714 matches
-
această emblemă este așezat examenul autoscopic prin care scriitorul, într-o disputa dialogata, dintre Alter-Ego și Ego încearcă să-și definească personalitatea, biografia, cazul său. Caz interesant atât prin ceea ce are comun cu destinul generației sale (al acelei "corăbii cu ratați" despre care a scris altădată și pe care o caracterizau individualismul anarhic, respingerea valorilor consacrate, a idilismului, a inerției și a provincialismului cultural, generație care neavând un țel "s-a lăsat spulberata de toate vânturile vieții"), cât și prin ceea ce
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
s-au convins mai repede decât mine. R.G. - Deci dvs. nu sunteți convins de valoarea lucrărilor pe care le faceți? A.C. - Nu. Nici la București, nici aici. L-am întrebat odată pe unul: “Îți dai seama că poți fi un ratat?” El mi-a răspuns: “Nu.” După ani de zile mă întreb și eu acuma: “Nu cumva sunt un ratat?” Răspunsul vine de la mine: “Eu nu sunt ratat”. R.G. - Trebuie să aveți momente de îndoială. A.C. - Am avut. R.G. - Si trebuie
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
faceți? A.C. - Nu. Nici la București, nici aici. L-am întrebat odată pe unul: “Îți dai seama că poți fi un ratat?” El mi-a răspuns: “Nu.” După ani de zile mă întreb și eu acuma: “Nu cumva sunt un ratat?” Răspunsul vine de la mine: “Eu nu sunt ratat”. R.G. - Trebuie să aveți momente de îndoială. A.C. - Am avut. R.G. - Si trebuie să aveți și momente de satisfacție. A.C. - Am avut foarte multe satisfacții. La Paris chiar mai multe decât la
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
și ea, economic. "Nimic, stăruie Claudian, nu oglindește mai fidel legătura strînsă dintre criza economică germană și popularitatea lui Hitler decît paralelismul, adesea arătat, dintre numărul șomerilor germani și numărul alegătorilor germani." Aici Claudian are dreptate perfectă. Într-adevăr, declasații, ratații, aventurierii aglomerează mișcarea nazistă, citînd exemple concludente. Hitler, obsedat de ura contra evreilor, ar fi expresia tipică a neputinței intelectuale și a ambiției sufletești. Cartea lui Al. Claudian din 1945 a fost reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
SUA nu valorează doi bani. Mai rău ne face, întrucât creează un fals sentiment de securitate. Un rahat. O să ajungem să ne certăm cu nemții, cu rușii, dar o să credem că totul e super fiindcă le-o sugem americanilor. Niște ratați. Complet ratați”. Această frază, care aduce cu celebra zicere a lui Traian Băsescu, despre Marele Licurici, a fost rostită de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-o conversație înregistrată în secret de revista Wprost. Sikorski discuta cu un parlamentar
Noi înregistrări. Scandal mai tare decât cel cu Marele Licurici. Ministrul de Externe înjură SUA by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/54009_a_55334]
-
traseului se poartă negocieri, mai tari decît cele cu taximetriștii. Vorba ceea: du-mă la Urgență, măi Salvare, că taxi-ul e scump! Oameni și fluturi Cine nu citește revista Apostrof, are ce pierde. În ultimele numere, nu merită nimic ratat. Recenzia-confesiune a Martei Petreu la cartea lui Gabriel Dimisianu, Amintiri și portrete literare este savuroasă. Finalul reușește să facă o schiță de portret delicatului critic și, totodată, să ne amintească haosul în care trăiam la începutul lui '90. Nu că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
ori mai tristă. Judecată după efectul pe care îl are asupra comunității, această disciplină este o garanție a eșecului aprioric. Nicio altă facultate nu scoate pe bandă rulantă, an de an și promoție de promoție, un număr mai mare de ratați comunitari. De aceea, din punct de vedere social, rostul filozofiei este ca la capătul ei să-ți dai seama că ai făcut-o degeaba. Verdictul acesta, oricît de malițios poată părea, ascunde un îndemn la mobilizare. E nevoie de o
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
nu credea că se întâmplă ceea ce vedea că se întâmplă, întrucât nu avea obișnuința să ia în considerare absurdul. Cu subtilitate filosofică, memorialista sesizează apoi esența comunismului, care este ura celor învinși în marea competiție a vieții față de învingători, ura rataților față de realizați. Această ură se instituționalizează, pentru prima dată în istorie. Annie Bentoiu nu se limitează la o teoretizare a aberantei situații; ea povestește cum toți oamenii de valoare în mijlocul cărora a crescut și s-a format au început să
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
