2,850 matches
-
decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși parte a proceselor schimbării sociale. Sociologii vremii și ceilalți specialiști, care au adoptat punctul de vedere sociologic în analizele lor, au nutrit convingerea că elaborările lor științifice asupra dezvoltării sociale vor servi raționalizării progresive a societății, redirecționării acțiunii de reformare socială. În acest context de idei, se poate aprecia faptul că analizele sociologice din perioada avută în vedere se înscriu ca rezultate de valoare într-o teorie a utilizării cercetării sociale pentru reconstrucția
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementarea la toate nivelurile (național, regional, local) ar putea în permanență să monitorizeze activitatea, iar ministerul sau agenția națională coordonatoare ar primi feedbackul necesar revizuirii, ajustării și evaluării finale a acțiunilor întreprinse. În acest mod, s-ar asigura coordonarea activităților, raționalizarea cheltuielilor și dezvoltarea unor bune practici. În acest sens, spuneam anterior că monitorizarea și evaluarea sunt activități care asigură dezvoltarea culturii instituționale, flexibilizarea, disciplinarea și transparența acțiunilor acestora. În România, activitățile de monitorizare și evaluare s-au extins tot mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se întâmplă și cu deșerturile din sud-vestul SUA, inclusiv California, care au fost supuse la începutul anilor 1990 la secete prelungite. Locuitorii din Los Angeles, oraș în care marea majoritate a locuitorilor au piscină proprie, au fost obligați să accepte raționalizarea apei. Fermele californiene care produc jumătate din producția totală de legume și fructe au trebuit să recurgă la economisirea apei pentru irigații. A existat un declin și în ceea ce privește facilitățile de agrement care necesită apă din cauza nivelului scăzut al lacurilor. Pe lângă
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
ocolit nici orientările psihologizante și sociologizante, considerându-le extremiste, și a propus o a treia poziție, care s-ar putea obține prin sinteza lor. În ce mod s-ar putea realiza o atare sinteză? După Macdonald, ar fi vorba despre „raționalizarea” unui curriculum în care fiecare elev să fie liber să-și dezvolte gândirea proprie și valorile și în care să-i fie stimulate răspunsurile creative la realitate. În anii următori, James Macdonald s-a dedicat conceperii acestui tip nou de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin hiperraționalizare negativă, adică prin exces de normare și legiferare. Cum am văzut, hiperraționalizarea negativă își are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o constituie însă raționalizarea excesivă însăși, ci complexitatea fenomenelor și proceselor educaționale. Alternativa la studiul complexității nu este abandonarea raționalității, nu este iraționalitatea, ci tot raționalitatea complexă, dusă până la cele mai mici detalii, pe care o putem numi hiperraționalitate pozitivă 198. Hiperraționalitatea pozitivă nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
registru, judecând situațiile și oamenii după modelul în care s-a obișnuit să judece și să acționeze. Socializarea sa și întregul proces de învățare socială pe care îl parcurge ulterior poartă amprenta realității normative cu care s-a obișnuit; prin raționalizare, aceasta devine o realitate obiectivă. Fiind singura pe care o cunoaște și în care s-a învățat să se miște, orice nouă informație el o articulează și o ancorează la această realitate a sa. Contextul social îi livrează o anumită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Autorul, fost activist și membru al partidului din ilegalitate, constată cu amărăciune că „România devine sub Ceaușescu țara cel mai prost hrănită din Europa”. Industrializarea forțată a viciat paradigma dezvoltării, alimentarea producției a însemnat subalimentarea producătorilor, introducerea controlului indivizilor prin raționalizarea produselor și inventarea instituției cozii. Observând viața oamenilor în ultimii ani ai lui Ceaușescu, sociologul Pavel Câmpeanu constată: „Dominată de goana după hrană, viața lor cotidiană, marcată în egală măsură de lipsa de căldură, de apă curentă, de electricitate, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oboseala, obsesiile, incertitudinile care impregnau acest mod de viață au hrănit furia împotriva tiraniei ce le generase”. Cartea