2,974 matches
-
acum, poți pune planul în aplicare. Plecă Zefir, ajunse la cuptoare unde-l găsi pe Mărțișor glumind cu Norocel. - Ce faci, amice? Ești vrednic de admirat! zise Zefir impresionat de noua înfățișare a lui Mărțișor. Așa cum ai învins toți falnicii războinici ai Măriei Sale și-așa cum îți sunt îmbrăcămintea și armura, îmi pari un zeu măreț, nu muritor de rând. - Să nu râzi de mine, căpitane, eu te respect prea mult! îi zise Mărțișor. - Dar cine râde? Știi prea bine că prieten
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
ai cere tu. Ce zici? - Ce pot să-ți spun? răspunse Mărțișor. Eu nu am vrut să lupt cu eroii săi și nu văd pentru ce să-i cer iertare. - Tu, dragul meu, nu te îmbăta cu ușoarele izbânzi asupra războinicilor Măriei Sale! Ei sunt umile creaturi ale împăratului, puternici și viteji, e drept, dar nu au colosala forță a Majestății Sale. Nu te sfătuiesc să-l înfrunți direct. Cu el nu te poți lupta, că te orbește și te trăsnește de la
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
aminte de amenințările tatălui său și-i zise: - Îți mulțumesc, părinte drag, știam eu că mă iubești cu adevărat! Știam! Dar, dacă mă iubești atât de mult, dă-mi haine și arme pe potrivă, dă-mi bravii tăi soldați și războinicii viteji să pot învinge fioroasa Iarnă! - O, fetița mea ambițioasă! Tu n-ai nevoie de vitejii mei, învinși de bravul Mărțișor. Vei fi însoțită de Zefir și de acest brav luptător, iar ei și gărzile care te slujesc vor învinge
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
probitate, corectitudine; demnitate, cinste, reputație, prestigiu, faimă, vază. Sunt dați ca exemplu soldații, încă din cele mai vechi timpuri care, erau nevoiți să respecte un Cod de onoare. Pentru ei, onoarea a rămas o îndatorire constantă în conduita lor de războinici. Codul de onoare fiind aplicat în diferite compartimente ale vieții, și dorindu-se a fi bine definit, a inclus multe valori. Onoare - un cuvânt greu și care se rostește tot atât de greu în zilele noastre. Este cumva un cuvânt pe cale de
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
probitate, corectitudine; demnitate, cinste, reputație, prestigiu, faimă, vază. Sunt dați ca exemplu soldații, încă din cele mai vechi timpuri care, erau nevoiți să respecte un Cod de onoare. Pentru ei, onoarea a rămas o îndatorire constantă în conduita lor de războinici. Codul de onoare fiind aplicat în diferite compartimente ale vieții, și dorindu-se a fi bine definit, a inclus multe valori.Onoare - un cuvânt greu și care se rostește tot atât de greu în zilele noastre. Este cumva un cuvânt pe cale de
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎNȚELEGERE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din ce se naște ideea, flacără vie, întotdeauna speranță între liniile beligerante. Războinicii se înțeleg și nu atacă de sărbătoarea pruncilor uciși din frumoasele zile ale iernii. Mâinile se-mpreună, sufletele urcă, gloanțele mor. Dumnezeu e însăși pacea care răsare la orizont și o statornicește definitiv. Referință Bibliografică: Înțelegere / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
ÎNŢELEGERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383553_a_384882]
-
de pe fața Sa , întrece pe a soarelui în amiaza mare. Iată descrierea lui David , făcută de unul dintre slujitorii lui Saul : ”Un fiu al lui Isai Betleemitul,care știe să cânte; el este și un om tare și voinic, un războinic , vorbește bine , este frumos la chip și Domnul este cu el .” 1 Samuel 16:18 Goliat , războinicul filistean , nu vedea în David , decât un copil bălai și cu fața frumoasă . Cred că și Domnul Isus , era un copil bălai cu
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
face, mai ales în menținerea păcii mondiale. - L-ați cunoscut și îl venerați pe scriitorul Gh. A.M. Ciobanu - ce amintiri vă leagă de această marcantă personalitate culturală a timpurilor noastre? - Era imposibil să nu-l cunosc. Dl Ciobanu e un războinic cu el însuși și cu dușmani uneori inventați, dar cu o inimă largă, cum nu am mai întâlnit în branșa scriitorilor. Un talent multilateral excepțional, de valoarea căruia contemporanii încă nu își dau seama. L-am cunoscut ca pe o
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
