703 matches
-
al acestuia. Activitatea Radioteleviziunii Române este apărată prin lege de orice ingerințe din partea organelor de putere sau ale administrației statului, de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, grupuri de presiune, din țară sau străinătate. Acționînd în spiritul dreptății, libertății și adevărului, Radioteleviziunea Română nu poate servi drept mijloc de propagare a unor concepții extremiste, totalitare, contrare libertății și demnității umane, manifestărilor de natură șovina, revizionista ori de intoleranță religioasă sau rasistă, precum și a celor prin care se lezează drepturile fundamentale ale omului
DECRET-LEGE nr. 136 din 11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106999_a_108328]
-
de propagare a unor concepții extremiste, totalitare, contrare libertății și demnității umane, manifestărilor de natură șovina, revizionista ori de intoleranță religioasă sau rasistă, precum și a celor prin care se lezează drepturile fundamentale ale omului și ale societății. Articolul 3 Președintele Radioteleviziunii Române se numește prin decret aprobat de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională. Articolul 4 Întregul personal al Radioteleviziunii Române nu poate face parte din nici un partid politic sau formațiune politică. Articolul 5 Radioteleviziunea Română își desfășoară activitatea
DECRET-LEGE nr. 136 din 11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106999_a_108328]
-
sau rasistă, precum și a celor prin care se lezează drepturile fundamentale ale omului și ale societății. Articolul 3 Președintele Radioteleviziunii Române se numește prin decret aprobat de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională. Articolul 4 Întregul personal al Radioteleviziunii Române nu poate face parte din nici un partid politic sau formațiune politică. Articolul 5 Radioteleviziunea Română își desfășoară activitatea potrivit actualei structuri organizatorice, iar regimul abonamentelor de radio, televizor sau de radioficare este cel existent la data adoptării prezentului decret-lege
DECRET-LEGE nr. 136 din 11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106999_a_108328]
-
societății. Articolul 3 Președintele Radioteleviziunii Române se numește prin decret aprobat de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională. Articolul 4 Întregul personal al Radioteleviziunii Române nu poate face parte din nici un partid politic sau formațiune politică. Articolul 5 Radioteleviziunea Română își desfășoară activitatea potrivit actualei structuri organizatorice, iar regimul abonamentelor de radio, televizor sau de radioficare este cel existent la data adoptării prezentului decret-lege. PREȘEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAȚIONALĂ ION ILIESCU -------------------
DECRET-LEGE nr. 136 din 11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106999_a_108328]
-
Articolul 1 Se autoriza Ministerul Culturii sa stabilească tarifele și modalitățile de plată pentru remunerarea colaboratorilor din activitățile instituțiilor teatrale și muzicale ale statului, ale Radioteleviziunii și "Electrecord", precum și ale altor instituții publice care desfășoară activități cultural-artistice, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale și al Ministerului Finanțelor, de comun acord cu uniunile de creație. Articolul 2 Aplicarea tarifelor ce vor fi stabilite, conform prevederilor art.
HOTĂRÎRE nr. 263 din 10 martie 1990 privind autorizarea Ministerului Culturii sa stabilească tarifele şi modalităţile de plată pentru remunerarea colaboratorilor din domeniile culturii şi artei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107051_a_108380]
-
folclorice și ansamblurile artistice profesioniste, Circul de stat; - "ROMSTAR" din cadrul I.C.E. "ARTEXIM" și alte unități specializate din subordinea Ministerului Culturii; - casele de cultură, cluburile, căminele culturale, centrele județene pentru conservarea tradiției și creației populare, precum și școlile de artă și meserii; - Radioteleviziunea Română; - instituțiile de învătămînt artistic de toate gradele; - unitățile specializate din rețeaua comercială a Ministerului Comerțului și Turismului (hoteluri, baruri, restaurante). Articolul 2 Au dreptul, de asemenea, să organizeze activități artistice și distractive, cu percepere de tarife de intrare, uniunile
ORDIN Nr. 471 din 25 septembrie 1990 pentru aprobarea Normelor cu privire la organizarea spectacolelor, concertelor, a altor activităţi artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107115_a_108444]
-
Articolul 13 Colaborările realizate între teatre și instituțiile muzicale cu personalul artistic al acestora pentru susținerea de spectacole, concerte, recitaluri etc., cuprinse în planurile repertoriale ale unităților respective, precum și colaborarea personalului artistic al acestor unități cu Casa de discuri "Electrecord", Radioteleviziunea Română și studiourile cinematografice pentru imprimarea de discuri, benzi magnetice, casete video, casete sau pentru turnarea unor filme etc., se realizează corespunzător normelor emise în acest sens de către Ministerul Culturii. Articolul 14 Pînă la apariția unor noi reglementări, organizatorii de