lui Câmpeanu, o adevărată monografie a cozii, analizând relațiile endogene (concurența, de-ierarhizarea, relațiile normative) și pe cele exogene (cumpărarea, schimburile subsecvente, raționalizarea spontană), precum și relația dintre timpul cozii și efectele sale, poate fi consultată ca un ghid de analiză a acestui fenomen, ca un manual. Noi am vrut să verificăm cum au perceput actorii sociali implicați fenomenul la care au participat. Iată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu se știa ce voia) «caselor de odihnă», considerate brusc «a doua proprietate». Trebuia, de fapt, să existe mereu o «sabie a lui Damocles», care să mențină „teama”, să semene invidie și discordie, să abată atenția de la foamea, frigul, diversele «raționalizări» care se (re)instalaseră. Dar între timp apăruseră prea mulți cointeresați contra «proiectului» - nomenclaturiști ceva mai autoritari, îmbogățiți, «activiști» sau simpli beneficiari ai Puterii comuniste, «factori» potentați ai regimului, așa încât «proiectul» a fost supus dezbaterii publice (fapt aproape nemaiîntâlnit!). S-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rare ca un set de practici culturale mai degrabă decât ca relații sociale (ca în cazul descrierii strategiilor). Practicile asociate consumului (Campbel, 1995, p. 102) în această perioadă seamănă cu situația claselor muncitoare occidentale de dinaintea apariției statelor bunăstării și cu raționalizările din timpul celui de-al doilea război mondial mai degrabă decât cu practicle de consum din țările occidentale ale anilor ’80. Folosind eticheta sugerată de Daniel Miller (1995, p. 16), vom organiza descrierea unor asemenea practici prin conceptul de cultura
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atât de frustrante la cantitatea de alimente pentru populație. În 1981 s-au introdus faimoasele „rații” pentru alimentele de bază precum pâinea, uleiul sau zahărul, în același timp restrângându-se consumul și la alte alimente. În anul următor (februarie 1982), raționalizarea a fost însoțită de creșterea cu 35% a prețului la 220 de alimente (cf. Shafir, 1985, pp. 117-118). Frustrări suplimentare au fost provocate, începând cu 1982, de întreruperea curentului electric distribuit populației. Foarte adesea, curentul era întrerupt de mai multe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
folosirii bunurilor de consum. Primul se referă la faptul că bunurile aduse din Ungaria și din Germania erau consumate cu predilecție în ocazii speciale, cum ar fi Crăciunul, Paștele, Anul Nou, zilele de naștere sau vizite de familie. Astfel de raționalizări ale bunurilor de consum rare, mai ales a celor vestice, erau foarte răspândite în Sântana. Iată alte câteva exemple: - Dacă făceați rost de ceva care nu se găsea, în cantități mai mari, consumați repede sau mai păstrați și pentru mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Campbell, 1995, p. 102), și am observat că existau câteva elemente-cheie care defineau cultura penuriei în socialism. Comportamente și manifestări tipice ale acestei „culturi” erau nesiguranța privind posibilitatea de a cumpăra bunurile sau calitatea lor, înclinația de a se autoimpune raționalizări pentru produsele alimentare rare sau folosirea lor doar la ocazii speciale. Repararea bunurilor care nu erau ușor de găsit (cum ar fi, de exemplu, pixurile) era un fenomen important în contextul penuriei. Datorită valorii afective atașate bunurilor de consum vestice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar prea puțin (cu excepții, firește) considerat un act anormal, revoltător. În distribuția rolurilor în familie, statul la coadă era gestionat cu grijă, căzând în principal, dar nu exclusiv în sarcina membrilor cu un stoc de timp liber mai consistent. Raționalizarea acestei activități în sânul familiei (și uneori la locul de muncă) era adesea dejucată de capriciile distribuției, ceea ce face din statul la coadă nu doar un element central al vieții cotidiene, în relațiile de familie/vecinătate sau în gestionarea timpului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
