1,708 matches
-
Studiul de față analizează În principal perioada interbelică (1918-1940). Perioada 1940-1945 constituie un capitol separat al istoriei României datorită problemei complexe a implicării României În al doilea război mondial și a potențialelor legături dintre medicii români și Holocaust. De exemplu, rasismul evident și agresiv al unora dintre adepții radicali ai eugeniei, cum ar fi Iordache Făcăoaru, indică posibilitatea unor legături Între astfel de idei și politicile rasiste Îndreptate Împotriva evreilor și romilor din timpul celui de-al doilea război mondial și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au cercetat exclusiv Europa de Vest și Statele Unite. Propria mea analiză adaugă o nouă dimensiune comparației dintre neolamarckism și mendelism, prin examinarea acestor idei În context românesc. Lucrările de istoriografie a mișcărilor eugeniste au avut ca temă centrală legătura dintre eugenie și rasism, indiferent de subiectul principal al analizei - dezvoltarea profesională a eugeniștilor, validitatea presupunerilor lor științifice sau pretențiile lor politice 15. Mulți istorici au cercetat În principal modul În care eugeniștii au definit identitatea rasială și În care și-au propus să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
descris mai sus explică de ce numeroși intelectuali practicanți de profesii din România erau gata să sprijine dezvoltarea grupurilor de extremă dreaptă, tot mai numeroase, și creșterea puterii statului la sfârșitul anilor 1930, fără să considere că În acest fel propagă rasismul. Acești intelectuali nu s-au contaminat de extremism, ci mai degrabă au Îmbrățișat ceea ce părea că este soluția mai moderată și mai sigură Într-o perioadă de fluiditate ideologică și intelectuală, pentru o comunitate politică lipsită de rădăcini adânci În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
săi apropiați reiese că, deși a fost hărțuit de Securitate, lecturile, scrierile și publicațiile lui Râmneanțu nu au fost mai cenzurate decât ale altora În această perioadă 48. Mai mult, Însemnările sale private - redactate În urma dezbaterilor despre legăturile dintre eugenie, rasism, regimul nazist și Soluția Finală - nu trădează nici un sentiment de vinovăție. Cu certitudine, Râmneanțu a rămas Împăcat cu faptul că susținuse ideile eugeniste până la sfârșitul vieții sale49. Iordache Făcăoarutc "Iordache Făcăoaru" Iordache Făcăoaru era un alt colaborator apropiat al lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dileme morale, de la susținerea deschisă a ideilor eugeniste la Înrolarea În Garda de Fier, pentru a realiza, În cele din urmă, o tranziție de succes către regimul comunist. După ce publicase la sfârșitul anilor ’30 și În timpul războiului studii de un rasism nedisimulat, Herseni a devenit mai târziu un membru marcant al Partidului Comunist și a publicat manuale de sociologie ce se bucurau de aprobarea noului regim, datorită felului În care autorul lor Îmbrățișase noul discurs normativ marxist-leninist80. Un alt promotor de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
constant al programelor eugenice din Germania, a căror eficiență o considera un model demn de urmat. Cu toate acestea, În 1934, autorul român a subliniat diferențele esențiale de viziune dintre mișcarea eugenistă din România și cea din Germania, pentru care rasismul avea un rol important: Doctrina rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau popoare inferioare... Va fi școncepția rassistă capabilăț să refacă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se numărau modestia, valorile creștine și disponibilitatea de a asimila trăsăturile superioare ale grupurilor din jurul lor, În același timp În care aspirațiile românilor rămâneau limitate la potențarea calităților naturale ale națiunii. Discuția precaută pe care Moldovan o dezvoltă pe marginea rasismului german poate să reflecte nesiguranța unui observator străin, martor al Începutului politicilor antisemite ale celui de-al Treilea Reich. În același timp, o astfel de atitudine Îl situează pe Moldovan În contrast cu contemporanii săi Cuza, Manoilescu sau Codreanu, care În lucrările
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un rol atât de important În „educație, economie, eugenie sau demografieș...ț, care au fost toate bazate nu pe politica rasială, ci pe cea etnică sau mai degrabă pe o politică biologică”77. Comentariile lui Moldovan par să legitimeze implicit rasismul ca pe un aspect inocent al eugeniei. Atitudinea sa precaută față de antisemitismul german are Însă o tonalitate disonantă În contextul În care România aceleiași perioade avea câteva legi aprobate ce excludeau explicit evreii de la drepturile cetățenești pe criteriul sângelui - cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
