644 matches
-
societatea de hiperconsum o civilizație a fericirii paradoxale. „Cine vorbește de fericire are adesea ochii triști”, scria Louis Aragon. Trebuie oare să dăm dreptate poetului de ieri, lecturilor paranoice ale consumului de astăzi, care cred a distinge abisul îndărătul spectacolului radios al abundenței și al comunicării? M-am străduit să evit o atare pornire diabolizantă. Desigur, bilanțul uman și social al societății de hiperconsum nu este chiar roz, dar este el negativ în toate aspectele sale? Dacă această societate nu e
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
viață a societăților supradezvoltate se prezintă ca o imensă acumulare de indicii ale plăcerii și fericirii. Vitrine strălucitoare încărcate de mărfuri, reclame îmbietoare, plaje însorite și trupuri de vis, vacanțe pline de divertismente mediatice: societățile opulente afișează trăsăturile unui hedonism radios. Pretutindeni se înalță catedrale închinate obiectelor și divertismentului, peste tot răsună imnuri slăvind traiul bun, totul se vinde cu promisiuni de voluptate, totul se oferă în cantități imense și în ritmuri de muzici ambientale, sugerând un imaginar de basm. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în valoare a produselor, ci a început să exalte viziuni asupra lumii, să pună în circulație mesaje, judecăți de valoare și „idei” în vederea fidelizării clienților: Just do it (Nike), Be yourself (Calvin Klein), Think Different (Apple). Altădată, ea afișa fața radioasă a mărfii: acum, pune în scenă războiul, sida, pedeapsa cu moartea, respectul față de mediul înconjurător, rasismul, drepturile omului. Nu este vorba doar de a stimula nevoi și reflexe condiționate, ci și de a crea legături emoționale cu marca, promovarea imaginii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
istorice. Ideologia capitalismului de consum constituie o figură întârziată a acestei încrederi optimiste în dobândirea fericirii prin tehnică și prin belșugul de bunuri materiale. Pur și simplu, fericirea nu mai este concepută ca un viitor minunat, ci ca un prezent radios, ca plăcere imediată și mereu reînnoită, ca „utopie materializată”6 a abundenței. Nu promisiunea unei mântuiri terestre ce va să vie, ci fericirea imediată, eliberată de ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
douăzeci și cinci de secole de culoare, de lumină, de împestrițări solare, de cromatisme vii, de gândiri generoase, de înțelepciuni bogate în daruri și folositoare din punct de vedere existențial. Totul ne face să credem că această filosofie a incandescenței hedoniste, neschimbată, radioasă și luminoasă, pare disponibilă pentru noi aventuri. Introduceretc "Introducere" Pe pulbere de steletc "Pe pulbere de stele" 1 Arheologiile genealogice. Douăzeci și cinci de veacuri de istorie despart cea mai veche filosofie greacă de timpul când o citim, ceea ce înseamnă că și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dificil - dacă nu chiar imposibil - efortul de autopurificare. Țelul este autonomia, independența, absența suferinței, a tulburărilor, existența fericită și viața filosofică ce o permite. Exercițiile spirituale, reflecțiile, dialogurile, meditațiile, relațiile de la magistru la discipol, toate acestea vizează edificarea unei subiectivități radioase, solare, independente și libere. Iar din făurirea acestei individualități se naște o plăcere, plăcerea în sine. Eudemonismul face atunci posibil hedonismul - pe care-l definește capacitatea de a te bucura de tine însuți ca de o ființă ce trăiește în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
conjuncție de simulacre căreia poți să i te sustragi; îți afirmi puterea asupra ființei prin intermediul percepțiilor; iată tot atâtea îndemnuri la voluntarismul filosofic hedonist care permite, evitând prilejurile de neplăcere sau de tulburare, să te construiești ca individualitate senină și radioasă. 6 Epifanie a corpului material. Pe teren filosofic, Democrit îl reia pur și simplu pe Leucip: realul este constituit din atomi înlănțuiți între ei în vid; cauzalitatea este imanentă și materială; nu există rațiune divină; totul trece, eternitatea e o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește, în consecință, bucuria de sine ca o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEATC "MOMENTUL AL DOILEA" Întrebuințări terapeutice ale cuvântului: sofistica antiphonianătc "Întrebuințări terapeutice ale cuvântului \: sofistica antiphoniană" Vtc "V" ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire”tc "ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire”" 1 O reparație