producerea mijloacelor de producție înseamnă a spori propria putere, iar a investi în bunuri de consum înseamnă a-ți risipi propria putere. Penuria de bunuri de consum este o formă de a prezerva puterea, iar coada reprezintă un instrument de raționalizare a redistribuirii acelei minime cantități de putere pe care sistemul e dispus/obligat să-l cedeze actorilor sociali, precum și un mod de a întârzia vânzarea, care e resimțită ca o pierdere. Tendința sistemului este de a produce bunuri cât mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu scopul de a scădea insatisfacția populației față de criza alimentară. În cazul României, stalinismul economic, adică subordonarea politică severă a logicii specifice câmpului, se asociază, atât în anii ’50, cât și în anii ’80, cu apariția crizelor de alimente, a raționalizării cu ajutorul cartelelor și cu proliferarea cozilor. E adevărat, studiile despre fenomenul cozii în socialismul real sunt aplicate mai ales pe „rândurile de așteptare” din anii ’80, însă fenomenul a existat și în anii ’50, chiar dacă, poate, nu a avut amploarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Totul era un fel de „vânătoare” - mai ales atunci când se dădea carne, oamenii își redescopereau instinctele cinegetice ancestrale. și aceasta în pofida politicii de „alimentație rațională” a regimului, brevetată de dr. Iulian Mincu (poreclit dr.Mengele), care își propusese ca, prin raționalizarea penuriei și introducerea vegetarianismului, să transforme populația într-o turmă de erbivore domestice și inofensive, numai bune să lupte pentru pace cot la cot cu țările Lumii a Treia. Cei care nu prindeau carne de porc sau de vită - majoritatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind implicate în strategii de intervenție care depind de numeroși factori imprevizibili. Prognozele de lungă durată pot fi individualizate, la cazuri particulare sau generale, cu valoare pe categorii de deficienți sau pentru toate tipurile de deficienți. Ambele implică procese de raționalizare în abordarea „cazurilor” de deficienți, strategii de acțiuni recuperatorii care asimilează efectele de progres în dezvoltarea psihică și efectele de recuperare compensatorie. Specificul diagnozei și prognozei în psihopedagogia specială diagnoza și prognoza în psihopedagogia specială au o serie de caracteristici
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
decret cuprins în Decretul nr. 240/1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasa și reducerea, în continuare, a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale și alți combustibili și în Decretul nr. 272/1987 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică. Articolul 3 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor lua măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici și financiari pe anul 1990 ai Ministerului Petrolului ca urmare a aplicării prevederilor prezentului
DECRET-LEGE nr. 11 din 10 ianuarie 1990 cu privire la consumul gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106795_a_108124]
-
însă vreun rol în acest proces. Schematic, această poziție poate fi figurată astfel: Conștiința nu apare ca o rațiune a acțiunii, ca un proiect prealabil al comportamentului care, în această calitate, prezidează la geneza acestuia, ci mai mult ca o raționalizare a comportamentului deja constituit, o tentativă a subiectului de a-și explica lui însuși și celorlalți de ce a acționat așa cum a acționat, și nu altfel. Sau cum se exprima plastic Hamlet, „judecata este codoașa poftei”. Conștiința colectivă (a grupurilor, claselor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
constată împreună existența situațiilor care se repetă în cazul evenimentelor de viață negative, cum ar fi momentele dezagreabile și intense din punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l conduce spre afect și acțiune. Evoluția cazului Xavier participă la ședințe cu devotament. Pe parcursul acestora, el participă mai mult la stabilirea ordinii de zi, se simte mai bine când vorbește despre trăirile sale, mai atașat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără această înroșire n-aș mai avea nici o problemă" este adesea motivul pentru care se recurge la soluția chirurgicală, nu întotdeauna eficientă, și ireversibilă. Consumul în exces de benzodiazepine sau de alcool este frecvent la acești pacienți. Acceptare relativă și raționalizare a tulburării. Tulburarea de panică, TOC, anxietatea generalizată, stres post-traumatic (vezi capitolele 9, 10 și 11). Vezi capitolul 17. LȘpine, Gasquet, Kovess și alții, 2005. Pelissolo, Andrș, Moutard-Martin și al., 2000. Criteriile utilizate în construcția algoritmilor diagnosticului explică aceste diferențe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]