712 matches
-
El consideră că acestea au unele elemente În comun: 1) Sunt inferențe arbitrare. Ajung la concluzii ferme, În lipsa unor probe care să le susțină. „Trebuie să fiu apreciat de toată lumea, dacă merit.” „Dacă nu câștig mulți bani, voi fi un ratat.” 2) Folosesc o abstractizare selectivă. Apreciază o experiență centrându-se pe un detaliu specific și ignorându-le pe altele mai relevante. „Iar am Întârziat. Nu fac nimic ca lumea.” 3) Generalizează prea mult. De la un caz particular se ajunge la
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
semne că lucrurile nu se vor schimba așa cum ne-am dori. „Forumul Democrat”, creat luna trecută de partidele care nu au intrat în Parlament, se înfățișează cu aceiași lideri obosiți și rudimentari (Snegur, Diacov, Rusu etc.) - un adevărat club al rataților politici. Pe lângă faptul că această idee de unire a partidelor vine prea târziu (ca o oblojeală la un picior amputat, cum s-a spus), autorii morali (și penali!) ai dezastrului basarabean par să fi înțeles prea puține din cele întâmplate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din Franța, mult mai mult decât a putut (și va putea vreodată) mărturisi căpitanul selecționatei României. Cel mai mare fotbalist român reprezintă - dincolo de elogiile pe care le merită - și cel mai spectaculos rateu din fotbalul nostru. Pentru că a avut de ratat mai mult decât alții. Hagi nu s-a împlinit, nu s-a manifestat pe măsura înzestrării sale. Așa cum spunea Cruijff, antrenorul său de la Barcelona, ultimul deceniu din fotbalul european și mondial ar fi trebuit să stea sub steaua lui Hagi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Hadrian, Antinous, Zenon, Mishima și alți bărbați iluștrii. Rațiunile acestei alegeri au fost complexe. Tatăl ei își dorise cu ardoare un fiu care să devină celebru. A avut un fiu, fratele vitreg al Margueritei, care la maturitate a ajuns un ratat. Atunci când s-a născut Marguerite, și vreme de mai mulți ani, tatăl ei a crescut-o având în minte acea dorință. Parțial ea s-a imaginat drept bărbat un bărbat celebru în special ca un autor masculin care scrie despre
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ci a întregii lumi cunoscute la ora asta, ajungi la concluzia certă că Dostoievski, Tolstoi, Balzac, Faulkner și alții din aceeași categorie sunt niște bieți amărășteni rătăciți în jungla umană, Eistein, Max Plank, Newton, Arhimede, Pitagora, nu sunt decât niște ratați, care în lipsă de mușchi, s-au apucat și ei de ceva curat nefolositor, care să le aducă dureri de cap și tulburări de memorie urmașilor. Este interesant de văzut, răspunsurile țâncilor de la o grădiniță de copii, cărora educatoarea le-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a-i îndrepta pe gafeuri, pe iresponsabili, pe depravați, pe cei care prin viața lor marginală, prin rătăcirile lor, riscă să distrugă valoarea simbolică a numelui. Se explică astfel, parțial, faptul că în procesul de reproducere socială există foarte puțini ratați. Astfel, capitalul simbolic intervine în mod decisiv în definirea sociologică a bogăției. Aceasta nu se măsoară doar în funcție de bunurile posedate. Nici de cunoștințele acumulate sau de sistemul de relații constituite. Ci și de raportul de forțe simbolic care legitimează și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tipul omului hotărât, cu succes în societate), va exploata din plin avantajul studiilor în străinătate, ajungând, după voința sa, profesor și academician. Acestui prieten (și lumii pe care el o reprezintă, simbolic) Bizu îi lasă impresia unui învins, a unui ratat 38, deși eșecul lui, din altă perspectivă privind lucrurile, ascunde satisfacția renunțării și a unei superioare predispoziții contemplativ-ataraxice. În fapt, ratarea "presupune dorința de a ajunge ceva, încordarea, dinamismul", fiind "un inconformism între realitate și voință", inconformism tradus "printr-o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al noului destinatar făcea necesare strategii specifice, cu eficacitate estetică"156. Ideea unei cariere în exil dispare progresiv, odată cu greutățile întâmpinate. Un alt capitol ar merita să fie dedicat", completează Monica Lovinescu, "(ca pietrele de pe mormântul Exilatului Necunoscut) ratărilor și rataților exilului. Poetul transformat în reprezentant al unei firme oarecare, ață, foarfeci, revistuțe și alte enciclopedii, prozatorului devenit contabil, romancierului paznic de garaj, cu toții înghițiți în noile lor staze și metastaze. Câte unul mai ajungea până la o revistă, mai făcea un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