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și în privința femeilor: nici prea mult, nici prea puțin. Am greși privându-ne de ele; dar, de asemenea, ne-am înșela dacă le-am consacra partea cea mai importantă a timpului nostru. Nici călugăr benedictin, nici libertin depravat, ci filosof radios și solar: adică om liber, în stare să se bucure de un moment fericit dacă acesta nu va trebui plătit cu cine știe ce necaz viitor. Învățăturile câtorva anecdote: Aristip iese dintr-un bordel și, când cineva îl dojenește pentru că a intrat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
însuși și, mai ales, fără să se întineze... Adevărata plăcere constă în a-ți râde de plăcere - altfel spus: plăcerea filosofului implică disprețul pentru plăcerea omului de rând. Cea autentică presupune o bucurie neîncetată, absența tristeții, pacea sufletească, seninătatea, spiritul radios și alte dovezi dinamice ale jubilației în act. Contrafacerile sporesc chinul, amplifică dorința și alimentează nevoia pe principiul eternei întoarceri a răului. Cui îi spune că a trăi este un rău, Diogene îi răspunde: nu, nu a trăi, ci a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a unui efort reușit asupra propriei ființe. MOMENTUL AL CINCILEATC "MOMENTUL AL CINCILEA" Salvați prin polemică: trei muschetari hedoniștitc "Salvați prin polemică \: trei muschetari hedoniști" VIIItc "VIII" PHILEBOS și „viața fericită”tc "PHILEBOS și „viața fericită”" 1 Luptător și dramaturg
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sau ratată...) - moartea nu-i o catastrofă. Cel mult o ocazie de a pune punct final unei experiențe pline de veselie sau de a termina odată cu o vale a plângerii. Celor îndărătnici, gata să obiecteze că, tocmai, ipoteza unei existențe radioase poate suscita dorința de a-i mai adăuga ceva și a beneficia de o prelungire, Lucrețiu le răspunde dinainte afirmând că moartea este o necesitate, o evidență căreia nu i te poți sustrage. Este ridicol să vrei să te agăți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se detașează de natură și se îndreaptă din ce în ce mai mult către cultură. În acest tablou istoric al progreselor spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu renunță. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vehicul cu Însemne militare aliate), dar le și oferise cafea pe la jumătatea luptei, apoi o Întrebase pe Olvido unde voia ea să țintească artileria lui, ca să-i iasă cele mai bune fotografii. Ea mulțumise foarte distins și, cu un surâs radios, arătase un loc la Întâmplare (foarte Înaltul Water Tower, ocupat de irakieni), montase un obiectiv de 90, amabilul colonel trimisese după un scaun, ca ea să stea comod, și avusese vreme și să ordone patru lovituri de tun și o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mică; mîini; mînă; mutră; naturalețe; negătit; neobișnuită; nepăsare; netedă; nevăzută; niciodată una; nouă; oameni; obiect; obosită; obraznică; ochii; oval; palid; parte; perfecțiune; personal; plan; plăcut; poker; de poker; pori; portret; posomorîtă; potrivită; poziție; praf; prezent; prezentare; primar; primi; primul; putere; radioasă; reacție; recunoaștere; cu riduri; roz; roză; rumenă; sărac; scîrboasă; senin; seninătate; simetrie; simpatică; sincer; sinceritate; singur; speriată; suflet; supărată; teatru; a tenului; tînără; trăiri; uh; univers; văz; vedere; verde; veselie; vioaie; vizibil; zîmbitoare (1); 811/214/77/137/2 fecior
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gingaș; grijă; harpă; heruvim; imaginar; imaginație; inexistență; inocență; internet; înaripat; încredere; mama mea; mamă; meu; minciună; misiune; mit; moarte; moralitate; nebun; neexistent; nepămîntean; neutru; nevinovat; nevinovăție; nor; nou; om; pasăre; pămîntesc; te păzește; păzitor; pisică; pitic; plăcut; pozitiv; prietena; prostie; radios; răzbuna; roi; salvare; scăpare; Sf. Petru; sfințenie; sincer; slab; sprijin; sublim; suflet; superb; sus; tatuaj; tînăr; trist; uimire; veghe; zbor; zeu; zînă (1); 788/172/67/105/0 înghiți: mîncare (140); mînca (66); apă (64); în sec (22); sec (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumea lui Caragiale este "actuală" sub impulsul identificator, în hazul de necaz al sincerității cu sine a românului. Așadar, ...viceversa, cum ar veni. "Caragialești" se trezesc situațiile de viață, verbiajul, vidul gîndirii, impostura demagogică, fatalitatea, viceversa, amorul fără glorie, angel radios, propensiunea belicoasă... lesne reversibilă (firește că în:) opusul ei. "Republicanii" de la Ploiești și de aiurea, "boborul", rromânii verzi, revoluția, reacțiunea, dar și Piața Independenții ca etern reper al schimbării de umoare, al concilierii contrariilor au devenit, vai, emblemele liber consimțite
