5,033 matches
-
John Schlesinger din 1998, face o trecere melodioasă de la feeric-bizarul rol de marionetă hofmanniană, omul care tunde tot din Edward Scissorhands (Edward Mîini-de-foarfecă, 1990) al aceluiași Tim Burton la omul care rade tot, omul brici, Sweeny Todd, posedat de demonul răzbunării. Pentru comparație poate fi util musical-ul Moulin Rouge! (2001) al lui Baz Luhrmann cu stilul glamour corcit cu vodevilul și drama pasională reluînd în cheie musicală mitul lui Orfeu coborît în Infern. Sweeny Todd vine din Infern transfigurat de
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
de Monte-Cristo. El este închis pe nedrept cu concursul judecătorului Turpin (Alan Rickman) secondat de țîrcovnicul Bamford (Timothy Spall), judecător care rîvnește la soția sa și se întoarce peste 15 ani de muncă silnică în colonii cu un singur gînd: răzbunarea. Între timp, din familia sa n-a rămas mare lucru, soția a dispărut, iar fiica a fost adoptată chiar de cel care i-a distrus viața, fals tutore care o ține izolată intenționînd să se căsătorească cu ea. De ea
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
fals tutore care o ține izolată intenționînd să se căsătorească cu ea. De ea se îndrăgostește tînărul marinar Anthony Hope, în timp ce, în dulcele stil victorian, fata așezată al fereastră brodează în ritmul unei chanson de toile. Sweeny zămislește planuri de răzbunare alături de doamna Lovett, proprietara unei mici patiserii în criză de mușterii, care-i dă tot concursul din dragoste pentru acest dezmoștenit al sorții. Iată suficient material pentru o melodramă, mai ales că loviturile de teatru se țin lanț în film
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
căror coliziune creează efecte spectaculoase. Așa este și finalul care retează parcă firul narațiunii dintr-o bucată lăsînd povestea neîncheiată, nu vom ști de pildă ce s-a întîmplat cu cei doi îndrăgostiți. Este clar însă că posedat de demonul răzbunării, Sweeny ratează întîlnirea cu soția sa și cu fiica sa. Există în film și caricatura unui proiect conjugal în care regizorul a strecurat și un picknick englezesc cu o notă de sobrietate. Filmul aduce cu specatcolul de marionete și într-
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
loc în 2004 când i se publică masivul roman Longobardul (Editura Piemme), o cronică a lui Rotari, regele longobarzilor în prima jumătate a veacului VII d.C., cu capitala la Pavia. Tematica istoriei longobarzilor va continua și în următoarele două romane, Răzbunarea longobardului (Editura Piemme, 2005) și Ultimul longobard (Editura Piemme, 2006). Asistăm de-a lungul acestui triptic, pe fundalul a trei secole și a motivului biblic vanitas vanitatis vanitas la grandoarea și decadența regatului longobard, începând cu amintitul Rotari, continuând cu
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
-i accepta retorica apodictică de mentor? Cum mai poate să-i trateze ca pe niște "frustrați și impotenți culturali", să incrimineze de sus "agitația impură" a "resentimentelor", "acumularea sistematică a insatisfacției", "autointoxicarea psihică, cu cortegiul ei de ură, invidie și răzbunare"? Pesemne, spre a-l cita pe Borges, "cu o candoare mult superioară reputației sale". Singurul filosof care se bucură de prețuirea lui Liiceanu este Platon, care gîndea "rămînînd pe terenul vieții". Tot ce i-a succedat ar fi fost nu
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
semnificând chin, suferă la noi transformarea, semnificantă cât un întreg eseu filosofic, în muncă, deosebită de lucrarea latină, prin lipsa libertății și a bucuriei de a lucra. Am dat aceste exemple ca să ilustrez felul în care bășcălia funcționa ca o răzbunare a cine știe căror și câtor umilințe. Dar ceea ce trebuie observat și reprezintă încă o caracteristică a acestei complicate, ambigui și adesea contradictorii noțiuni care formează tema noastră de azi este faptul că ea se întoarce cu egală virulență asupra
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
că așa se clarifică story-ul. Spre deosebire de "Rigoletto" și "Traviata" (compuse cam în același timp) personajele din "Trubadurul" sunt mai puțin figuri veridice cât reprezentări exacerbate ale unor trăsături definitorii: Azucena, pe care Verdi o considera germenul întregii tragedii cu obsesia răzbunării al cărei instrument și victimă este; Leonora prinsă între forțe ce o depășesc, alegând calea gestului eroic pe care (atenție!) nu-l duce până la capăt rămânând eroina perfectă sacrificată pe altarul iubirii mereu prezentă în lirica verdiană. Manrico, asemenea lui
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
