504 matches
-
Etelca Barko, încondeiat ouă, satul Purcăreni, comuna Tărlungeni, județul Brașov; 2. domnului Pera Bulz, taragotist, satul Basarabasa, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara; 3. domnului Cornel Bumb, interpret popular - Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj; 4. domnului Valer Burzo, rapsod popular, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș; 5. domnului Alexandru Ciurcui, instrumentist tradițional (vioară), satul Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj; 6. domnului Dorin Cocârță, dansator popular, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava; 7. domnului Nicolae Coroiu, constructor instrumente muzicale
DECRET nr. 818 din 9 noiembrie 2015 privind conferirea Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
domnului Petre Feraru, vătaf de căluș, satul Beria de Jos, comuna Oporelu, județul Olt; 14. doamnei Floare Finta, confecționat costume și podoabe populare, orașul Negrești-Oaș, județul Satu Mare; 15. doamnei Mariana Gligor, tulnicăreasă, orașul Câmpeni, județul Alba; 16. domnului Vasile Ghica, rapsod popular, satul Călărașii Vechi, comuna Cuza Vodă, județul Călărași; 17. doamnei Rozalia Graur, împletituri în papură, satul Câmpenița, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș; 18. domnului Dumitru Liceanu, cojocărit, comuna Vădastra, județul Olt; 19. domnului Francisc Lovasz "Kuli", dansator popular
DECRET nr. 818 din 9 noiembrie 2015 privind conferirea Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
Harghita; 24. doamnei Amelia Papazissu, țesut în păr de capră și lână, comuna Vintilă Vodă, județul Buzău; 25. domnului Constantin Perța, prelucrarea lemnului, comuna Ceru-Băcăinți, județul Alba; 26. doamnei Adela Petre, țesut, municipiul Buzău, județul Buzău; 27. domnului Nicolae Pițiș, rapsod popular, comuna Lăpuș, județul Maramureș; 28. domnului Ioan Pumnea, instructor de dansuri populare, municipiul Brașov, județul Brașov; 29. doamnei Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj; 30. domnului George Rada, interpret popular și constructor viori cu goarnă, municipiul Oradea
DECRET nr. 818 din 9 noiembrie 2015 privind conferirea Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
județul Brașov; 29. doamnei Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj; 30. domnului George Rada, interpret popular și constructor viori cu goarnă, municipiul Oradea, județul Bihor; 31. domnului Dumitru Sofonea, cojocărit, comuna Drăguș, județul Brașov; 32. domnului Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj; 33. doamnei Silvia Tecoanță, țesut, comuna Alțâna, județul Sibiu; 34. doamnei Olivia Tima, țesut, comuna Sălciua, județul Alba; 35. doamnei Domnica Trop, interpret popular, comuna Isverna, județul Mehedinți; 36. domnului Carol Țuli, interpret popular - Trio
DECRET nr. 818 din 9 noiembrie 2015 privind conferirea Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din Marin. În albumul “Artă populară din Sălaj" este prezent costumul femeiesc din Marin, dovadă a valorii și unicității sale. S-au obținut premii, inclusiv la etapele interjudețene și republicane ale festivalului. De asemenea, rapsodul popular Mihai Gozman din Marin a fost foarte apreciat, cântecele sale fiind difuzate și la postul național de radio din acea vreme. În numărul XI al volumului Acta MVSEI POROLISSENSIS (1987) sunt nominalizate laureatele etapei republicane a Festivalului Național “Cântarea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
(gr. μηρος "Hómēros") a fost un poet și rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea "Iliadei" (Ἰλιάς) și "Odiseei" (Ὀδύσσεια). În antichitate, i-a fost atribuit uneori întregul Ciclu Epic, care includea și alte poeme despre Războiul troian, precum și poeme tebane despre Oedipus și fiii săi. Alte opere
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
în bătălie. Astfel, erau însărcinați să memoreze stocul de poezie epică a regiunii și evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învățat ce le putea scrie. Majoritatea clasiciștilor sunt de acord că, indiferent dacă a existat sau nu un astfel de rapsod pe nume "Homer", poemele homerice sunt un produs de tradiție orală, o tehnică veche de generații ce a fost moștenirea colectivă a multor poeți-cântăreți ("aoidoi"). O analiză a structurii și vocabularului "Iliadei" și "Odiseei" arată că poemele conțin fraze bine
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