ORDIN Nr. 471 din 25 septembrie 1990 pentru aprobarea Normelor cu privire la organizarea spectacolelor, concertelor, a altor activităţi artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107115_a_108444]
-
creadă. Ca atare, prețurile lor nu trebuie să fie nici ele onorate de noi, de telespectatori. Chiar dacă stăm încă o dată și încă o dată înmărmuriți în fața micului ecran ca să vedem altfel și altfel tot ce am mai văzut cândva. Ideea conducerii Radioteleviziunii de a-și scoate toate pagubele printr-o taxă pe familie pentru audiovizual mi se pare, de aceea, de neacceptat. Justificarea pretenției absurde de mai sus se axează pe argumentul că toată lumea s-ar bucura, în realitate, de știrile transmise
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
l-a luat Vartan Arachelian pentru TVR. Înregistrarea lui trebuia să aibă loc în ziua în care au venit minerii la București, dar se amânase din cauza asta. Primele întrebări din acel interviu s-au referit la interzicerea numelui meu la Radioteleviziune pentru aproape două decenii, în urma unui comentariu făcut în ședința redacției „Cultural” a televiziunii, în care lucram atunci, cu privire la aplicarea tezelor din 1971 ale lui Ceaușescu. Apoi s-a ajuns la volumul de versuri Urcarea muntelui, din 1985, care fusese
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (ed.) Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Lecțiile istoriei, Alexandru Husar Magia aurului, George Nicolescu Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) Modernizarea sistemului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ni se spune, sunt recondiționate, ba chiar postprocesate. Recondiționate după ce și cum, ar fi întrebarea mea. Dat fiind suflul de pe fundal, cele două rapsodii române par să fie înregistrări pe bandă, neprofesionale, ale unor transmisii radio, nu direct din studioul radioteleviziunii. Sunt ele înregistrări AAD sau ADD? Se mai păstrează înregistrările master? Dincolo de onorabilele texte explicative ale livretului, extrase din scrieri ale lui Vasile Tomescu, Mihail Jora, Adrian Rațiu, Ștefan Niculescu și Elena Zottoviceanu, amatorismul își spune cuvântul în prezentarea sumară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
și 2005 sub eticheta Muzica 2001, digitalizându-le și procedând chiar la o discutabilă „stereofonizare“. Spre deosebire de Electrecord, discul Star Media Music din 2001, oferă și universal uzitatul și de bunul-simț procedeu de a menționa data înregistrării (concerte ale Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii de la prima ediție a Festivalului „Enescu“, din 1958). „Dizidenții“ amintiți au fost însă conduși de actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu. Inițiator și, s-ar spune, principal beneficiar al companiei Star Media Music. Altfel spus, proprietarul, aflat în fruntea Uniunii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
s-a transferat la Opera Română din București unde a interpretat rolurile: marele inchizitor și călugărul din opera „Don Carlos, pustnicul din „Freischurtz, mitropolitul din „Doamna Chiajna, pristavul Nichitici din „Boris Godunov, solist în operele „Andrea Chenier și „Orestia la Radioteleviziunea Română. împreună cu colectivul Operei Române a participat la turnee în Franța, Belgia, Germania, Italia, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia și URSS. Cu opera italiană din Milano a efectuat timp de 3 ani turnee în întreaga Europă, interpretând rolurile Scearone din „Tosca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și Israelului privind conflictul din zona Golfului. Cu începere de la 21 ianuarie, în următoarele două săptămâni activitatea șefului de misiune a fost adesea diversificată și intensă, astfel: luni primirea doctorului Mihai Popa din Limasol și participarea la Concertul aniversar al Radioteleviziunii cipriote; marți vizita de prezentare a ambasadorului Australiei și semnarea în cartea de condoleanțe de la Consulatul General al Norvegiei, în legătură cu decesul regelui Olav al V-lea; miercuri, marcam aniversarea a 15 ani a fiilor noștri Ionuț și Cătălin; joi primesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
