1,744 matches
-
și-i câștigă partizani în poporul de rând în genere, dar mai cu samă la partea aceea a poporului care se simțea dispusă spre jaf și manie de schimbare. Lachanas se-narmă, se-mbrăcă mai cuviincios și-ncepu acțiunea sa războinică la anul 1277. Îi mai veni la-ndemînă împrejurarea că regele Constantin, condamnat la nemișcare, sau totuși la greociune, pentra că-și frânsese fluierul piciorului, nu putea să inspire respect vecinilor, așa că tătarii învecinați întreprinseră în mai multe rânduri călcări în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lovituri, tot [î]și dovedește viața sa trainică în estremitățile sale cele mai depărtate, prin zvâcniri spasmodice. Pentru că Tuktai, ocupat într-un mod ostenitor cu luptele în contra lui Nogas, privea căsătoria ca un mijloc de moleșire pentru înăsprita sa viață războinică, el hotărî să-și amâne însurătoarea și retrimise împăratului, tatălui ei, pe mireasa ce i se adusese, până la alt răspuns și, abia după ce în anul 1292 primejdiosul Nogas își pierdu domnia și viața, el ceru îndărăt și reprimi de la împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să meargă c-un corp de oștire spre apus contra inamicului. Pentru a conjura primejdia, ca nu cumva puternicul despot și stăpânitor din Krunos, Eltimeres, ginere lui Smiltzus, frate cu Terteres, deci unchi lui Sfentislav despre tată, să deie ajutor războinic {EminescuOpXIV 148} acestui nepot al său și pentru a-l atrage din contra pe cel dentîi împrotiva celui din urmă, împăratul recurse la toate mijloacele câte se puteau întrebuința cu oarecare cuviință, precum: daruri bogate, un prezent anual în bani
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proverb, și-i tăie lui Eltimeres drumul de-a mai înainta. Prin mișcarea aceasta bulgarii încăpură întrucîtva la strâmtoare, pentru că nici puteau înainta cu succes, nici se puteau retrage fără primejdie și făr-a fi prinși de pe la spate. Curând însă norocul războinic își întoarse foaia. În vara anului viitor (1307) veni ciocnirea între italieni pe de-o parte, și anume între catalanii cei sălbatici și însetați de sânge cari luptau sub steagurile lor și comiteau atrocități grozave, pustiiri și jafuri pe teritoriul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Voievod. Tot astfel fu și cu Dan I, fiul lui Radu-Negru și urmașul lui Mihai Basarab, care în domnia lui de zece ani (1333 - 1342) nu se cunoscu atârnător de coroana Sf. Ștefan, dar din fericire nu suferi nici un atac războinic. Alexandru Basarab Voievod. Nu-i merse însă tot atât de neted și următorului voievod, Alexandru Basarab (1342 - 1365), fiu al lui Mihai Basarab Voievod, care se lepădase de orice datorie de vasal cătră coroanaUngăriei și nesocoti multă vreme pe rege. Intimidat de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri și calări, având între ei cele mai nobile nume, conduși de contele Jean de Nevers, fiul ducelui Filip de Burgonia, se prezentară spre luptă și serviră ca luminos prototip de curaj războinic, hotărâre și izbutitoare putere de acțiune, bărbați ca renumitul erou, mareșalul Boucicault, admiralul Jean de Vienne, capul de partidă Ingelram de Coucy, marele magistru Philibert de Naillac, ce alergase din Rhodos în fruntea Ioaniților, treceau cu drept cuvânt între cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru al Ioanniților, Philibert de Naillac și în fine contele stirian, Hermann de Cilli. Poziția grea a lui Mircea, clătinarea sa îndemînatecă și izbânda războinică contra lui Baiazid. Mircea Vodă izbuti asemenea să se întoarcă nesupărat în rezidența sa, dar de atunci încoaci el se află pe-o cale mult mai grea și mai plină de spini decât înainte. Înghesuit între cele trei puteri contrarie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuvenea esclusiv numai acestei mănăstiri ca proprietară adevărată a acelor bunuri. Principele sârbilor, Ștefan, reînnoi în anul 1407 dania făcută deja de tată-său, Lazăr, a bunurilor aflătoare în Serbia și, fiindcă aceste erau pustiite și fără locuitori din cauza evenimentelor războinice, el îngădui nu numai {EminescuOpXIV 187} foștilor locuitori, pribegi de atunci încoace, întoarcere fără supărare, ci le dete atât lor cât și oricui ar mai dori să se așeze pe acele moșii asigurarea că vor fi primiți cu bună pace
