1,305 matches
-
prin preschimbare În altceva. Cu sfială și cu o mută uimire, printre sau peste stinghiile gardului, stînjenelul privește (și pentru noi)... marea și veșnica trecere. stînjenel la gard - trece alene Încă o primăvară Integrîndu-se Într-un fel În aria unui raționalism european, mai flexibil și mai fragil, ținînd de tradiția pascaliană a trestiei gînditoare, stînjenelul ilustrează modalitatea de a gîndi pornind de la ceea ce simți și trăiești, uneori fără măcar a mai verbaliza. Adio arme Declanșarea căutării cred că a venit mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vastă și implică modalitatea de a-ți concepe propriul fel de a fi intelectual, constând înainte de toate în a-ți repune mereu în discuție propria funcție, în special acolo unde ea pare mai indiscutabilă, adică supozițiile de iluminism, laicism și raționalism. Din inerție, din lene, din inconștiență - din datoria fatală de a se împlini coerent - , mulți intelectuali ca mine și Calvino riscă să fie depășiți de o istorie reală care îi îngălbenește dintr-odată, transformându-i în propriile lor statui de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de presă cunoscute pentru liberalismul și inteligența lor păstrează asupra acestui subiect atitudini surprinzătoare și conformiste.” 4. „În alte societăți, care totuși au luat distanță față de creștinism, vechea condamnare religioasă, prea profund înrădăcinată ca să dispară, a luat forma unui fals raționalism și își păstrează toată vigoarea: URSS-ul și Cuba au legi severe împotriva homosexualilor, în numele apărării poporului împotriva viciilor capitalismului decadent.” 5. „Este semnificativ în acest sens că Hitler a trimis în lagărele de concentrare trei categorii de minoritari, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ne ajută să-l înțelegem pe Sábato, ex-comunist, ex-matematician și ex-suprarealist, pe Sábato omul și scriitorul. Toate credințele îi sunt zdruncinate extazul față de matematică, fascinația romantismului, convingerile ideologice. "Spiritul meu nefericit se află, tulburat, la mijloc, între formă extremă a raționalismului, care este matematică, și forma cea mai dramatică și violență a iraționalului"32 spune el însuși. Sábato crede că, în ciuda prezentului "amar" pe care il trăim și care ne obligă că, prin gesturile și faptele noastre, să exprimăm "neliniștea, pericolul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ca prioritate pentru scriitor, în detrimentul introspecției sufletului uman, îl are și Sábato, ca o continuare a aceleiași revolte a scriitorului contra matematicii și rațiunii pure că dominante în viață omului, în acord cu ideile lui Cioran și posterior lui Nietzsche. Raționalismul, spune Sábato, a pretins să împartă sufletul în părți: rațiunea, emoția și voință; o dată realizată brutală ruptură, a pretins să se ajungă la cunoașterea omului numai prin rațiunea pură. Cum rațiunea este universală, cum pentru toată lumea și în orice epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-i detest pe oameni, mi-e frică de ei". Am stat de vorbă amical mai mult de patru ore, descoperind în Cioran coerentă unui om adevărat, împărtășind multe gânduri și idei în comun. Că, de exemplu, nevoia de a demistifica raționalismul care nu a făcut decât să ne aducă mizerie și totalitarism. Totul se poate sufocă în om, cu excepția nevoii sale de absolut, care va supraviețui prăbușirii templelor, ca și dispariției religiei pe pamant" sunt cuvintele unui filosof a cărui luciditate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
neatent la ceea ce constituie datele și particularitățile de neam. În Reflexii despre spiritualitatea poporului român, Dumitru Stăniloae caută să aprofundeze o serie de aspecte analizate de marele poet și filosof Lucian Blaga în Spațiul mioritic, punând accent pe echilibrul dintre raționalismul latin și trăirismul slav, sintetizate în mod sui-generis în spiritualitatea noastră. Unele articole din perioada interbelică rămân de actualitate prin semnalul de alarmă pe carel trag asupra pericolului pe care-l reprezintă comunismul prin tendința de omogenizare și capitalismul care
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
ca pentru secolul al XVII-lea, și chiar pe baza acelorași citate spicuite din vastele lui lecturi, să se stabilească o altă schemă a contrariilor complet diferită. În mod similar, voluminoasele cărți ale lui Korff reduc totul la o teză, "raționalismul", la o antiteză, "iraționalismul", și la sinteza lor, "romantismul". Raționalismul capătă repede, la Korff, și un înțeles precis : "clasicism", iar iraționalismul, 166 înțelesul vagului curent Sturm und Drang, în timp ce romantismul german este considerat sinteza acestora. Există în limba germană numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
acelorași citate spicuite din vastele lui lecturi, să se stabilească o altă schemă a contrariilor complet diferită. În mod similar, voluminoasele cărți ale lui Korff reduc totul la o teză, "raționalismul", la o antiteză, "iraționalismul", și la sinteza lor, "romantismul". Raționalismul capătă repede, la Korff, și un înțeles precis : "clasicism", iar iraționalismul, 166 înțelesul vagului curent Sturm und Drang, în timp ce romantismul german este considerat sinteza acestora. Există în limba germană numeroase cărți oare operează cu astfel de contrarii: lucrarea cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
