559 matches
-
H3PO4, HCl, AlCl3 Alcooli; HFBF3, H2SO4 Cicloalcani; AlCl3, HCl, H2SO4 Mecanism 1. Formarea reactantului electrofil 2. Formarea complexului σ (ion de benzenoniu)reacție endotermă (etapa lentă) + R R complex 3. Formarea produsului de substituție reacție exotermă (etapa rapidă) 1. Formarea reactantului electrofil a) b) c) 2. Formarea complexului σ (ion de benzenoniu) reacție endotermă (etapa lentă) complex Derivații halogenați cu reactivitate scăzută nu reacționează (CH2=CH-CH3; C6H5Cl ) Reacția de acilare Friedel Crafts Ar-H + R-CO-Cl Ar-CO-R + HCl hidrocarbura aromatica clorura acida cetona
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
reacție endotermă (etapa lentă) complex Derivații halogenați cu reactivitate scăzută nu reacționează (CH2=CH-CH3; C6H5Cl ) Reacția de acilare Friedel Crafts Ar-H + R-CO-Cl Ar-CO-R + HCl hidrocarbura aromatica clorura acida cetona AlCl3 (1,1 moli/ 1 mol clorura acida) Mecanism 1. Formarea reactantului electrofil 2. Formarea complexului σ (ion de benzenoniu) reacție endotermă (etapa lentă) complex 3. Formarea produsului de substituție reacție exotermă (etapa rapidă) 19. Compușii halogenați: structura, nomenclatură, proprietăți fizice și chimice. Compușii halogenați organici conțin drept grupă funcțională unul sau
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
a legăturii C grupare substituită cu apariția în sistem a stării de carbocation (stabilă). În cea de-a doua etapă gruparea substituentă atacă carbonul pozitivat cu stabilizarea acestuia sub formă de produs de reacție. Gruparea substituită se stabilizează cu restul reactant. Mecanismul este: Apa este un agent nucleofil slab, mărirea nucleofilicității apei se realizează printr-un adaos de substanță ce determină scindarea puternică a moleculei de apă. Hidroliza derivaților halogenați se realizează într-un mediu polar de NaOH ce mărește și
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
realizează printr-un adaos de substanță ce determină scindarea puternică a moleculei de apă. Hidroliza derivaților halogenați se realizează într-un mediu polar de NaOH ce mărește și nucleofilicitatea dar și concentrația în ioni hidroxil (HO ). Nucleofilicitatea este afinitatea unui reactant pentru atomul de carbon pozitivat respectiv capacitatea unui reactant de a furniza electroni unui centru de reacție deficitar în electroni. În prezența soluției de NaOH reacția decurge ca o substituție deoarece NaOH mărește nucleofilicitatea, iar în prezență de NaOH alcoolic
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
puternică a moleculei de apă. Hidroliza derivaților halogenați se realizează într-un mediu polar de NaOH ce mărește și nucleofilicitatea dar și concentrația în ioni hidroxil (HO ). Nucleofilicitatea este afinitatea unui reactant pentru atomul de carbon pozitivat respectiv capacitatea unui reactant de a furniza electroni unui centru de reacție deficitar în electroni. În prezența soluției de NaOH reacția decurge ca o substituție deoarece NaOH mărește nucleofilicitatea, iar în prezență de NaOH alcoolic, reacția este de eliminare deoarece în acest caz se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
substituită, atacul agentului nucleofil se face pe la spate(în trans față de gruparea substituentă) obținând starea de tranziție. Această etapă este lentă, starea de tranziție, funcție de valoarea energiei de activare(Ea), în raport cu energia de formare a produșilor(E) poate: trece în reactanți dacă Ea < E; trece în produși dacă Ea > E. pe măsură ce legătura dintre carbonul atacat și agentul nucleofil se întărește legătura Cgrupare substituită scade ca tărie, în final formându-se produsul de reacție și eliberându-se în sistem anionul. Acesta se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
trece în produși dacă Ea > E. pe măsură ce legătura dintre carbonul atacat și agentul nucleofil se întărește legătura Cgrupare substituită scade ca tărie, în final formându-se produsul de reacție și eliberându-se în sistem anionul. Acesta se stabilizează cu restul reactant formând produsul secundar de reacție. Mecanismul este: 119 În general nu se poate face o delimitare între mecanismul pe care îl acceptă o reacție de substituție nucleofilă, mecanismul reacției depinde de stabilitatea carbocationilor ce se formează ca intermediar (sau se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
deci de fapt o deshidratare a aldolului format inițial. În condiții mai energice se formează direct compusul nesaturat: Similar se comportă și cetonele: Condensări cu hidrocarburi: reacția cu alchenele (reacția Prins) este catalizată de acizi, aldehidele și cetonele funcționează ca reactanți electrofili. În prezență de acizi minerali conduc la 1,3 -dioli, care prin deshidratare formează alchene superioare. În cataliză acidă aldehidele și cetonele împreună cu hidrocarburile aromatice conduc la un alcool care sub influența catalizatorului acid va reacționa cu o nouă
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
negativă, un caracter nucleofil are afinitate pentru protoni și alte specii deficitare în electroni. Adițiile nucleofile la gruparea carbonil se caracterizează prin faptul că în prima etapă (determinantă de viteză) se formează legătura σ între atomul de carbon carbonilic și reactantul nucleofil, iar în a doua etapă se va forma legătura σ între atomul de oxigen și reactantul electrofil (H + ). În funcție de ordinea în care se fixează reactantul nucleofil și protonul, adiția poate urma două căi: Atacul nucleofil urmat de protonare Protonare
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