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vaslui. De altmintrelea, de teama tătarilor cutreierători, locuitorii Moldovei nu se prea așezau la șes, ci mai mult în orașe întărite și la margini de codru, se detrăgeau prin aceasta privirilor vecinilor lor și, afară de-o samă de fapte războinice, nu se prea vestea alta de dânșii. Lipsa desăvârșită de orice cultură literară, prin urmare lipsa de pământeni știutori de carte și de analiști, arbitrariul și lipsa de formă a unui trup de stat care se lupta să răsară din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mișcărilor războinice de acolo. Căpetenia unui neam rutean, Theodor Korioatowicz, care, propriu vorbind, era vasal unguresc, având drept feud cetatea Munkacs, întorsese spatele feudului și suveranului său și începuse a roi spre Podolia, a căreia domnie o și luă în temeiul unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de grea încît a fost cauza pieirii mai multor împărați; pentru că e greu de-a mulțumi pe soldați și pe popor totodată; căci poporul vrea liniște și iubește de-aceea pe principii de natură moderați; ostașii iubesc însă principi războinici, prezumpțioși, cruzi, răpitori. Ei cer să le fie împărați persoane de natura aceasta, pentru a primi soldă îndoită și pentru a-și satisface cupiditatea lor și natura lor crudă. De aceea toți împărații cari n-au știut să-și câștige
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai făcea și alte lucruri asemenea, care se potriveau rău cu demnitatea împărătească; deci căzu în despreț în ochii soldaților. Urât pe de o parte, pe de alta desprețuit, căzu jertfa unei conjurațiuni. În sfârșit despre Maximin. Acesta era extrem de războinic și, fiindcă oștirea avea un fel de aversiune contra felului muieresc al lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, îl uciseră pe acesta și-l aleseră împărat pe Maximin, care însă nu domni mult. Două lucruri îl făceau urât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al acestui "proces gradual" a fost extinderea obiectivului ISAF în tot Afganistanul în vederea asigurării securității în această țară. Acesta include mărirea numărului de Echipe Provinciale de Reconstrucție în Afganistan și sprijinul pentru demobilizarea forțelor și a milițiilor locale ale căpeteniilor războinice. În concluzie, natura caracterizată de o înaltă adaptabilitate a amenințării terorismului internațional necesită operarea unor schimbări frecvente ale modului de gândire și acțiune la nivelul țărilor și al instituțiilor. În perioada războiului rece, NATO a demonstrat o astfel de capacitate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
demo- nului, recuperarea „însemnelor divine”, restabilirea situației cosmice dinaintea catastrofei. Din nou apare o imagine paradoxală, al cărei subtext am încercat să-l pun în evidență și cu alte prilejuri. Deși Sf. Ilie folo- sește în luptă o armă strict războinică - fulgerul (care „pălește” = arde și lovește) -, efectul este totuși neașteptat. Iuda nu este distrus, ci doar „amorțit”. „Amorțirea” demonului este o alegorie mito-poetică menită să sugereze readucerea lui Iuda în starea de nonmanifestare, în starea de „somn nepomenit” care, așa cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeul (eroul) războinic care decapitează monstrul cu sabia sau îl străpunge cu sulița. Totuși, cele două tipuri de zei (magicieni și războinici) sunt rar strict delimitate. Marduk, de pildă, în vederea confruntării cu demonul Tiamat, se înarmează până în dinți cu arme „războinice” (arc cu săgeți, măciucă, fulger etc.), dar nu le neglijează nici pe cele „magice”. „El făcu o plasă să prindă pe Tiamat [...]. Drept manta purta o platoșă îngrozitoare, de al său nimb înfricoșător îi era înconjurat capul [...]. Între buzele sale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era înconjurat capul [...]. Între buzele sale el ținea un descântec, o iarbă să distrugă otrava el ținea în mâna sa” (Enuma Eliș, IV, 41-62 ; cf. 1, pp. 32-33). Și, așa cum am văzut, înainte de a sfârteca demonii inamici, ca un zeu războinic, el îi „amorțește” și îi „leagă”, ca un zeu magician. Chiar și Sf. Gheorghe, sfânt militar prin exce- lență, apelează la serviciile fecioarei, care îl leagă pe balaur cu brâul său (vezi infra, capitolul „Labirintul. Un monstru arhitecto- nic”, subcapitolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lență, apelează la serviciile fecioarei, care îl leagă pe balaur cu brâul său (vezi infra, capitolul „Labirintul. Un monstru arhitecto- nic”, subcapitolul „Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică”). Astfel de exemple de concomitență mai mult sau mai puțin evidentă a atributelor „războinice” și, respectiv, „magice” ale unui zeu (erou) sunt nenumărate ; simpla lor trecere în revistă mi-ar cere câteva pagini. Consemnez totuși faptul că împărțirea armelor de care se folosesc zeii (eroii) în „războinice” și „magice” este întru câtva convențională, având