naturalețe care fac ca ceea ce este dificil să pară ușor de prins.“115 „Se simțea dezgustat și chinuit când observa la studenții săi o semiînțelegere a ideilor sale și o tendință spre superficialitate bombastică. Ca profesor, găsea că este un ratat. Cred că aceasta a fost pentru el o sursă de permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai credea că dacă nu este bine înțeles asta e urmarea faptului că modul lui de a gândi nu este în spiritul timpului. Un spirit dominat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lebădă; limba; limpede; lună; machiată; mănăstire; masă; mașină; melodie; minunăție; miraculoasă; mireasmă; mirifică; mîndrie; moarte; nativ; natura; nemaipomenită; noapte; ochi; ochi albaștri; păcătoasă; pădure; peisaj; perfecțiune; permanentă; piele curată; pisica; planetă; podoabă capilară; porțelan; prejudecăți; prețioasă; prietenie; problemă; profesoară; pură; ratat; rea; regina; regină; Romeo; roșu; sărbătoare; satisfacție optică; senină; senzuală; Simona; simpatie; simplă; slută; sofisticată; sora mea; soția; splendid; splendidă; stelele; stereotip; superb; suplă; școală; tare; tată; temporar; tinerețe; trăsături; trecătoare; univers; vara; varză; verde; vesel; viața; ca viața; vin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală; ochi; ocolește; omite; omului; parșiv; Păcală; păcat; păcătos; Pinocchio; plăcinte; politician; premiu; pricepută; proprie; putere; radio; rară; ratat; răutate; răutăcios; rece; reînnoită; seacă; secret; slabă; nu spune adevărul; strălucire; strălucită; suflet; suspicios; Ștefan; știință; tare; teamă; trudă; univers; ușoară; urmă; a urî; viață; viitor; vînt; vorbe; vorbește; zice; a nu zice adevărul (1); 771/224/70/154/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lume; maxim; micuț; nașpa; neant; necunoscuți; neexistent; negare; negru; neidentificabil; nenoroc; niciuna; fără nimic; nu-i; o; un om; oriunde; pe pămînt; perfect; nu-i perfect; nici o persoană; pierdere; pleacă; nu pleacă; plictisitor; poate; pom; posibil; prieten; prieteni; prost; puls; ratat; rătăcit; refuz; sare; sec; nu e sigur; solitudine; stradă; suferind; sunt; taci; tati; lîngă tine; pentru tine; total; totul; uitat; unii; ură; urît; ușor; nici unu; văd; viață; lîngă voi; nu vrea (1); 752/170/61/109/0 noapte: întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neprețui; nereușită; neșansă; nevăzut; normal; nouă șansă; ocazie; omenesc; optimism; orice; pas înapoi; un pas înapoi; paste; pateu; părăsire; persoana dragă; picior; pierdut; pleacă; plînset; posesie; a prăpădi; prieten; un prieten; prieteni; proces; prost; putere; foarte puțin; a rata; ratare; ratat; rănit; rătăcire; recupera; refuz; a regăsi; regăsi; regret; remușcare; renunța; resemnare; ridică; risipă; rudă; rupere; sărac; a scăpa; scăpa; scăpare; schimbare; scîrbă; scump; sentimente; sfîrșeală; singur; slăbi; somn; soț; spaimă; sperietură; suferă; a suferi; supărat; superficial; șansa; șirul; tatăl; teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deștept (2); dezvoltare (2); diplomă (2); dorit (2); eu (2); familie (2); greu (2); imens (2); isteț (2); împliniri (2); încredere (2); învingător (2); joc (2); măreție (2); mîndrie (2); pierdere (2); plăcere (2); prestigiu (2); profesie (2); prosperitate (2); ratat (2); rezultat (2); scop (2); sus (2); în toate (2); universitate (2); ură (2); absolvent; academie; acces; admirație; în afaceri; afacerist; alb; ambiție; apogeu; atingerea unui țel; avantaj; avea; avuție; barieră; bariere; bine clădit; bine meritat; buni; calificare; Camelia; campion
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neserios; nesigur; nesimțit; nesocoteală; neștiutor; neuitat; nevăzut; nimic; nimicuri; nu; număr; nume; oaie; obosit; ochi; om; a omite; omul; pa; patrie; părăsește; perfect; a pierde; pierde memoria; pierdere; pierderi; pleacă; poate; portofel; prepoziție; prietenă; prietenii; primește; problemă; profesoară; pustietate; puternic; ratat; rănit; răutatea; reamintește; refuză; relele; reproș; resemnează; nu reține; rom; sarcină; sare; scapă; scăpa; scărpinat; scoală; scrisul; scuze; secret; semne; sentimente; sferă; sfîrșit; simptom; slab; spune; sta; stresat; student; subconștient; supărare; școală; știință; știu; nu știe; nu știu; șterge din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe care le cunosc 08 A cere ajutorul cuiva este un semn de slăbiciune 09 Dacă nu mă descurc la fel de bine ca alții, înseamnă că sunt o persoană inferioară 10 Dacă eșuez la locul de muncă, înseamnă că sunt un ratat 11 Dacă nu poți face un lucru ca lumea, atunci nici nu merită să te apuci de el 12 Este în regulă să fac greșeli, deoarece pot învăța din ele 13 Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