nu înseamnă că, decenii în șir, n-a fost unul din oamenii de bază ai regimului. Astăzi, cecitatea de-o viață s-a transformat în ură clocotitoare. În Raportul final al Comisiei prezidențiale pentru studierea dictaturii comuniste, Burtică vede doar răzbunarea fiului "unuia dintre cei care au venit la noi în țară pe tancurile rusești". Așa o fi. Dar cine s-a pus la dispoziția acelor tancuri, dacă nu oameni precum Burtică însuși?! Fără complicitatea lor, tancurile n-ar fi putut
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
parte Occidentul - prăbușirea -, tot așa, în cazul lui Schopenhauer, nu este exclus ca posteritatea să-i rezerve o soartă nesperat de bună. Iar de Carl Schmitt nu mai vorbesc. Ostracizat și chiar șters din catastife dintr-o tembelă dorință de răzbunare ideologică, silabele numelui său sunt tot mai pronunțate în ultimii ani. Cum s-ar spune, deși mentalitatea dominantă ne învață că zădărniciile, prăbușirile și dușmăniile sunt inavuabile sub unghi propagandistic, ele rămîn substanța vieții noastre zilnice. Să luăm, de pildă
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
înseamnă că microbii de tip "România Mare" au dispărut sau vor dispărea cu totul din societatea noastră. Pentru individul limitat, incult, dezamăgit, ca și pentru dezmoșteniții sărăciți de comunism și batjocoriți de "baronii" și "oligarhii" tranziției va exista întotdeauna speranța răzbunării. Discursul resentimentar al lui Vadim a țintit exact înspre această categorie. Pentru mulți români, a aparține "elitei" e o vină în sine - pentru că așa i-au învățat Partidul și Securitatea. Conform învățăturilor lui Lenin și Stalin, trebuia să fim o
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
în contra studenților din București, insultați și brutalizați de poliție; deoarece și în alte ocaziuni, ca d.ex. aceea cu devastarea redacției Adevărului, au căutat să protesteze energic în contra procedărilor studenților, iar astăzi, prin expresiunile lor din moțiune ne reprezintă aspectul unei răzbunări josnice însoțită de insulte; considerînd apoi că numărul celor ce au luat parte la această întrunire abia era de 40, pe cînd numărul total al studenților trece peste 200, și acești 40 s-au crezut liberi a lucra în numele tuturor
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
pun în mișcare toate legendele germanice, fie că sunt ale zeilor, fie că sunt ale eroilor, și chiar majoritatea eposurilor lumii: dragostea, lăcomia și fidelitatea față de familie sau onoarea, respectiv suferința provocată de dragoste, dorința de putere și setea de răzbunare" (p. 384). Ceea ce Orlando Balaș numește "scenariul nibelungic minimal din Edda" este concentrat în structuri formale de conflicte, acțiuni și relații dintre personaje (p. 246) și identificat în povestirile din saga și Cântecul Nibelungilor. În saga narațiunile sunt mai mult
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
în febra răfuielilor dintre partide își găsi un neașteptat canal comun de defulare: ura față de români. De toți românii și de fiecare dintre ei, fie că se aflau în Cizmă, fie în România. Vânătoarea de vrăjitoare aduse cu ea injurii, răzbunări, expulzări. Nici o lege comunitară în apărarea proscrișilor nu se dovedi suficient de puternică pentru a stopa tăvălugul urii italienilor față de români și a da o undă de speranță celor brusc dezeuropenizați. Totuși, Uniunea Europeană, prin eminențele sale cenușii, sesiză adevărata față
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
minirealismele optzeciștilor și devansează, abia atingînd-o, preferința pentru naturalismul crud al douămiiștilor. Șirul opulent de metamorfoze ce ni se propune cu generozitate nu are doar semnificația unei practici de poetică, ci și cea a prefacerii realului în ireal, aidoma unei răzbunări ontologice. Astfel cum un vrăjitor transformă oamenii în animale sau în obiecte, poetul transformă entitățile vieții curente în entități ale unui idealism plastic, cu caracter vindicativ: "capodopera maxima elefant cît un șoricel maimuță cît o pisică gîndac de colorado cît
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
oricare dintre trecătorii grăbiți să ajungă la slujbă, însă regizorul inversează într-un fel rolurile: victima este un american de origine arabă și prezentatoarea unui cunoscut post de radio, nu atît de celebră însă pentru a declanșa un scandal mediatic. Răzbunarea apare ca justificabilă, nu și justificată în film, însă lipsită de satisfacție, procesul de conștiință al eroinei nu așază actele ei sub semnul unui beneficiu social, ci al unei suferințe maxime. Nu avem de-a face cu una din acele
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
