum(nealu)i la Eș dinpreun(ă) cu vec(h)ilul dum(i)sale stol(nicul) Vasile, și n(e)-au venit carte G(os)pod și răvașul dum(i)sali vel log(o)făt să rămâi neales pără s-or tâlni scrisorile dum(i)sale și atunce s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la o apreciată dezvoltare economică. Dar pentru că se mai auzeau tunurile, iar avioanele zburau tot mai des, revista Elena Doamna reflecta situația publicând proză și versuri cu titluri semnificative: „Ziua eroilor”, „Copiii eroului”,”Mormântul unui erou”, „Jertfa”, „Cimitir de eroi”, „Răvaș celui de pe front”, „Lacrimi”. Printre publiciste: Raisa Tukovschi, Aspazia Rădășanu, Fel. Căilean, Tat Vlad, Oltea Bălăceanu Dabor, E.D. Spânu, E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și litere din Cernăuți apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Știu Însă că ele erau de prin sec. XV - XVI-lea. Săptămâna trecută, am mai trimis la fratele soțului meu, la Suceava, Încă un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe . În cazul când această operă a Dv. e sigur că va dăinui mereu , orice piesă ce v-o trimit, de credeți că-i cazul, poate rămânea În original, În mapa soțului meu. Am primit și tabelul În care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron Crucea Broșteni PARTEA a II-a (1919-1927) [IAȘI COPOU]* 7 Iulie 1919 Copou În tragedia de la Petrograd o dragoste curată între Olga fata țarului și un văr de-al doilea al ei. După ce fata e arestată și exilată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și, când s-au trezit fânul lor era tot în polog. Gavriluță s-a amorezat foarte de Candachia lui Cristea și vine la dânsa ca trimis din partea Măriei-Sale. Îi spune că vrea să facă dragoste cu ea. Candachia îi cere răvaș și poruncă dela Vodă, și, cum el n-are așa ceva, trebuie să se retragă rușinat. Tot Gavriluță a atacat o femeie pe când se întorcea călare sara, și, după ce s-a drăgostit cu dânsa, n-a mai văzut-o și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îngânat și eu recitative, intrate apoi în literatura orală a acelor locuri. Unele din aceste producții naive le-am regăsit după ani și ani; altele s-au prăpădit și nici eu nu-mi mai aduc aminte de ele. [OBSERVAȚII, AFORISME, "RĂVAȘE"]* Domnul-Dumnezeu e cel care dă dreptate orfanului și văduvei și care iubește pe străin; el e mângâierea nenorociților întru durerea lor, loc de umbră către arșița care-i arde; în el cei blânzi și sărmani își găsesc bucurie; el e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are mijloacele ei ca să se apere și nu prea e deprinsă să fie victimă. Dreptul de a face fără frică tot ce-i bun și just. Dsale Domnule Costică Boroianu căprari La târgu ocnii la fabrica de sare La hoț RĂVAȘ Multe serutări Draga costică De când Mata tei dus tare uri tu Ma mănâncă Dragă costică tarare amslăbit că mamă nâcă urâtu mă rog semi scrii de grabă îna poi că sun cu ne răbdare Multe serutări Dragă Costică să nute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mult mam bucurat că mei trime scrisoarea la nu după ameză Te rog și se nu te superi, semi trimeț cânt ave se veniț Costică draga se nu te superi că a mea scrisore este cu plumb Că nam cerneală. RĂVAȘ Dragă Costică eu țam trimes eu scrisoare 3 scrisori țam trim es și numea răspuns nici una eu sunt tare bolnavă la pat nupot de loc so dus catinca la fratele lu domnu serjentu Onofrei davenit și mia scris, Dragă Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
robea Boerii și egumenii asupreau Călugării robeau: Ioniță Pisoschi ș.a. Anacronisme... [SCRISORI CĂTRE "CASA ȘCOALELOR"]* Domnule Administrator, În urma însărcinării ce ați binevoit a-mi da, am îngrijit textul, am orânduit materialul și am îngrijit tipărirea celor trei broșuri care alcătuiesc Răvașele unui doctor în Biblioteca pentru popor a Casei Școalelor. Vă rog să binevoiți a-mi acorda pentru aceasta un onorariu, cât veți crede Dv. de cuviință. Primiți, vă rog, Domnule Administrator, asigurarea devotamentului meu. Mihail Sadoveanu 28 aprilie 1910 Administrația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