obicei decât să aplice criterii dintr-un domeniu anumit (acela al artelor sau al filozofiei) la întregul activității culturale, caracterizând apoi epoca și, în cadrul ei, fiecare operă literară, pe baza unor contrarii vagi, cum ar fi clasicismul și romantismul sau raționalismul și iraționalismul. Concepția despre "spiritul epocii", are, de asemenea, adesea, consecințe dezastruoase pentru ideea continuității civilizației 168 occidentale: diferitele epoci sunt considerate mult prea categoric deosebite și discontinue, iar schimbările ce se petrec de la una la alta sunt considerate a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
relevanță majoră pentru marile comunități, în perioade foarte lungi de timp (precum arhetipul, modelul, mitul, ritualul și credințele). Diferit de mentalitate și de reprezentarea socială, ce este totuși imaginarul − această noțiune atât de bogată, care a depășit statutul alocat de raționalismul european, de simplu și periculos produs al fanteziei (după cum se considera) și a ajuns astăzi complementul gândirii raționale, relevant atât pentru viața societății, cât și pentru științele contemporane? Definiția dată de Gilbert Durand în 1960 și reiterată de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginarului nu seacă niciodată; doar cuvântul propriu-zis care le denumește "curge" uneori pe sub pământ (iese din uz), pe o anumită distanță (de fapt, perioadă). Revine însă la suprafață tot mai bogat și mai puternic - în ciuda unei tectonici istorice improprii (iconoclasmul, raționalismul) -, așa cum se întâmplă în lumea și în științele contemporane, unde ajunge să fie chiar un termen-valiză ubicuu și tocmai de aceea folosit indeterminat: Succesul de care se bucură termenul de imaginar în epoca noastră postmodernă se explică fără îndoială și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o stare de spirit și o atitudine general umană, definită prin sensibilitate, interiorizare, natura visătoare, elegiacmedita tivă. În sens restrâns, Romantismul desemnează curentul artistic (literatură, muzică, pictură) apărut la sfârșitul sec. al XVIIIlea în Germania, Franța, Anglia, ca reacție la raționalismul și la constrângerile formale ale clasicismului. Este primul curent de anvergură universală. Programul estetic formulat de Victor Hugo (prefață la drama romantică Cromwell, 1827) pledează pentru abolirea constrângerilor formale, pentru exaltarea libertății depline de creație, pentru primatul sensibilității și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și gândirea mistică, supralo gică și creativă, în timp ce Allan întruchipează iubirea omenească, contra dictorie, ames tec de spiritualitate, pasionalitate și luciditate. Pe de o parte, perso najul narator este și eul conștiință al cărții, întruchipând tipologia intelectualului european, modelat de raționalism și pragmatism. Este o natură dilematică în care sensi bilitatea romantică se combină cu luciditatea extremă, cu gustul experienței cognitive și morale. Aflat întro febrilă căutare a valorilor existențiale, Allan descoperă adevărata iubire, carei realcătuiește ființa după modelul marilor pasionați
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe aderenți să-și pună întrebări asupra naturii totalitare a regimului sovietic. Dezlănțuirea aparent aberantă a teoriei* naziste conferă coerenței marxist-leniniste o formidabilă putere de seducție. David Caute a arătat ce anume datora aura comunismului din Franța de după războiul revanșei raționalismului francez asupra conceptelor de mit, instinct, rasă și sânge: „Aceasta însemna o întoarcere la viziunea proprie secolului al XVIII-lea despre o societate rațională, educată și științifică, bazată pe maximalizarea resurselor și pe perfecționarea sistematică a naturii umane”. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
argumentată a comunismului. Unul din fondatorii din Rezistența franceză a publicației Cahiers du Tîmoignage chrîtien, părintele Gastron Fessard, susține în Franță, ai grijă să nu-ți pierzi libertatea! (1946) că „de îndată ce înțelegi înrudirea profundă a nazismului cu comunismul, pe baza raționalismului care le face să divinizeze Natura materială și inumană, nu te mai poți îndoi de faptul că o asemenea barbarie este fructul misticii lor opuse”. Albert Camus condamnă comunismul stalinist încă din 1946, în Nici victime nici călăi; dar în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ea nu poate să o îmbogățească cu deschideri noi, pentru că nu aduce nimic nou în obiectul pe care-l studiază". Cu privire la al doilea argument, Durkheim susține: > studierea societății necesită metode, iar aceste metode sunt furnizate de știință. El solicită extinderea raționalismului științific la viața socială, numai că sesizează diferențele calitative între societate și natură, ceea ce-l determină să scrie Regulile metodei sociologice, un adevărat tratat de epistemologie (trebuie observat că Durkheim folosește în titlul cărții termenul metodă în sensul de metodologie