face să crezi că ți-e prietenă, însă atunci când ajunge la șef își dă arama pe față și te înjunghie. Jim, am auzit că după ce proiectul tău a fost respins luna trecută ar fi spus despre tine că ești un ratat. Și să știi Neil că nu spune o vorbă bună despre tine niciodată. Vă zic, femeia asta e o cățea clasa întâi. Nu aș avea încredere în ea nici cât negru sub unghie”. Barbara o agresează pe Gwen, nu numai
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
încredere în ea nici cât negru sub unghie”. Barbara o agresează pe Gwen, nu numai prin calificativele pe care i le atribuie, ci și prin acuzațiile care se dovedesc cu desăvârșire false. Gwen nu l-a numit pe Jim un ratat, și nici nu a spus nimănui nimic negativ despre Neil. Întrebarea este ce poate să facă Gwen cu privire la acest atac verbal, săvârșit pe la spate? O opțiune - cea pe care o alegem de cele mai multe ori - este să ignore pur și simplu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
că într-un loc vorbește despre noi, cu referire la poporul pe care-l disprețuiește și în care se cuprinde. Se recunoaște, deci, perfect în ceilalți, pe care îi contestă sau îi abjură. Iată-l spunând: „Noi românii suntem niște ratați. Asta e originalitatea noastră și pe drept cuvânt îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” 22 februarie 1991 Ă 582). Vorbind despre „sărmanii ardeleni”, despre care spune că nu-i poate, totuși, disprețui și despre regățenii caracterizați
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ba chiar de dezamăgire: „Sunt într-o situație foarte delicată. Nimic nu scapă rațiunii. Neputința mea de a lua o hotărâre explică de ce toată viața am meditat îndelung la sinucidere fără să o și fac. Noi românii suntem toți niște ratați. Asta e originalitatea noastră și pe drept cuvânt îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” (22 februarie 1991 Ă 582). Or, poziția aceasta, a detestării străinilor, este înainte de toate poziția lui Cioran, care nu-i implică deloc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
formă de violență Ă un mod de a-mi scoate în evidență cruzimea netradusă în fapt” (I, 342). Dar Cioran e deopotrivă furios că nu poate să scrie și că riscă să rămână, în fond, el însuși o virtualitate, asemenea rataților, pe care-i admiră, dar printre care, totuși, n-ar vrea să se găsească. „Tragedia mea, o spune la un moment dat, este de a fi fost un ambițios. Discern când și când urmele aspirațiilor și nesăbuințelor mele de odinioară
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se spune că, după o anumită vreme, «au obosit să-l caute pe Dumnezeu». / Nu mă satur să citesc despre pustnici, de preferință despre aceia care, cum s-a spus, au «obosit să-l caute pe Dumnezeu». Sunt obsedat de ratații Deșertului” (III, 397-398). Altundeva se vrea pustnic. „Sunt pustnici care au trăit treizeci, patruzeci de ani în acest exces de tăcere și de dialog mut cu ei înșiși”. Continuă Cioran: „Ce n-aș da să am curajul să repet zilnic
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
afirmații de genul următor: „Totuși, mă gândesc întruna la muncă și continui s-o consider unica modalitate de mântuire de care dispun. Dacă nu izbutesc să mă realizez în propriii ochi, mă pierd definitiv. Am văzut în jurul meu prea mulți ratați ca să nu mă tem că nu voi călca pe urmele lor. Dacă nu sunt, deja, unul dintre ei...” (I, 72). De fapt, munca e o soluție în fața spaimei de ratare. Nu înseamnă că Cioran nu-i admira sincer pe ratați
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ratați ca să nu mă tem că nu voi călca pe urmele lor. Dacă nu sunt, deja, unul dintre ei...” (I, 72). De fapt, munca e o soluție în fața spaimei de ratare. Nu înseamnă că Cioran nu-i admira sincer pe ratați; n-ar fi vrut, însă, să fie unul dintre ei. Or, admirația vine și din faptul că, fiindu-le, totuși, atât de apropiat, Cioran face apologia ratării pentru a se salva pe sine în cazul în care, din nefericire, va
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
uneori lașitate și căruia, mai nou, îi spune înțelepciune. Oricum l-ar numi, declinul îi relevă neantul din sine. Așa încât nu-i deloc întâmplător că, vorbind despre sine, Cioran lasă impresia că ar vorbi despre neamul său: „O viață de ratat, de târâtură, cu tristeți inutile și istovitoare, cu nostalgii fără obiect și fără direcție; un nimic ce rătăcește pe drumuri, ce se complace cu durerile și grimasele lui... Ah! Dacă aș fi putut să-mi urmez esența!... Dar dacă era
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]