643 matches
-
care creează o atmosferă conspirativă și impresia de spațiu închis amenințător pentru totdeauna. Dar nu evenimentele interesează aici, ci înfruntarea în sine, devenită “coliziune” de principii și de argumente. Declarațiile de principii se dovedesc repede a nu fi decât o “rapsodie de vorbe”, menită să disimuleze adevăratele gânduri și intenții ale personajelor. Acest fapt - disimularea gândului în dosul cuvântului, acoperirea faptelor reprobabile sub stindardele eticii - creează o atmosferă generală de suspiciune ce instituie minciuna ca variantă preferabilă a adevărului. într-o
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
și trecerea propriu-zisă în adolescență. Acest volum înglobează piese ce nu se distanțează semnificativ de restul literaturii dar își creează primele nuclee mitice personale care vor deveni reprezentative în opera sa. Volumul e structurat în patru cicluri: Liliacul timpuriu, Sadoveniene, Rapsodia pădurii și Primele iubiri. Este evidentă dorința de a trata cât mai multe teme ale actualității imediate și cristalizarea direcțiilor acelei biografii lirice. Tematismul e evident într-o operă care încearcă să reprezinte monografic momentele epocii în poezii ca: În
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
e-un cântec tot ce sunt.” Erotica lui Labiș este o erotică implicită. Tânărul numit de Vianu “veridic și brav” e prea orgolios pentru a compune o erotică manifestă. Ea există în scrieri de altă natură, în prima parte din Rapsodia pădurii. Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
erotică implicită. Tânărul numit de Vianu “veridic și brav” e prea orgolios pentru a compune o erotică manifestă. Ea există în scrieri de altă natură, în prima parte din Rapsodia pădurii. Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și adolescenței. Rapsodia pădurii verifică existența eroticii implicite, unde tandrețea lasă loc
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și adolescenței. Rapsodia pădurii verifică existența eroticii implicite, unde tandrețea lasă loc, de cele mai multe ori, regretului. Candoarea absolută nu există nici la nivelul naturii în mijlocul căreia poetul se întoarce mereu, și nici la nivelul vieții omenești. Se dezvăluie ceva dintr-o viziune înduioșat-amară
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
proporții hiperbolice, are intenția sublimului, a tragicului, a infinitului, a cosmicului, a grandiosului, vede în codru un simbol al întinderilor fără hotar și al veșniciei, o metaforă a vieții însăși, o sugestie a condiției poetului reprezentativ. Astfel, în creația literară Rapsodia pădurii, poetul afirmă: „Fii codru, dacă poți, cu zeci de glasuri Cu cerbi, cu flori, cu vulturi, cu poteci, Dar nu uita porunca vremii tale: Fii codru-n acest secol - douăzeci.” Labiș aparține spațiului nord-moldovenesc, numit de Lovinescu „placenta de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
muntoase, în comparație cu universul perisabil al fenomenelor și generațiilor, aduce cu sine ideea de veșnicie, de nemurire, sub influența acestui peisaj simțurile căpătând o robustețe deosebită: „Eu m-am desprins din munții vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pedagog spaniol - 3 Sommerstucke (1987) Bon, Maarten (n. 1933) Pianist și compozitor olandez - Boreal V (1992 rev, 1995) Bonet, Narcis (n. 1933) Compozitor, dirijor și pedagog spaniol - Zu vier Handen (1949) Borris, Siegfrid (1906 -1987) Compozitor, dirijor și pedagog german - Rapsodie op. 104 (1960) Bosco, Gilberto (n. 1946) Compozitor italianQuaderno (1985) Bose, Hans Jurgen von (1953) Compozitor și pedagog german - 2 Episoden Boutry, Roger (n. 1932 ) Pianist, dirijor și compozitor francez - Tabatiere à musique (1965) Brahms, Johannes (1833 -1897) Compozitor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
acestei lecții. Conversația euristică Elevii se pregătesc efectiv pentru derularea activității. Li se reamintește că trebuie să recite rar, clar, destul de tare și mai ales foarte expresiv. Conținutul scenariului vizează poezii, cântece și mici scenete tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G Topârceanu; “Balada unui greier mic” - G -frontal orală frontală 6. Evaluarea performanței 7. Asigurarea retenției și a transferului Topârceanu; “Toamna” - D Botez; “Stă bunica în grădină” - M Eminescu; “Ce te legeni codrule”M Eminescu; “Uite toamna” - E.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