convingătoare, demagogia lui Dinu Săraru nu e nici macar coerentă. * În plus, revista să pusă sub semnul tutelar al armoniei și frăției are o orientare politică evidență și îndîrjita, mai ales în paginile de literatură - scrise integral de Aureliu Goci, un ratat care, pînă la 50 de ani, nu a produs decît recenzioare mediocre. Avînd acum atîta spațiu la dispoziție și, probabil, dispoziții să-i radă pe cei ce nu convin orientării politice a șefilor mai mari, redactorul șef își demonstrează indicele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
sintagma stalinistă a culturii „elitiste”, ca și cum cultura ar putea fi altfel. Ei sunt promotorii unei viziuni resentimentare, potrivit căreia omul trebuie să-și expună public nu produsul creierului, ci al părților de la nivelul articulării membrelor inferioare de bazin. Nerușinați și ratați, ar dori ca un domeniu în care și-au dovedit inferioritatea să dispară. De ce? Pentru că succesul unora la amintește de precaritatea propriei lor înzestrări. Mulți din ei au încercat să se afirme în cultură, dar n-au avut norocul unui
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
Pentru că așa mă văd. — Bine, dar de ce scrii la persoana întâia? De ce scrii despre tine și nu inventezi altceva? — Pentru că romanul care folosește un procedeu de mise en abyme nu poate să aibă ca personaj decât un scriitor. Și unul ratat, de preferință. O văd că nu înțelege. — Atunci de ce îți dai alt nume în text? — Ca să-i menajez pe cititori. Dacă ar vedea nu mele real al autorului în text, oamenii și-ar spune: aha, așa deci, scrie din experiență
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
altuia? Nu știu. Nu-mi displăcea meseria mea de comisionar. Aveam... Aiurea! îl întrerupse Carol cu dispreț, ridicându-se într-o rână. Aveai pe dracu'. E o caricatură de viață să participi la viața altora. Ești un personaj auxiliar. Un ratat. Un figurant într-o piesă. Ăla care intră în scenă cu tava în mână să anunțe nașterea, nunta sau moartea altora, dar niciodată nașterea, nunta sau moartea sa. Sunt un mesager, se apără Filip. Un mesager al destinului. Dacă te
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ana, Elena Badea Victor Ciutacu îi explică fostului redactor șef al ziarului Adevărul, Laurențiu Ciocăzanu, despre care spune că este "un ratat care s-a realizat profesional vânzând cârnați și omlete-n Spania", de ce nu mai scrie deocamdată pe blogul publicației, atrăgând atenția, celor care s-au grăbit să-i interpreteze calmul din ultima vreme, că "nu a devenit un bun creștin
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]
-
cârnați și omlete-n Spania", de ce nu mai scrie deocamdată pe blogul publicației, atrăgând atenția, celor care s-au grăbit să-i interpreteze calmul din ultima vreme, că "nu a devenit un bun creștin care întoarce și celălalt obraz". „Un ratat care s-a realizat profesional vânzând cârnați și omlete-n Spania zgârie Netul pe un așa-zis site de media și se închipuie ziarist (aluzie la Laurențiu Ciocăzanu, care scrie la siteul reportervirtual.ro). De-o vreme insistă în a
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]
-
completat, în Calvarul, de un Rebreanu care se detestă în postura romantică de învins. Numai așa se putea autodepăși. Scrisul adoptă pentru Rebreanu, privit din perspectiva Calvarului, funcții morale și forme multiple: penitență, disculpare, eliberare și reconstrucție de sine. Învinsul, ratatul, suspectul din Calvarul și de dinainte de Calvarul va deveni învingătorul, scriitorul de succes, omul de încredere din romanul Ion și de după romanulIon. Sensul personal major, profund, al scrisului rebrenian e răscumpărarea prin Operă, disculparea, pentru a șterge orice suspiciune. 1919
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
-și dă seama dacă un ideal e bun sau nu, n-are spirit critic, ea admiră efortul, atâta tot. Nu cred că există femeie pe lume care să afirme că bărbatul pe care-l iubește e ratat. Pentru noi un ratat e un om pe care nu-l stimăm. Ca să vin la întrebarea pe care mi-ai pus-o. E adevărat, Gavrilcea e mai puțin cultivat decât alții, în schimb are o viață mai intensă, trăiește adânc și puternic ceea ce citește
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plăceau unui public educat în lectura unor căiți ca Le mystere de Cloomber de A. Conan Doyle sau Souvenirs d'un gangster de Ferri Pisani. În căutarea lui Carababă, Siguranța folosi luminile unui agent secret provenit din corpul actorilor, un ratat ca și Carababă, voind a forța destinul. Era foarte simplu a cerceta componența trupelor, autoritatea nu voia totuși să facă zarvă. S-ar fi aflat numaidecât în lumea actoricească, plină de suspecți, și Carababă ar fi avut timp să se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