La momentul când Moldovan scria despre subcurentul rasist din cadrul mișcării eugeniste germane, nu exista În România nici o voce puternică, demnă de luat În seamă, care să se opună antisemitismului din viața publică românească. Evaluarea precaută pe care Moldovan o face rasismului german era, probabil, motivată de propriul efort de a demonstra că ideile sale erau nutrite de un sentiment al responsabilității și respectului față de știință, și nu de dorința de putere. În ansamblu, intervențiile publice ale lui Moldovan nu au fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înălțimea poziției sale academice, o critică dură la adresa democrației liberale, În paralel cu elogierea Germaniei ca model, pare să fi avut o contribuție importantă, deși indirectă, la legitimarea sau chiar promovarea orientării ideologice a noii generații, studenții săi, către xenofobie, rasism și extremism de dreapta. Făcăoaru nu a menționat niciodată numele lui Iuliu Moldovan În Cuvântul, publicația oficială a mișcării legionare, deși a indicat explicit influența altor colaboratori de la Institutul de Igienă Socială din Cluj, printre care Aurel Voinea. Cu toate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan, pur și simplu, să se fi temut că ar putea fi considerat un dușman al legionarilor, așa cum se Întâmplase În cazul lui Nicolae Iorga 89. Cu toate acestea, alți intelectuali proeminenți au luat poziție Împotriva amenințării legionare și a rasismului, În general, printre aceștia numărându-se Eugen Lovinescu, P.P. Negulescu, Garabet Ibrăileanu și Constantin Rădulescu-Motru90. Mai mult, destul de multe indicii sugerează că Făcăoaru mai degrabă s-ar fi supus opiniei mentorului său, pe care Îl considera „un sfânt canonizat ș
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar acceptând „o definiție somatică a rasei” ca fiind o colecție de caracteristici biologice particulare, stabile (ereditare), cum ar fi grupa sanguină 107. Banu Încerca să dea o definiție „obiectivă” conceptului de rasă, astfel Încât să nu poată fi acuzat de rasism. L’Hygiène de la race nu a acordat un spațiu foarte larg definirii caracteristicilor rasiale și a consecințelor morale ale acestor definiții. O astfel de poziție pare Însă nesinceră dacă luăm În considerare faptul că Banu a ales să facă parte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
distribuite În relația dintre stat și cetățeni. Perspectiva eugenistă avea similitudini și cu principiile și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nedorite”. Începutul războiului a oferit, Într-o anumită măsură, contextul producerii acestei translații către o eugenie restrictivă. Chiar dacă factorul exogen al războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autentici”. În alte situații, eugeniștii erau reticenți sau incapabili să recunoască felul În care eforturile lor de a găsi soluții raționale, moderate pentru ceea ce ei considerau că sunt problemele individualismului extrem contribuiau, de fapt, la legitimarea intoleranței, xenofobiei și a rasismului violent. În ciuda acestor incoerențe, eugeniștii au câștigat susținători entuziaști printre membrii claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le defineau. Reacția pozitivă pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a criticat Începuturile democrației românești, rămânând În același timp un susținător al pluralismului parlamentar și al democrației. El s-a exprimat public Împotriva ideologiilor totalitare de dreapta sau de stânga, de pe poziția unei atitudini puternic pozitivist-raționalistă, și a criticat deschis rasismul. Vezi P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, Editura Minerva, București, 1993. 31. Dimitrie Gusti, „Echipa și fiii satului”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 2, nr. 7, 16 august 1936, p. 1. 32. Gheorghe Banu, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reformă și Știință Socială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