nu-și dau seama de spectacolul unic al marilor personalități, nu sunt fascinați de fenomenul misterios al producerii valorilor. Sau nu mai avem mari scriitori? Trăim urât: libertatea altora nu respectă libertatea noastră, după cum nici libertatea noastră nu respectă, din răzbunare, libertatea altora. Abia acum am descoperit și înțeleg mai bine ce înseamnă faptul că infernul este celălalt sau sunt ceilalți. Un infern mai blând, mai ușor de suportat, este când nici tu însuți nu-ți mai ești aproapele tău (pe
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
din tînăra generație nu mai vrea să audă de politică. Copii care au descoperit că au fost manipulați în conflicte care nu erau ale lor se răzbună azi pe profesorii care i-au folosit, refuzînd să meargă la vot. O răzbunare echivalentă cu o autopedepsire pentru o vină care nu e a lor. Acum ce facem, transformăm deschiderea anului școlar într-o competiție electorală? Parlamentarii care vor să vadă ce se întîmplă pe la școlile din parohia lor n-au decît să
Politicienii și școlile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9262_a_10587]
-
intuiască atît de clar. Nu întîmplător, acestui profet al pierzaniei celebritatea i-a venit atunci cînd nu se mai putea bucura de ea, adică după moarte, iar voga postumă în care i se scaldă acum numele, o macabră și tardivă răzbunare pentru criticile pe care contemporanii i le-au administrat în timpul vieții, nu fac decît să-i întărească profilul de prezicător neconvențional al unei apocalipse culturale: apocalipsa culturii scrise. Despre această apocalipsă e vorba în antologia de texte pe care fiul
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
singura soluție pe care perdantul o întrevede e cea de a șterge decalajul desființîndu-l pe cel care l-a creat. Și astfel, cu cît se compară mai mult cu occidentalii cu atît fanaticul se simte mai nedreptățit, iar nedreptățirea cere răzbunare: "Ceea ce îl preocupă în mod obsesiv pe perdantul radical este o comparație care iese în orice clipă în defavoarea sa. Întrucît dorința de recunoaștere nu cunoaște în principiu nici o limită, pragul durerii scade în mod inevitabil și sfidările devin tot mai
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
Apa trecea prin digurile ridicate cu atâta tru-dă și părea chiar mai udă decât înainte, incendiul izbuc-nea din nou, pe neașteptate, iar cozile de cireșe îngropate se prindeau, deveneau cireși plini de cozi, fără fructe, care provocau aceeași dorință de răzbunare. Și așa mai departe. În aceste condiții, cine să-l fi luat în serios pe boschetarul miracolului, cu ginandrele lui? Totuși ginandrele au venit - și restul odată cu ele. Cenușa și celelalte. Mai ales celelalte. Cenușa, la început, n-am luat
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
camerei Undeva, într-un colț întunecat al camerei, e un ciob. În reflexia lui ușa se deschide. O explozie cu lumini și aburi ce se rotesc fără oprire. Tot lichidul dintre degete se scurge cu o frumusețe aparte, ca o răzbunare peste carnea mea. Noaptea, pământul e singurul care mai fermentează pasiuni. Toate culorile se retrag din mine, de parcă pixelii s-ar desfunda și ar rămâne puncte goale. Mâinile, picioarele sunt acum membre străine. Oamenii sunt doar rase de rezervă. Precum
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
rămâne el și nu noi, va rămâne partea de impostură absolută a fiecăruia, „adevărul“... Cine îl neagă, cine încearcă să îl sufoce, să îl ucidă sau, mai rău, să îl uite, îl regăsește în oglindă, prieten decăzut, urât, neînțelegând trădarea. Răzbunarea i-o simțim atunci când toate câte ni s-au adunat în viață ne calomniază, ne declasează, ne arată impostura. În fața celorlalți ești nimeni, ești nimic, nu-ți mai rămâne decât să-ți târăști cadavrul spre groapă. Ești condam nat astfel
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
făcut în viață, conștiința împlinirii nu le permite să încerce frisoanele infernului. Alții mor cu nefericirea infinită de a nu-și fi văzut împlinite sărmanele idealuri, cuprinși totuși de rânjetul care lasă în urmă lehamitea de viață... și așteptând o răzbunare „neîndoielnică“ a fericirii de care au fost privați. Nu îi răzbună nimeni și nimic. Moartea îți șterge cu buretele viața și te azvârle între morți în pielea goală, în singura postură care merită să fie aprofundată pe lumea asta. * În
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
îți faci rău.“ Ce jignit a fost „Dom’ Ubu“! „Birtul dădea lecții literaturii.“ Și atunci Jarry poruncește: „Aduceți-mi cerneală roșie și un păhărel.“ În care „neprihănitul mistificator“ a înmuiat o bucată de zahăr, ron țăind-o meticulos, „plin de deliciile răzbunării“. Altminteri, Jarry va muri de Ziua Tuturor Sfinților. După ce s-au scurs cei cinci ani de odihnă în mormântul acesta legal, oasele i-au fost azvârlite în groapa comună. „Dom’ Ubu“ nu mai avea credit. Locul i-a fost ocupat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]