sufletul nostru. Lumea antică, din motive controversate astăzi, a cunoscut mai puțin abilitățile poporului din zona Carppădurea, nu trăiește, căldura soarelui, ploaia cerului, roua inimii româneștiato-Danubiană, acest teritoriu fiind cunoscut de antici mai mult ca meleagul pădurilor de nepătruns, a războinicilor temuți și ai lui Zamolxis. A fost, până la cucerirea de către romani, un tărâm aspru, înconjurat de mister, presărat cu păduri dese. Învăluit de acest mister, s-a născut mitul getic, ce a devenit unul dintre cele mai obsedante și mai
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
ceva din expresia mea. Chinezii sunt asemănători între ei pentru că, de mii de ani, și-au făcut un model din Confucius. Ori din Lao-Tseu. Indienii seamănă cu Buda. Europenii sunt cei mai neuniformi. Și-au făcut idoli din oricine: din războinic, din orator, din rege sau din alergător; chiar din brigand și din poet. Fizionomiile celor din marile orașe - mai ales - o dovedesc. În localitățile mai mici, copiii visează să semene cu comandantul garnizoanei. Cei din Stațiune vor îmbătrâni de mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
târâse ani de-a rândul dintr-un loc într-altul, iar acum se aflau acolo, în pragul dezastrului, fără ca ei să-i vină în minte vreun mod de a-l evita. Bărbatul ei, cel mai iscusit și mai viteaz dintre războinici, ar fi știut să se descurce într-o asemenea situație dificilă și să-și pună familia la adăpost. Bărbatul ei, cel mai tandru și mai pătimaș dintre amanți, ar fi știut s-o ocrotească așa cum o ocrotise câtă vreme îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
îndepărtându-se, îmbrăcată în straie bărbătești și cu o pușcă grea pusă pe genunchi, regretă din nou că ajunseseră să trăiască asemenea vremuri teribile; o fată frumoasă, în loc să-și pregătească trusoul pentru ziua nunții, era nevoită să ia locul unui războinic. Femeia ocupase dintotdeauna un rol de seamă în organizarea socială a tuaregilor, care nu avea nici o legătură cu tradiția de a se supune bărbatului răspândită în general printre celelalte femei arabe; părerea femeilor era luată în seamă, ele se bucurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
președinte, tăindu-le gâtul tuturor soldaților din fortul unde fusese închis din nou. — Vreți să spuneți că a tăiat gâtul întregii garnizoane? — Nici unul n-a rămas viu. — El singur? — Absolut singur. — Dar cum a putut s-o facă? — Era un războinic imohag, răspunse Gacel simplu. Le-a tăiat gâtul fără ca ei să-și dea seama. Tata putea face asta și chiar mai mult. De fapt, l-a însoțit pe Abdul-el-Kebir dincolo de graniță, străbătând „Pământul pustiu“ cu toate că-l urmărea o întreagă armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
alte triburi, niciodată n-am stat să ne gândim că între ei puteau să fie și oameni buni. Erau dușmani și, prin urmare, trebuia să luptăm cu ei. — Asta-i foarte adevărat, spuse fratele său. Conform vechilor obiceiuri, dacă un războinic al Poporului Lăncii ne-ar fi jignit și umilit în felul în care-a făcut-o acest om, cei din Poporul Lăncii ar fi fost obligați să ni-l predea, pentru a evita în felul acesta un război. — Mamă, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de ei, recunoscu Ghepardul, cu o mișcare lentă a capului. Începusem chiar să mă tem că nenumărații lor dușmani au reușit să-i distrugă, și adevărul e că mă bucur din suflet să aflu că sângele celui mai viteaz dintre războinicii poporului nostru continuă să curgă prin venele urmașilor săi. Și încă cum! — Ar fi fost păcat ca neamul Sayah și tot ce reprezintă acest nume să se fi stins, cu toate că, din cele ce-mi povestești, s-ar părea că viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ce se deschidea înaintea lor. Vin vremuri grele - murmură. Și chiar în cazul, puțin probabil, că toată povestea asta se va termina cu bine, este clar că niciodată nu vom mai fi în siguranță lângă puț. Ce-o să facem atunci? — „Războinicul care nu se concentrează, gândindu-se la ce va face după bătălie, o va pierde, iar drumețul care nu se concentrează, gândindu-se la ce va face la sfârșitul călătoriei, niciodată nu va ajunge la capăt...“ - spuse Gacel, citând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să suporte o călătorie ca aceea prin munți într-un timp atât de scurt - și, ceea ce era și mai rău, făcuse greșeala să se împrietenească cu el, lăsându-l să-i vorbească de el și familia lui, iar el, ca războinic, învățase că pe prizonieri trebuie să-i tratezi ca pe niște străini, pentru ca nici un sentiment să nu te influențeze în clipa când le vei hotărî soarta. Nicicând nu-l va putea considera dușman pe Pino Ferrara, nici măcar un simplu ostatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