unui «loc și timp anume», neliniștit și tragic, va rămâne, oricum, cu mult mai viu decât Ioan, definitiv înseninatul său frate imnic. Sub numele celui dintâi a trăit și a scris poate ultimul mare poet al Transilvaniei.” (Ion Pop, Ultimul rapsod al Transilvaniei, (în) „Grai”, Bistrița, 2002, nr. 1). În 1960 debutează cu poezia Floarea mea în revista „Tribuna” din Cluj (anul IV, nr 14, 7 aprilie, p. 6). Poezia este semnată: Ioan Alexandru, elev. În iunie-iulie 1962 termină studiile liceale
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
intime care îndeamnă la poezie prin sugerarea prezenței omului, natura fiind un prilej de comunicare și nu un refugiu. Într-o epocă de plină dezvoltare industrială, Luchian nu a fost cu preponderență un pictor al naturii, ci mai degrabă un rapsod al peisajelor citadine. Până la Luchian, în pictura românească universul urban a fost aproape inexistent și pentru pictorii care l-au urmat, această temă devine importantă și din ce în ce mai prezentă. În luna august 1909, Ștefan Luchian a plecat cu familia Cocea la
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
esența artei însăși. În anul 2015, compoziția facea parte din exponatele Muzeului Zambaccian din București. De menționat este faptul că personajele din tabloul "Lăutul" sunt Paulina Cocea și copilul său. Poet epic al durerilor celor săraci, Luchian a fost un rapsod al modului lor de viață, peisajele lui urbane sunt în totalitatea lor colțuri sărace de periferie. Peisajele "Mahalaua Dracului, Case bătrânești, Ghereta din Filantropia, La marginea satului, Puț în mahala,", obținute prin mijloace artistice superioare în acuarelă sau pastel, evocă
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
(n. 1 august 1819, New York - d. 28 septembrie 1891, New York) a fost un scriitor și eseist american, cunoscut mai ales pentru romanul său "Moby Dick", care l-a făcut celebru postum. Povestitor captivant, rapsod al peisajului marin și exotic, creator de tipuri umane de puternică vitalitate, a scris romane inspirate din viața indigenilor insulari din mările Sudului, evocând relațiile dure dintre oamenii mării sau aspirația eroului romantic către un ideal inaccesibil. De asemenea, a
Herman Melville () [Corola-website/Science/298469_a_299798]
-
la recomandarea compozitorului Tiberiu Brediceanu și a folcloristului Tiberiu Alexandru. În decembrie 1949, tot la recomandarea lui Tiberiu Brediceanu, înființează "Orchestra populară a Comitetului de Radio" (Orchestra de muzică populară Radio), o mică orchestră profesională care să stea la dispoziția rapsozilor populari pentru acompaniament sau să interpreteze muzică populară instrumentală. În 1952 are necazuri cu noul instructor de partid și suferă o pareză parțială la mâna și piciorul stâng, suferind un accident vascular. Își revine rapid, dar nu mai poate cânta
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestișu Mic - Nandru - Ciulpăz și apoi se uneste cu DJ 687, care se continuă până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
încă mai colaborează, scoțând la iveală nestemate folcorice. Viața pentru Margareta înseamnă cântec - cântecul celor mulți, care se bucură și care cântă odată cu ea. În cîntecele ei veți regăsi firescul și simplitatea melosului de pură esență tărănească moștenită de la vechi rapsozi, dar și teme mai actuale izvorâte din propria existență, cuprinzând cu precădere cântecul de dor, de dragoste, de joc, de nuntă, de înstrăinare precum și cântecul bătrânesc. Primele înregistrări le-a realizat la Radio București împreună cu orchestra Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
București (1955-1965), Ansamblul „Ciocârlia” (1954-1983), Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței” -din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava. La pupitrul orchestrelor cu care a cântat i-a avut dirijori pe: Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte,Paraschiv Oprea, Nicolae Botgros, George Sârbu sau Ion Cobâlă, iar, alături de
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
din lunca Someșului ori de pe dealurile pline cu vii ale Cicârlăului s-au înfiripat horile care l-au purtat prin lume pe Nicolae Sabău, cel care și-a făcut din cântec un crez al vieții. Satul copilăriei din amintirile marelui rapsod al neamului românesc, Cicârlăul, a ajuns astăzi o comună înfloritoare, cunoscută mai ales prin Nicolae Sabău, cel care s-a simțit în toată structura sa, țăran. Nicolae Sabău a pornit în viață cu o istovitoare scrupulozitate, urmarindu-și atingerea unui
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
