2,944 matches
-
al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia și abordarea elitei științifice, publicul este în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia și abordarea elitei științifice, publicul este în majoritate ignorant, chiar irațional. Dacă rezistența la aplicare, eșecurile aplicării sau criticile formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia și abordarea elitei științifice, publicul este în majoritate ignorant, chiar irațional. Dacă rezistența la aplicare, eșecurile aplicării sau criticile formulate sunt puse pe seama ignoranței, atunci o informare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii efective a consecințelor, pe atât de sofisticat din punct de vedere tehnic. Realitatea trăită este distorsionată discursiv și bazată pe o percepere falsă a pretinsei ignoranțe a publicului. Raționalitatea structurală eșuează în critica iraționalității sau a ignoranței publicului și este viciată de incapacitatea sa de a evalua eficient și rezonabil propriile eșecuri în „lupta cu natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eficient și rezonabil propriile eșecuri în „lupta cu natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică pericolele și riscurile tehnologice de genul poluării, al afectării sănătății, al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse în antiteză, așa cum se întâmpla în prima modernitate și în modernitatea organizată. Problemele mediului, educației, sănătății și vieții sociale încetează să mai fie simple efecte colaterale, neintenționate și deci
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acestea, se ivesc ambiguități și incertitudini, căutări și asertări, divorțuri și repetate căsătorii, familii monoparentale și familii consensuale, asociații ale femeilor, dar și ale bărbaților, mișcări feministe și reconsiderări masculine. Lupta a fost declanșată, configurările se fac și se refac. Raționalitatea tradițională a familiei este în disoluție, iar modernitatea ei începe să devină dinamică și reflexivă. Trebuie remarcat însă că această schimbare nu solicită o regresie către acea structură instituțională a societății industriale care punea unul dintre partenerii relației de gen
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
personale și a celor familiale odată cu evitarea temerilor de instabilitate socială sau de blocare demografică induse de detradiționalizarea familiei nucleare. Realitatea familiei sau a conviețuirii de gen nu se mai suprapune de mult sau a încetat să se mai conformeze raționalității tradiționale a familiei nucleare. 4.5. În căutarea unei noi legitimități a familiei Inegalitățile dinte bărbați și femei, în cadrul și dincolo de granițele familiei, au fost constituite istoric și social. Conștiința inegalităților a survenit mult mai târziu decât realitatea existenței lor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acesteia. Opțiunea pentru universitate s-a bazat pe două rațiuni: una se referă la istoria organizării și a organizațiilor, cealaltă la învățare. Ambele rațiuni mi se par relevante pentru procesele modernității reflexive. Mai întâi, organizațiile, ca simboluri și produse ale raționalității specifice modernității organizate, au cunoscut cea mai puternică expansiune în această perioadă și au consacrat acea raționalizare ce a luat forma birocrației instrumentale. Către sfârșitul secolului XX, acest tip de raționalizare a încetat să mai fie dominantă, întrucât au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unor epoci ulterioare, era pe atunci structurată atât în jurul modelului humboldtian de universitate, pentru care cercetarea și predarea erau două componente inseparabile în spațiul academic, cât și în jurul modelului școlilor superioare napoleoniene ce se racordaseră tot mai puternic la cerințele raționalității birocratice a statului modern. Intervine însă o schimbare importantă, pe care Max Weber o sesizează cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt aceleași cu cele din „întreprinderile «capitaliste de stat»”. De atunci, putem observa cum universitatea se schimbă
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
e îngrădit de legile naturii create, supuse experimentelor și analizelor, dar prin aceasta e un domeniu limitat, domeniul credinței e îngrădit de libertatea persoanei, dar când aceasta vrea să-l comunice, el se vădește nelimitat. Acest domeniu explică apoi și raționalitatea naturii create. De aceea credința înmoaie, sau covârșește legile cunoașterii naturii. Cunoaște cele cuprinse în cadrul legilor de pe o poziție superioară legilor. Desigur că aceasta e un anumit sens al cunoașterii, pentru că în alt sens și cunoașterea conținutului persoanei și al
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 77) „Cei ce nu cred încă (în El) se află în ceață și ca în întuneric. Căci n-au ajuns la lumină<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cuvântul sau Logosul lui Dumnezeu, prin Care S-au făcut, a pus pecetea raționalității pe toate. Dacă nu este un Fiu personal veșnic al Tatălui, prin Care S-a creat lumea și ține în oameni conștiința că sunt în atenția unui Tată, totul e fără sens și fără rost. (n.s. 559, p. 313) footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-le în parte, crede că poate dispune de toate cum vrea și i se pare că are în aceasta tot rostul existenței. Fără Duh, omul e numai animal rațional, adică e și rațional, dar și animal, sau animal cu o raționalitate pe care nu o pierde cu totul, dar o strâmbă în iraționalitate, și prin aceasta o poate folosi spre justificarea dușmăniei, a mândriei egoiste, căzând într-un rău în care animalul, lipsit de rațiune, nu poate cădea. Neștiind de Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau la o stare de animal rațional, ci, ca om duhovnicesc, o depășește pe aceasta. El se poate jertfi din iubire, ceea ce nu pare rațional, dar e de fapt o stare mai presus de rațiune, sau o stare de adevărată raționalitate. Am putea spune că omul, întipărit de puterile dumnezeiești prin Duhul Sfânt, poate fi înțeles în calitatea lui de chip al lui Dumnezeu, sau chiar de icoană vie a Lui, cum i se spune chipului în grecește. La această stare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
10. Funcția și funcționarul public european 11. Performanța în administrația publică prin îmbunătățirea cadrului reglementativ 12. Temă deschisă, la propunerea candidatului, în funcție de interesele de cercetare ale candidatului și cele ulterior exprimate ale facultății Facultatea de Filozofie și Științe Socio-Politice 1. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 2. Participarea și democrația electronică 3. Guvernarea electronică și clivajele sociale 4. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 5. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 6. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 7. Politică și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
Muguraș Constantinescu Jean-Jacques Wunenburger, co-director al Centrului de Cercetare a Imaginarului și Raționalității „Gaston Bachelard” din Dijon este demnul urmaș al lui Gaston Bachelard și al lui Gilbert Durand în dezvoltarea teoriei imaginarului, atît de actuală astăzi, cînd raționalitatea își recunoaște o pereche simetrică și complementară în ceea ce Baudelaire a numit „regina însușirilor
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Muguraș Constantinescu Jean-Jacques Wunenburger, co-director al Centrului de Cercetare a Imaginarului și Raționalității „Gaston Bachelard” din Dijon este demnul urmaș al lui Gaston Bachelard și al lui Gilbert Durand în dezvoltarea teoriei imaginarului, atît de actuală astăzi, cînd raționalitatea își recunoaște o pereche simetrică și complementară în ceea ce Baudelaire a numit „regina însușirilor”. Decan al Facultății de Filosofie, profesorul cu o privire albastră și scormonitoare, cu un zîmbet reținut dar luminos, ne-a primit cordial în biroul lui de la
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]