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
revine pe fereastră. Nu poate fi disciplinat, nici chiar definit acceptabil, pentru a-l pune în serviciul înțelegerii științifice. Pentru F. von Hayek, "capitalismul este mitul născut la întretăierea dintre studiul empiric, matematic și statistic al economiei, transmutarea istorică a raționalismului, operată de Hegel, și un maximalism etic inspirat din tradiții milenariste scolastice și populare" (în Capitalismul și istoricii, Humanitas, București, 1998. p. 5) și aceasta îmi pare una din cele mai reușite încercări de a-l defini. Esența capitalismului este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
viziuni holiste, pline de semnificații asupra economiei și a lumii în general. Această viziune nu se limitează doar la domeniul științei. Veche precum civilizația, ea este fundamentală pentru mintea omenească. Ea ne oferă un chip al progresului spiritual. Odată cu dezvoltarea raționalismului, s-a produs o schismă profundă în interiorul civilizației occidentale. Istoricul civilizațiilor Richard Tarnas vorbea despre două chipuri ale acesteia: unul al progresului, celălalt al decăderii. S-a produs o schismă profundă între omenire și restul realității, de unde dezastrul ecologic, deruta
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
presus de toate rețeaua relațiilor omului cu natura... Încetând de a mai fi un spectator al naturii, știința se recunoaște și ea drept parte a acțiunilor reciproce dintre om si natură". Noua paradigmă impusă de teoria cuantică străpunge barierele unui raționalism unilateral, forțând schimbarea atitudinii și În metafizică. Faptul că știința Își recunoaște limitele epistemologice, impunând În același timp un demers menit să apropie, prudent și foarte bine argumentat, cunoașterea rațională de trăirea mistică, face ca lumea să fie abordata Într-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
anteriori și vor sublinia că soluția propusă de Augustin era aceea a unui maniheist, a unui dualist deghizat în haine de creștin. Oricum, în ciuda unor rectificări și a unor precizări ulterioare, creștinismul latin nu va mai reveni la moralismul și raționalismul pre-augustinian care își trage originea din filosofia păgână. Concepția augustiniană despre har pare să ridice o problemă foarte gravă, aproape insolubilă: aceea a concilierii harului cu liberul arbitru. Dar așa cum bine observă Gilson, pentru Augustin această contradicție nu există deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al faptului. Psihanaliza a estompat distincția dintre conștiință și emoțiile iubirii, urii și fricii, și deci distincția dintre moralitate și bunul-simț". Rorty ajunge la următoarea concluzie: "Rezultatul a fost că a dispărut imaginea sinelui, comună metafizicii grecești, teologiei creștine și raționalismului iluminist: imaginea unui centru natural anistoric, locul demnității umane, înconjurat de o periferie accidentală și neesențială"30. Rorty ajunge de la această observație la al doilea motiv pentru care favorizează compromisul jeffersonian. Numai prin acest tip de compromis, susține el, pot
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ș.a. Prima carte, Trei zile de anchetă (1982; Premiul Editurii Eminescu), e un roman polițist de factură înrudită cu a scrierilor lui Constantin Chiriță, o narațiune dinamică și antrenantă, dar parazitată de multe clișee ale genului, „naturalizat” în ambianță socialistă. Raționalismul, nevoia de a problematiza, plăcerea analitică, știința construirii suspansului marchează și celelalte romane semnate de S., centrate de obicei pe tema dragostei sau pe aceea a căutării adevărului, aproape toate cu final deschis. Existența unor protagoniste complicate sufletește, chiar ambigue
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
acoperă construirea unei societăți ideale, ale cărei fundamente sînt o reacție la mizeria socială și intelectuală, la exploatare și la colonialism. Această utopie se bazează pe o serie de valori pozitive: demnitate, egalitate, fraternitate, justiție socială, pacifism, ca și pe raționalism. Ea se construiește astfel în jurul unei analize a lumii ce se vrea științifică și care generează optimism. Istoria trebuie să depășească această stare socială și să pună capăt domniei exploatării omului de către om. În acest context, partidele comuniste reprezintă instrumentele
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
important impact asupra gândirii creștine și islamice prin interpretarea metafizicii aristoteliene. A fost controversat de islamiști. Datorită cunoștințelor sale de medicină și filosofie și a cărții Kitab al-Kulyat fi al-Tibb (Generalități), devine om al curții regale. Tendința sa permanentă spre raționalism, în dauna misticismului, îl apropie de științele matematice, biologice, astronomie și filosofie. Devine judecător, ca și predecesorii săi, în anul 1160, în Spania și Maroc. Din cauza invidiei celui ce i-a fost dascăl și a intrigilor acoliților săi intră în
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]