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cap și cu basmaua iac-așa scoasă"; " bagabont de amploaiat", un "coate-goale" și "mațe-fripte"; iar în final, îl consideră "bun de dipotat" sau de "ministru". Îndrăgostit de Zița, îi face o declarație de dragoste, celebră prin comicul de limbaj: "Angel radios! Precum am avut onoarea de a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul rațiunii: da! sunt nebun..." Tânărul publicist este semidoct (deformează dictonul latinesc "vox populi, vox dei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
incoerent, folosind până și în vorbirea curentă stilul publicist cel mai ieftin, cel mai convențional. De aceea celor doi li se pare firesc ca el să ajungă deputat sau chiar ministru. E la fel de firesc ca amorul lui pentru Zița, angelul radios, să-i uimească și să-i măgulească. În felul acesta prostia celorlalți, pierduți în propriile preocupări și interese, pare mai izbitoare. Jupân Dumitrache are o pasiune ingenuă pentru politica liberală și o încredere totală în slova scrisă a gazetei liberale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cu sinuciderea nu reprezintă un element autonom, ci că face parte dintr-un întreg care are autonomia sa. Scena cu Veta și Chiriac este la fel ca discursul lui Jupân Dumitrache despre bagabonți sau mesajul primit de Zița cu Angel radios. Însă ea cuprinde, în materia ei textuală, o sumă de trăsături care desemnează clar, prin cuvinte simple, o anumită situație sufletească: „Așa e. Eu sunt o femeie rea; am vrut numai să râz de dumneata. Eu te las pe dumneata
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
domeniul epicului, este epopee. Aducem acum în centrul atenției scena VI care scoate la iveală un bilet de amor, încă un text, al doilea pe care piesa îl conține. Înainte de orice comentariu se cuvine să cităm acest text scris: „Angel radios! De când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul rațiunii... Te iubesc la nemurire. Je vous aime et vous adore: que pretendezvous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt într-o pozițiune pitorească și mizericordioasă și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
iatacul Vetei, slab iluminat. El nu o distinge, în miopia lui, pe femeia de pe scaun, întoarsă cu spatele; se apropie, îi cade în genunchi și îi face o declarație (menționată mai sus în scena biletului de amor). Ea începe: angel radios - formulă de efect, continuă în stil oficial, apoi repetă clișeul referitor la pierderea uzului rațiunii. La țipetele Vetei, Rică Venturiano continuă cu o declarație în proză ritmată, cere mizericordie și pietate, amintindu i că ea l-a invitat la ora
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
parte a curții vede cum se apropie, într-un nor de praf, un tanc. Băiețelul rămîne cu gura deschisă, fără să scoată un sunet. Tancul avansează huruind și se oprește chiar la picioarele lui. Tăcere. Deci e adevărat!" izbucnește copilul, radios. Trapa de deasupra se deschide și soldatul care apare îi zîmbește: "Hi, boy! You are alone? What's your name?". Copilul se uită în jur, nu pricepe. El e italian. Luîndu-l în brațe, soldatul american îl ajută să se urce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
faptul că nu se mai limitează, ca înainte, "la contemplarea neutră și senină a unui declin"! Această vînătoare de vrăjitoare, purtată de un consens mediatic, această denunțare virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat de Houellebecq în romanul său, au făcut deliciul revistelor literare și nu numai, în detrimentul evident al textului însuși, sumbru, insolent și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu accentuarea efectului fonetic din final iar în poezia Triumful amorului a aceluiași întîlnim o celebră sintagmă care face carieră într-o comedie a lui Caragiale: "Ci ia lasă gluma, dă-te iute jos / Și-mi dă o guriță, angel radios."; Mare farsor, mari gogomani e o pastișă după antidinasticul N. T. Orășanu; N. Davidescu catalogat drept denigrator recunoștea în proza Între două povețe reflexe din Demonul perversității de Edgar Poe... Încurcată moștenire, ciudat clironom, dar que voulez-vous, nous sommes ici
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]