celei mai debile dintre caprele ce atârnau la oblâncul cămilelor, pentru ca sângele să picure în așa fel încât să lase în urma lui o dâră vizibilă. În felul acesta, începea să pună în practică învățămintele tatălui său, care fusese un mare războinic, și ale generațiilor de luptători imohagi care de-a lungul secolelor au învățat să transforme aridul peisaj ce-i înconjura și puținele lui viețuitoare în cei mai buni aliați. La revărsatul zorilor, două capre fuseseră deja sacrificate și sângele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
iubesc în primul rând libertatea de a se mișca și, după ce ani de zile se văzuse obligat să stea în același loc din motive complet străine de dorința lui, Gacel Sayah năzuia să săvârșească aceleași isprăvi ca tatăl său, singurul războinic în stare să străbată de două ori Pământul pustiu din Tikdabra și să cerceteze cele mai uitate unghere din Tenere. Drept e că acum avea ocazia să-și găsească o soție frumoasă cu care să se stabilească în vreo oază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
loc pierdut, poate foarte aproape, poate foarte departe. Privi înaintea lui și strânse din dinți cu putere. Dacă era acolo, și acum știa că este, el, Marc Milosevic, o va găsi. Îi era în joc viața...! Lanzarote-Madrid iunie 2000 Inmouchar, războinic tuareg de familie nobilă (în arabă, în original). „Cu voia lui Allah!“, „Așa a vrut Allah!“, „Cum o vrea Allah!“ (în arabă, în original). Râu secat (în arabă, în original). Girba sau gerba, burduf din piele de capră în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
s-o fi distrat cînd și-a pus În funcțiune cuptoarele? Sau poate a vrut și el să le facă un pustiu de bine, să-i trezească din inerție, să-i facă să-și creieze un stat și să devină războinici? — Asta-i bună, fă-mă și fascist. Ești fanatică, soro, devii periculoasă. Nici o grijă. Din păcate cei mai mulți gîndesc ca tine, nu ca mine, așa că stai liniștit. Numai În cărți mi se dă mie dreptate. Știi, cred că marii scriitori, adevărații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
el? — Nu știu exact pentru ce vină a plătit Isus. Poate să fi fost o femeie la mijloc, Între el și Pillat, poate era chiar blonda din Magdala. Dar pe mine, nu am nici un dubiu, m-au expulzat din casta războinicilor pentru că am fost slab. Am capitulat În fața reginei Egiptului. Atunci. În Place Pigalle, la bistroul acela, nu Înțelegeai de ce te priveam atît de insistent. Tu erai Isit, chiar tu, Marceline de Navarre. Era Înghițită cu totul În halucinația lui. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de zgomot viclean. Totuși, ce putea fi? Am ascultat cu mare atenție și am privit peste tot în jur, în încercarea de a înțelege ce anume provoca sunetul acela perfect continuu, asemănător murmurului din piepturile și gâtlejurile a mii de războinici încurajându-se înaintea ultimei bătălii de pe tărâmul vieții, suscitând în același timp teroare în inimile dușmanilor aflați pe colinele din zare. Și iată că nestăvilita mea curiozitate a fost grabnic răsplătită. Cercetând încă o dată chipurile participanților la cenaclu, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
tot teritoriul românescă din epoca neolitică care începe cu aproximativ 7.000 ani î.Hr., dovedescă diversificarea ocupațiilor societății românești care își fixează așezările pe terasele înalte ale râurilor, în locuri mai greu accesibile, mai ușor de apărat în fața atacurilor vecinilor războinici. În multe zone ale Europei, dar și în țara noastră, manifestările de artă (pictură pe stânci, în peșteri, sculpturi în os și piatră, reprezentările rupestre zoomorfe, antropomorfe) demonstrează fără putință de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prea mult, întrucât n-am fost prezenți nici la traversarea mării roșii pe uscat, și toată lumea jură că faptul s-a petrecut aievea. În ceea ce îl privește pe ministrul de interne, trebuie să se fi observat că în cuirasa de războinic viteaz pe care, în lupta surdă cu ministrul apărării, se străduiește s-o expună, există ca un fel de fisură subtilă sau, ca să vorbim popular, o crăpătură pe unde poți să bagi degetul. Dacă nu era așa, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]