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mult sau mai puțin evidentă a atributelor „războinice” și, respectiv, „magice” ale unui zeu (erou) sunt nenumărate ; simpla lor trecere în revistă mi-ar cere câteva pagini. Consemnez totuși faptul că împărțirea armelor de care se folosesc zeii (eroii) în „războinice” și „magice” este întru câtva convențională, având în vedere că, „din perspectiva gândirii arhaice, o armă este întotdeauna un mijloc magic” (40, p. 132). Astfel se explică de ce, în foarte multe scenarii mitice, arma războinică este dublată de una magică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se folosesc zeii (eroii) în „războinice” și „magice” este întru câtva convențională, având în vedere că, „din perspectiva gândirii arhaice, o armă este întotdeauna un mijloc magic” (40, p. 132). Astfel se explică de ce, în foarte multe scenarii mitice, arma războinică este dublată de una magică și de ce gestul războinic al zeului (eroului) precedă, dublează sau urmează unui gest magic. O situație insolită, dar care devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întru câtva convențională, având în vedere că, „din perspectiva gândirii arhaice, o armă este întotdeauna un mijloc magic” (40, p. 132). Astfel se explică de ce, în foarte multe scenarii mitice, arma războinică este dublată de una magică și de ce gestul războinic al zeului (eroului) precedă, dublează sau urmează unui gest magic. O situație insolită, dar care devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dublează sau urmează unui gest magic. O situație insolită, dar care devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în legenda apocrifă, pe care Nicolae Cartojan o considera
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ales una cu conotații simbolice atât de complexe cum este arca. Principiul Haosului se opune oricărei creații, fie a Cosmosului, fie a unui microcosmos (casă, templu, arcă), iar zeul sau eroul demiurg trebuie să-l răpună prin acte „magice” sau „războinice”. Un astfel de motiv a fost interpolat în variantele populare românești ale legendei biblice, variante culese în jurul anului 1900 în diverse regiuni ale țării, din Bucovina până în Oltenia (3, pp. 126 și urm. ; 2, p. 153 ; 23, p. 19). Iată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
contaminarea motivului bine cunoscut și universal răspândit (pe care îl voi numi „legarea magico-erotică a balaurului”) cu motivul autohton (tangent cu primul) al „legării magice a balaurului de către solomonar”. Nu mai apare, ca în scenariul tipic, un erou cu aptitudini „războinice” care răpune/ îmblânzește monstrul cu ajutorul fecioarei, cu atributele sale „(erotico-)magice”. Apare, în schimb, „solomonarul din pustie”, care-și „duce viața sub mare canon” (trăiește izolat, este cast și vegetarian) și o inițiază pe eroină. El o face „solomonăriță”, dăruindu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ți-oi trebui. În brațe te-oi lua Și te-oi ridica [...] Și ți-oi dărui cerul cu stelele ; sau Pe aripi te-oi lua, Sus te-oi ridica, Sus la munți cărunți (vezi 89, p. 93). Acțiunile (convențional numite) „războinice” ale solomonarului au de multe ori ca obiect chiar balaurul, care este lovit în cap cu toiagul sau cu căpăstrul. Cauzele lovirii balaurului au devenit marginale sau ilogice ca urmare a pierderii semnificațiilor inițiale : pentru că „e prea mic” sau „prea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
omorât un șarpe (atenție la valențele magice ale armelor), cu coasa sau cu biciul : Și-o trecut șolomonarul Care umblă cu Șercanu’ [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit (19, p. 84). Mai mult decât atât, acțiunea „războinică” a solomonarului asupra balaurului poate fi chiar mortală. În pofida faptului că Traian Herseni nu a găsit „nici un text folcloric care să menționeze că un balaur-șarpe ar fi fost omorât [de solomonar]” (5, p. 22), astfel de texte există totuși. Fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]