(n. 27 aprilie 1960) este o cântăreață română de muzică populară. Era în toamna anului 1976. În atelierul mecanic al Școlii generale cu filiala de liceu din comuna Lipovu, județul Dolj maistrul Pașcovski Vasile - de altfel un anonim rapsod popular frecvent solicitat să înveselească alaiul nunților - obișnuia pentru a stimula pregătirea profesională pentru mânuire pilei sau bomfaerului să antreneze elevii în diverse momente muzicale. Era un prilej pentru solist de a culege folclorul local, de a depista talente pentru
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
a scos pe piată discul cu 11 cântece intitulat ” Sunt olteanca de la Jii”. În interviurile sale Vasilica Dinu nu a uitat să amintească satul din care a plecat, pe directorul Căminului cultural din Lipovu profesorul Sever Dascălu și nici bărănii rapsozi lipoveni care i-au oferit melodiile. În același spectacol, de la Gângiova, a mai fost selecționat și naistul Constantin Istici, reprezentantul comunei Coțofenii din Față,jud Dolj și el devenind mai tarziu , laureatul festivalului Maria Tănase.La amândoi, doamna Paula Dogaroiu
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
Caransebeș care cuprinde: "Fața I": "Fața II:" Mass-media a fost mereu prezentă de a lungul anilor, remarcând activitatea de excepție a acestui „rege al doinei”, după cum l-a numit marele taragotist clujean Dumitru Fărcaș. La aniversarea de neuitat a marelui rapsod al Banatului care a avut loc chiar la "Obreja-ntr-o grădină", alături de reprezentanții mai multor televiziuni și societăți de radio, inclusiv TVR Internațional prin Elise Stan și Radio Televiziunea Timișoara prin Mihai Anghel a fost prezentă și presa scrisă: Redeșteptarea, Renașterea
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri "Ciprian Porumbescu" din Suceava. În anul 1965, îi apare primul său disc. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul "Rapsozii Botoșanilor". Numele de scenă a fost ales deoarece directorul ansamblului artistic unde era angajată a considerat că numele Sofia Fusa nu avea rezonanță artistică și astfel a numit-o Vicoveanca (de la zona de proveniență). Sofia Vicoveanca a fost căsătorită cu
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
datorită privilegiilor acordate mănăstirilor și familiilor nobiliare). 712 - Este terminat "Kojiki" ("Povestea despre cele vechi"). "Kojiki" narează istoria Japoniei de la facerea lumii până în anul 628. Este alcatuită de ofițerul O no-Yasumaro la porunca împărătesei Gemmei, după informațiile primite de la un rapsod cu o memorie infailibilă. Este cea mai veche sursă privind tradițiile Japoniei. 715 - Fiica lui Gemmei, Gensho, devine împărăteasă. 720 - Este terminat "Nihonshoki" (sau "Nihongi") - "Cronicile Japoniei din cele mai vechi timpuri până în 629 e.n.". O armată este formată din
Cronologia Perioadei Nara () [Corola-website/Science/303062_a_304391]
-
tatăl fiind violonist - o parte din educația muzicală primind-o de la dânsul. Frații săi sunt deasemenea instrumentiști, Micky Pavel - saxofon, claviaturi, solo voce, Gigi Pavel - stabilit în Germania, saxofonist profesionist, Gina Pavel pianistă și solistă vocală. Bunicul a fost un rapsod popular cunoscut și îndrăgit: Ion Taraș. Deși mama nu a fost niciodată direct implicată în muzică, Marcel Pavel consideră că îi datorează totul mamei sale. Marcel și-a arătat pasiunea pentru muzică la vârsta de trei ani, când a început
Marcel Pavel () [Corola-website/Science/303405_a_304734]
-
(în limba greacă: "Oδύσσεια", "Odysseía") alcătuiește, împreună cu "Iliada", un grup de două opere grecești atribuite rapsodului popular orb Homer. Scrisă ulterior, în a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., este una dintre cele mai vechi și renumite opere literare din mitologia antică. Ea prezintă peripețiile regelui Odiseu (Ulise) și ale însoțitorilor lui din Itaca pe drumul
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
satului. La 30 august 1908 participă la sfințirea bisericii din Măgura, unde era paroh fostul său coleg, Zaharia Bulbuc, de unde pleacă direct la Leșu, însoțit de fratele său Leon. Aici Coșbuc îl descoperă pe Petrea Istrate, “cantor diplomat”, “un adevărat rapsod al satului”, tânăr și “iubitor de povești”, care avea în biblioteca personală toată Istoria românilor a lui Alexandru D. Xenopol, Iliada, în traducerea lui George Murnu, sau Odiseea. Preotul Leon, deși a avut șase copii, a găsit timp pentru sătenii
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]