unduios al emoției plăcute și al bucuriei de a asculta minunăția sunetului. Se spune că muzica ar fi cea mai de preț creație a umanității. Operei, care combină muzica, poezia și teatrul, se alătură oratoriile și misele, simfoniile, sonatele, concertele, rapsodiile, uverturile, preludiile, serenadele, baladele, încât ascultând versiunile celebrei Ave Maria, de pildă, scrise de Bach, Schubert sau Gounod, îl transportă pe om în atmosfera misterului sacru. De la culturile antice, care aveau propriul lor gen de muzică, la cea religioasă, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
plină iarnă. La hotelul Ambassador, la care trăsesem, nu se simțea frigul, hotelul era chiar supraîncălzit. Acolo nu lipsea nici păcura, nici benzina. Pe noptiera din cameră era un aparat de radio. L-am deschis. Ce surpriză! Se transmitea splendida rapsodie a lui George Enescu. În America, muzica lui Enescu avea mare prețuire. Străzile New York-ului erau pline de lume, de unde de abia vedeai cerul din cauza înălțimii clădirilor, extrem de luxoase, cu porți de bronz, iar prin mijlocul străzilor miile de automobile
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
definitiv în capitala Franței, el aducea în sculptura-i de răsunet universal soluții de sorginte românească. În orizont muzical, să-l numim, de asemenea, pe G. Enescu, nu doar cu al său Oedip, ci și cu partiturile simfonice, inclusiv cu Rapsodiile cântate pretutindeni. Principiul vaselor comunicante (cu referire la cultură) rămâne, mai presus de toate, un argument cu valoare normativă: ne mișcăm în indentitorul matricial și privim cu toată atenția mentalul celorlalți. Un câmp stilistic definitoriu, câmp construit de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fie nici naționalistă, nici moralistă". Pe George Enescu îl consideră un fel de Iorga sonor. Asta nu-l va împiedica, îndreptățit, a-i reproșa că n-a creat o mare operă întemeiată pe izvoarele naționale, ci apelînd la mitologia clasică, rapsodiile fiind "de bunăseamă simple păcate ale tinereții". Este admirată lupta țării în munți, contra ocupanților, trecerea de nevoie de la "a opune provocării înțelepciunea, violenței violența înțelepciunii". Occidentul va fi vituperat pentru indiferența afișată față de suferințele Răsăritului. Numeroase erau dovezile indiferenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Breslașu, Balada tovarășului care a căzut împărțind Scînteia în ilegalitate de V. Tulbure, Războiul și Tudor din Vladimiri de Mihai Dragomir, ciclul Ilie Pintilie de V. Porumbacu, Lumini ce nu se sting de Virgil Teodorescu, Ucenicul partidului de Ștefan Iureș, Rapsodia marinarilor de George Dan". Nu uită, între fruntași, a se cita cu Lazăr de la Rusca. Pe lîngă realizările în poezia epică nu sînt omise nici cele din poezia lirică și sînt enumerate: Mărul de lîngă drum de Mihai Beniuc, Cîntare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al XX-lea. Prin el, arta țăranului român s-a Înscris În universalitate. Tot folclorul a fost sursa majoră de inspirație a lui George Enescu (1881-1955), cel mai de seamă muzician român, violonist, pianist, dirijor și compozitor. Enescu a compus rapsodii, simfonii și sonate, interpretate În Întreaga lume, dar care nu se pot desprinde de o tonalitate specific românească (numele Îi este Îndeobște apropiat de cel al ungurului Béla Bartók, la rândul lui autor al unei muzici „universale“, pe fond folcloric
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
venețieni, ceea ce a aranjat un profesorat pentru Sabellico în Scuola di Sân Marco, astfel încât el a devenit un fel de istoric oficial. Prin 1488 el scria deja la a doua lucrare istorică majoră, intitulată grandios Enneades sive Rhapsodia historiarum [O Rapsodie a Istoriei Enneadelor de la crearea lumii] (partea 1 publicată în 1498; partea 2 în 1504). Enneades își propunea să cuprindă într-o singură relatare istorică atât sursele biblice, cât și pe acelea clasice păgâne atunci cand trata primele perioade ale istoriei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se audă din stradă sau de jos, de la ai lui. Surprinzător, deși radioul era dat la un volum minim, a răsunat limpede vocea unui bărbat, o voce caldă care