odată cu puțina corespondență, cîte un "Program de radio și televiziune". Așa se face că, în clipa asta, am în mînă programul de săptămîna viitoare. Și pentru că, în Capitală, locuința mea se află la doi pași de sala de concerte a Radioteleviziunii și pentru că-mi este atît de plăcut să ies din confortul locuinței pentru a mă afla, în cîteva minute, în ambianța specifică a sălii de concerte, unde muzica te năpădește, spălîndu-te pe dată de toate păcatele lumii, deschid programul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a scriitorilor capătă astfel un plus de semnificație. Hotărârea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la creșterea rolului și răspunderii organizațiilor de partid și de stat, de masă și obștești, a uniunilor de creație, a conducerilor colective ale redacțiilor, radioteleviziunilor, editurilor, caselor de filme, instituțiilor de spectacole, în activitatea de informare și educare a oamenilor muncii se cere înțeleasă tocmai din această perspectivă.“ (Scînteia, 30 august 1977) ADAM Ioan „O egală atenție se cuvine acordată organismelor și instituțiilor cultural artistice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru cenzurarea politico-ideologică sau Înlăturarea unor greșeli oarecare să fi fost angajată o armată de „lectori” și chiar așa a și fost. Pe 14 martie 1974, DGPT trimitea Vasluiului cu numărul 5/539 „Nota În legătură cu intervenții efectuate În emisiuni ale Radioteleviziunii În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 1974”. De aici, vom extrage doar câteva asemenea „intervenții” și „eliminări” precum cea din 10 ianuarie la emisiunea În limba maghiară: „A fost eliminată cifra reprezentînd prețul de cost al unei instalații importate pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zemor Comunicarea, Lucien Sfez Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Etnologia Europei, Jean Cuisenier Genul science-fiction, Roger Bozzetto Introducere în studii literare, Dumitru Tucan Istoria cărții, Albert Labarre Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Magia, Jean Servier Naționalismele europene, Paul Sabourin Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Propaganda politică, Jean-Marie Domenach Simbolistica politică, Lucien Sfez Sociologia Parisului, Michel Pinçon
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Diferența între familia Hohenzollern și Ceaușescu este că în prima au domnit toți pe rând, în timp ce în cea de-a doua domnesc toți laolaltă. în aceeași ordine de idei, interesant este cum ați reușit să acaparați și mass-media ziare, reviste, radioteleviziune care practică pentru domnia voastră un cult al personalității care are foarte puțin în comun cu democrația. Revista Flacăra, condusă de Adrian Păunescu, vă servește cu credință și zel. Împreună cu el, o pleiadă de artiști fabricați peste noapte vă închină ode
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
materialul trimis, sunteți rugat ca, potrivit Legii presei, să vă adresați direct publicației unde veți găsi de cuviință că poate fi tipărit. Totodată, ar fi util ca opinia dvs. cu privire la materialul pe care-l incriminați să o remiteți și conducerii Radioteleviziunii române. Am dat curs sugestiilor din acest răspuns. Rezultatul a fost nul. România literară, căreia i-am încredințat răspunsul meu spre publicare, nu l-a publicat, motivele nefiindu-mi comunicate nici până azi. Nici conducerea Radiotelevizunii române n-a găsit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
V.2003, București), poet. Este fiul Elenei (n. Moraru) și al lui Gheorghe Drăgănoiu, funcționar. A absolvit în 1965 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția jurnalistică. Între 1965 și 1970, a funcționat ca redactor la Radioteleviziunea Română, iar între 1970 și 1984, ca redactor la „România liberă”. Un timp liber profesionist, conduce după 1990 agenția I.D. Press International. A debutat în 1966, în revista „Luceafărul”, iar prima carte de versuri, Aproape sonete, îi apare în 1969
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
începe cariera ca reporter la „România liberă” (1950-1956), va fi corespondent Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al redacției de scenarii din Studioul Cinematografic București (1960-1962), redactor-șef al revistelor „Cinema” (1963) și „Contemporanul” (1964-1966). Ocupă funcția de vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1966-1970), este corespondent special în Franța (1970-1971), reporter la „Almanahul «Scânteia»” (1970-1980), vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (1974-1990), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Varșovia (1993-1999). Debutează la „Flamura Prahovei” (1948), cu un grupaj de schițe și povestiri, iar
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
iar editorial, cu volumul de reportaje Scrisoare din Moscova (1954). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973), cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983). I se acordă Premiul „Italia” (1968), Premiul de Excelență al Asociației Profesioniștilor din Teatru și Radioteleviziune (2000), Premiul Academiei Române (2001). A fost numit Cavaler al Meritului Republicii Italiene (1978) și Comandor al Meritului Republicii Polone (1999). Nuvelistica și reportajul literar reprezintă în scrierile lui G. două direcții relativ distincte, cu toate că o serie de caracteristici le sunt
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]