socială”, Analele Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, vol. 4 (40), nr. 4-9, aprilie-septembrie 1927, pp. 82-101. Goșteanu, Iosif, „Schița unui program inițial de muncă pentru Căminele Culturale ale Astrei”, Transilvania, vol. 70, nr. 3, mai-iunie 1939, pp. 150-160. Grosforeanu, C., „Rasismul și problema minoritară”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 4, nr. 16, octombrie-decembrie 1936, pp. 81-82. Grosforeanu, C., „Femeia la răscruce”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 6, nr. 22-23, aprilie-septembrie 1938, pp. 96-98. Gusti, Dimitrie, „Echipa și fiii satului”, Curierul Echipelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol. 36, nr. 12152, 8 septembrie 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Medicii avortori și «făcătoarele de Îngeri»”, Adevărul, vol. 36, nr. 12125, 6 august 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, Problema sifilisului În fața bugetului țării, București, 1930. Ygrec, Doctorul, Rasa și rasismul. Cea mai mare escrocherie științifică a secolului, Adam, București ș1935?ț. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, Sibiu, 1936. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, București, 1925. Zolog, Mihai, „Baza biologică a instrucției școlare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Noi, intelectualii, tindem să identificăm întotdeauna „cultura” cu cultura noastră, și de aici morala cu morala noastră și ideologia cu ideologia noastră. Aceasta înseamnă că: 1. nu folosim cuvântul cultură în sens științific; 2. exprimăm, prin aceasta, un anume inevitabil rasism față de cei care trăiesc o altă cultură. Ca să fiu sincer, date fiind viața și studiile mele, eu am reușit până acum destul de bine să evit să cad în aceste greșeli. Dar când Moravia îmi vorbește despre oameni (practic, întregul popor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sensul că își impune în mod ineluctabil modelele. Și gata. Din aceste afirmații a rezultat o proliferare a confuziilor neplăcute: iluminismul învechit și antifascismul avantajos al anilor ’50 i-au împiedicat pe anumiți critici de-ai mei, orbiți probabil de rasism față de mine (toată viața am simțit cum mă apasă previziunea trădării), să înțeleagă ce intenționam să spun. Desigur, n-au fost în stare să se gândească, precum Sachiko, la faptul că deja trecuse cam multă vreme de când avusese o discuție
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toleranța să includă printre obiectivele sale și homosexualitatea: acest lucru s-ar întâmpla dacă ar fi vorba despre o toleranță reală, cucerită de jos. Însă este vorba despre o falsă toleranță, care, desigur, precedă o perioadă de intoleranță și de rasism mai rea și decât pe vremea lui Hitler (deși, poate, mai puțin violentă). De ce? Deoarece toleranța reală (fals asimilată și însușită de către putere) este un privilegiu social al elitelor culte; în timp ce masa „populară” se bucură de o oribilă larvă de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul sunt inerente prin definiție sectelor care operează clasificări ale oamenilor în: categoria celor superiori, adică membrii lor, categoria adversarilor și cea a celor inadaptați, care nu merită să fie ajutați, ci doar utilizați (Fillaire, 1994, pp. 95-96). J.-Fr. Mayer
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost concepute astfel încât să permită punerea în discuție a principalelor dimensiuni ale societății contemporane care să ocazioneze o analiză din perspectiva obiectivelor proiectului european: Economia bazată pe cunoaștere și coeziunea socială. Identitate creștină și primirea Turciei în Uniunea Europeană. Imigrație și rasism. Soliditatea politicii europene și Constituția europeană. Migrație în interiorul UE și mobilitate economică. Engleza ca „lingua franca” și culturile regionale. Drepturile omului și contraterorismul. Inovația tehnologică și comunitățile tradiționale. Mijloacele de comunicare în masă și consumismul. Mobilitate educațională și economia bazată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ca guvernul să garanteze că nici o persoana nu trăiește În sărăcie”18. Fără Îndoială, mitologia frontierei joacă un rol important În Înțelegerea atitudinii americanilor față de inegalitate și sărăcie. Dar există probabil și o fațetă mai puțin plăcută a acestei chestiuni. Rasismul, spun un număr crescând de comentatori, nu poate fi exclus În Întregime din rezultatele studiilor. Dacă privim mai profund, vom vedea că mulți americani asociază sărăcia cu populația de culoare, chiar dacă În numere absolute sunt mai mulți albi care trăiesc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]