vorbea într-o română impecabilă. Era o emisiune muzicală: comentatorul prezenta Rapsodia Română. Curând s-au revărsat în încăpere acordurile răscolitoare ale acestei melodii. Cei doi băieți ascultau mișcați: era o muzică potrivită pentru starea lor din acele momente - în sinea lor erau mândri de ei înșiși, se simțeau niște luptători, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pasului de confirmare a operei compozitorului în posteritate, roadele acestui demers generos de tinere talente, stimulate de contribuția esențială a unor personalități de anvergură mondială, începând să-și arate strălucirea visată de omul modest de odinioară. Sămânța aruncată de autorul Rapsodiilor Române în plin război mondial (1917/1918) pe pământul plaiurilor natale, când a fondat la Iași, acea Orchestră Simfonică de entuziaști muzicieni locali, dornici să promoveze valorile patrimoniului universal într-o societate răvășită de suferințele unui măcel nedrept, dar totodată
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
mondial.” Apoi a mai adăugat: “Enescu a depășit, cum se spune, MĂRIMEA NATURALĂ!” De aceea poate ilustrul pianist și dirijor a deschis seria concertelor de la Sala Mare a Palatului, la pupitrul celei mai vechi orchestre din Europa Staatskapelle Berlin, cu Rapsodia română nr.2 în Re Major op.11. La fel de important pentru noi ca români este și marea prietenie care îl leagă de Radu Lupu, un alt mare pianist român stabilit în străinătate. După prima lor întâlnire de acum peste patruzeci
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Radu Lupu este foarte conștient de rădăcinile lui românești și face tot ce este posibil ca Țara lui să fie recunoscută ca fiind un centru muzical foarte important.” De altfel, omagiul adus lui Enescu la primul concert a fost, pe lângă Rapsodia română nr.2 în Re Major op. 1, cuprinsă în programul pe care și l-a propus în deschiderea Festivalului, includerea în același program pe prietenul său, pianistul Radu Lupu, după mulți ani în România, în Concertul nr. 4 pentru
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
spre fundal, unde trona portretul compozitorului. Același gest l-a făcut în 2011 și tânărul și talentatul dirijor rus al orchestrei London Philharmonic Orchestra, Vasily Petrenco: când publicul l-a chemat de repetate ori la rampă, după interpretarea excelentă a Rapsodiei I, dintr-un exces de modestie, dirijorul a făcut gestul plin de respect pentru Enescu. Cu aleasă noblețe, Lawrence Foster a demonstrat dragostea pentru tineri prin recunoașterea meritelor acestora: „Nu numai că au o tehnică excelentă, dar artiștii din Orchestra
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
MONDIALE LA BUCUREȘTI Ediția a XXI-a a Festivalului Internațional “George Enescu” a luat sfârșit după 28 de zile (1-28 septembrie 2013) în deplină glorie, cum a și început. Dacă Staatskapelle Berlin, dirijată de Daniel Barenboim, a dat startul cu Rapsodia română nr. 2 în Re Major de George Enescu într-o excelentă interpretare, urmată de Concertul pentru pian nr. 4 în Sol major, Op. 58 de Ludvig van Beethoven, cu solistul român de excepție Radu Lupu, închiderea marii sărbători muzicale
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
sînt și obiecte, nu doar experiențe. în oricare dintre ele intră un anumit efort de gîndire și un anumit meșteșug. Calitatea acelei gîndiri și a acelui meșteșug merită să facă în primul rînd obiectul unei evaluări și nu al unei rapsodii, cum credeam pe atunci. Evident că instrumentele specifice acestei evaluări nu pot să producă niciodată ceva la fel de exact ca un rezultat calculabil în kilograme și grame, dar asta nu înseamnă că nu există instrumente, că nu există nici o șansă de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
bilaterală excelentă în toate domeniile, la care Fundația Culturală Prof. Mota își aduce "contribuția modestă"! A doua zi au început surprizele! Ne-am trezit cu greu și ni s-a părut că deschidem ochii în sunetele unei melodii cunoscute. Era "Rapsodia întâia" de Enescu! După micul dejun, Profesorul ne-a prezentat casa o bibliotecă în rafturile căreia odihneau nu mai puțin de 8000 de volume românești sau despre România, apărute în Europa, America de Nord și de Sud, Australia, plus o impresionantă colecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]