construi o catedrală ("Catedrala Neamului!" strigară toți în gând și lui Hagienuș aproape îi veni să chițcăie de veselie). Începusem din nou să lucrez, când am fost chemat în minister. Cine mai știe acum ce va mai fi? Sunt un ratat în felul meu! . - O! se scandalizară toți, în frunte cu Gaittany. Ce idee! Glumiți, domnule ministru! Adevărul este că Pomponescu nu glumea. El trecea repede prin sentimentele cele mai contrare: bucuria de a se vorbi de sine, încrederea, emfaza, pretenția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide. Dar se surprinseră amândoi cu jurnalul anunțând condamnarea (rar caz în care arhitectul cumpără pe furiș ziarul) și se confruntară în tăcere: - Ce destin îngrozitor! zise madam Ioanide cu o stăpînirede sine aspră. - În materie de copii suntem niște ratați, replică Ioanide. Madam Ioanide imploră pe arhitect să facă tot ce-i stă în putință să obțină autorizarea de a vedea pe Tudorel. Ideea ei fixă era că absența părinților trebuia să fie apăsătoare pentru Doru în acea teribilă împrejurare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care nu e o epavă, care nu iese zdrobit din luptă, în fața căruia nu se pune problema de a alege între sinucidere și resemnare; un inadaptabil care n-are o situație materială precară și nu e, ca înaintașii săi, un ratat pe plan erotic. Dar un inadaptabil, fiindcă, în pofida vieții confortabile de care se bucură, a prestigiului său social, a succeselor sale amoroase, trăiește intens drama de a nu se putea realiza ca artist în societatea burgheză, societate, prin esența ei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-se de baston și un tînăr smead cu turban intrară și rămaseră vorbind lîngă stîlp. Grant vorbise tare și fără patimă, dar brusc zise: Ce urăsc cel mai mult este înfumurarea lor. Institutul lor împarte populații întregi în cîștigători și ratați, și se autointitulează reprezentați ai culturii. Consiliul distruge orice mod de viață care nu le aduce profit și se numește guvern. Pretind că guvernul și cultura sînt puteri total independente, cînd nu sînt altceva decît mănuși pentru Volstat și Quantum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sugerat, sînt mulți pe care nu-i putem ajuta datorită lipsei fondurilor. Mulți dintre ei sînt încă puternici și viguroși, și e periculos să-i iei omului speranța dintr-odată - poate deveni violent. Important e să ucizi speranța lent, ca ratatul să aibă timp să se adapteze inconștient la ratare. încercăm să menținem speranța vie, pînă ce forța vitală care o susține se pierde. Doar atunci are omul voie să privească adevărul în față. — Deci un funcționar de informații, gradul D
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu la capacitatea propriu-zisă a lor. VOR DIRECT SĂ CULEAGĂ! Modul cum privim lucrurile în viață ne diferențiază, ne poate știrbi calitatea vieții sau o poate întregi. Diferențele de mentalitate ne împart în oameni buni sau răi, în învingători sau ratați, etc. Cheia reușitei în viață este “Broasca țestoasă” care flutură steagul păcii interioare, iar problemele sunt în afara lui. “Broasca țestoasă” își ferește capul de necazuri, transformându-le în adevărate targeturi (la modul metaforic). Înțeleapta “Broasca țestoasă” Are un plan pentru
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
răspândea un iz de rugină specific lucrurilor murdare, stricate, pe care existența le-a aruncat la rebuturi. Poate că ținea să pună sub nasurile oamenilor deșeurile existenței, să le arate bine. El însuși nu era decât un decrepit și un ratat. Toate obiectele care compuneau marfa lui erau moarte, murdare, inutilizabile, dar cât de puternică era viața lor și cât de semnificative formele lor! Aceste lucruri defuncte lăsară în mine o impresie cu mult mai profundă decât cea pe care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cunoscuse în B. —Se întorcea cu un parfum persistent îmbibat în haine, un iz ciudat, puțin vulgar, care o irita pe soacră-mea: ea își ura bărbatul, nu a putut să-i ierte niciodată declinul social. Pentru ea era un ratat, un „idiot“ care picta, dispărea în fiecare după-amiază, probabil că se ținea cu vreo amantă ieftină, așa cum făceau mai toți românii - și soacră-mea ajungea curând la cealaltă temă pe care o putea detalia fără să obosească ore în șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]