obiceiul funebru de a transmite obiecte pentru viața de dincolo, atât pentru cel mort, cât și pentru cei ce au plecat înaintea lui, este foarte viu. Rudele așază în sicriul dalbului călător lucruri necesare continuării vieții, obiecte simbolice, chiar și răvașe pentru cei plecați de mult. Mentalul arhaic percepe, așadar, luntrea sepulcrală ca o formă materială de transport. O variantă culeasă în Valea Mănăstirii, Argeș, aduce feciorului toate obiectele miraculoase disponibile în infernal, prin utilizarea constantă a bâtei. Rând pe rând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Haret și continuată de Constantin Angelescu în învățământul românesc a însemnat și apariția a numeroase gazete ale învățătorilor. Între acestea cunoscute erau în plan local "Tribuna învățătorilor fălticeneni" sau în plan național "Revista generală a învățământului", "Revista Asociației învățătorilor", "Albina", "Răvașul poporului", "Comoara satelor"21 dar și gazeta celor doi colegi de la Baia. Presa a devenit astfel "o armă, un sprijin și o nădejde"22. Primul cerc cultural în care a fost membru se numea chiar "Baia". La 3 ianuarie 1910
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Arte Plastice de la București (1973), pictor, profesor la Liceul C. Negruți, Iași, a fost lutier amator; i-a pictat un portret lui Gheorghe Rădășanu; 6. Mihail Sadoveanu, (1880-1961) scriitor; a lucrat în redacția revistei "Sămănătorul", a înființat mai multe reviste "Răvașul poporului", "Cumpăna", "Însemnări literare", Însemnări ieșene"; a fost director al ziarelor "Dimineața" și "Adevărul"; vicepreședinte al Academiei Române, membru marcant al regimului comunist și președinte al Uniunii Scriitorilor; 7. Petre Cucescu, absolvent al Școlii normale "Vasile Lupu", învățător Fălticeni la finele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mele), un jurnal, povești, romane; 39. Nicolae Stoleriu, (1878-1916), a urmat Școala normală "Vasile Lupu" Iași, învățător, a întemeiat la Baia "Casa de Sfat și Citire", a înființat în sat o Bancă Populară,; a publicat la "Calendarul Sătenilor", "Vestitorul satelor", "Răvașul poporului", a murit în luptele din Munții Călimani; 40. Regina Elisabeta (Paula Ottilia Elisa, 1843-1916), principesă de Wied, regină a României (1881-1916); la 15 noiembrie 1869 s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României. Din acest mariaj a rezultat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Păcală, profesor la Seminarul Andreian, în «Monografia satului Rășinariu» editată de «Tiparul Tipografiei Arhidiacezane din Sibiiu în 1915», aflăm că pentru fixarea relațiilor și a socotelilor dintre cumpărător și vânzător, datoraș și creditor, stăpân și slugă, serveau în timpuri trecute răvașele, semne grafice încrestate pe niște bețigașe de lemn de alun sau de brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bețigașe de lemn de alun sau de brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul lui de crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta pe mijloc de la un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori, se crestau întotdeauna la fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un loc ferit de ochii curioși și invidioși ai colegilor. Scrisorile Mărioarei le păstra ca pe niște prețioase bijuterii, învelite într-o hârtie de ziar, așezate pe fundul cufărului. Desele mutări și neatenția au făcut ca valorosul pachet, cu toate răvașele Mărioarei, să se piardă. Și cât de amărât a fost când a făcut această descoperire! Așa se scurgea viața ternă a lui Dumitru Dascălu în internatul unei școli normale, aflată la circa patru km de oraș, așteptând vacanțele și întâlnirile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]