gruparea carbonil se caracterizează prin faptul că în prima etapă (determinantă de viteză) se formează legătura σ între atomul de carbon carbonilic și reactantul nucleofil, iar în a doua etapă se va forma legătura σ între atomul de oxigen și reactantul electrofil (H + ). În funcție de ordinea în care se fixează reactantul nucleofil și protonul, adiția poate urma două căi: Atacul nucleofil urmat de protonare Protonare urmată de atac nucleofil Atacul nucleofil urmat de protonare După acest mecanism se vor adiționa nucleofili tari
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
etapă (determinantă de viteză) se formează legătura σ între atomul de carbon carbonilic și reactantul nucleofil, iar în a doua etapă se va forma legătura σ între atomul de oxigen și reactantul electrofil (H + ). În funcție de ordinea în care se fixează reactantul nucleofil și protonul, adiția poate urma două căi: Atacul nucleofil urmat de protonare Protonare urmată de atac nucleofil Atacul nucleofil urmat de protonare După acest mecanism se vor adiționa nucleofili tari (puternici) HO-, RO-, CN-, H-, carbanionii. O astfel de
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
sunt: Activitatea catalitică Selectivitatea Activitatea catalitică este o mărime care exprimă măsura în care o substanță sau un amestec de substanțe cu o anumită compoziție poate cataliza o anumită reacție chimică. Activitatea unui catalizator se poate caracteriza indicând cantitatea de reactant transformată în unitatea de 230 timp, pe unitatea de masă, de volum sau pe suprafața catalizatorului. În procesul catalitic nu este implicată întreaga suprafață a catalizatorului, ci numai anumite porțiuni, numite centri activi. Activitatea catalitică este funcție de mai mulți factori
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
un proces complex care depinde de: Natura otrăvurilor; Textura catalizatorului; Temperatura de lucru Transformările catalitice în sistemele eterogene sunt fenomene complexe constituite dintr-o succesiune de etape de natură fizică. Orice proces catalitic eterogen are următoarele etape caracteristice: Difuzia moleculelor reactanților către suprafața catalizatorului; Adsobția fizică a acestora pe suprafață; Adsobția chimică (chemosorbția); Reacția chimică pe suprafață (ruperea legăturilor); Desorbția produșilor de reacție de pe suprafață; Difuzia produșilor din vecinătatea suprafeței (din pori) în volum Procesul de difuzie constă în fenomenul de
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
catalizatorului; Adsobția fizică a acestora pe suprafață; Adsobția chimică (chemosorbția); Reacția chimică pe suprafață (ruperea legăturilor); Desorbția produșilor de reacție de pe suprafață; Difuzia produșilor din vecinătatea suprafeței (din pori) în volum Procesul de difuzie constă în fenomenul de transport al reactanților din faza gazoasă către suprafața catalizatorului. Granulele de catalizator sunt acoperite cu un strat subțire imobil de fază fluidă (strat limitat) alcătuită din molecule de reactanți, produși de reacție și diluanți care opun rezistență fenomenului de difuzie. Moleculele de reactant
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
suprafeței (din pori) în volum Procesul de difuzie constă în fenomenul de transport al reactanților din faza gazoasă către suprafața catalizatorului. Granulele de catalizator sunt acoperite cu un strat subțire imobil de fază fluidă (strat limitat) alcătuită din molecule de reactanți, produși de reacție și diluanți care opun rezistență fenomenului de difuzie. Moleculele de reactant ajunse la suprafața catalizatorului sunt transformate în produși de reacție. Transportul de masă prin stratul limită poartă numele de fenomen de difuzie externă. O parte din
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
reactanților din faza gazoasă către suprafața catalizatorului. Granulele de catalizator sunt acoperite cu un strat subțire imobil de fază fluidă (strat limitat) alcătuită din molecule de reactanți, produși de reacție și diluanți care opun rezistență fenomenului de difuzie. Moleculele de reactant ajunse la suprafața catalizatorului sunt transformate în produși de reacție. Transportul de masă prin stratul limită poartă numele de fenomen de difuzie externă. O parte din moleculele reactanților pot pătrunde în interiorul porilor catalizatorului, iar după chemosorbție pe pereții acestora se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
de reacție și diluanți care opun rezistență fenomenului de difuzie. Moleculele de reactant ajunse la suprafața catalizatorului sunt transformate în produși de reacție. Transportul de masă prin stratul limită poartă numele de fenomen de difuzie externă. O parte din moleculele reactanților pot pătrunde în interiorul porilor catalizatorului, iar după chemosorbție pe pereții acestora se vor transforma în produși. Fenomenul de transport de masă în interiorul porilor este numit difuzie internă. Moleculele adsorbite pe suprafața porilor se pot deplasa la nivelul acesuia spre interiorul
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
la temperaturi ridicate, în vid înaintat și uneori chiar bombardarea suprafeței cu fascicule de ioni. Moleculele adsorbite pe suprafațaă prezintă o reactivitate crescută. Pentru desfășurarea etapei următoare a procesului catalitic, a reacției superficiale, este necesar ca cel puțin unul dintre reactanți să se afle în stare de adsorbție activată pe suprafața catalizatorului. Reacția superficială este urmată de desorbția produșilor de reacție și apoi de difuzia în masă a gazelor ce constituie amestecul de reacție. Teoriile emise pentru a explica efectul catalitic
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
aceasta neputându-se concretiza. II. 2. 5. Principiul schimbării prin acțiune Valabilitatea acestui principiu rezidă din faptul că atât cadrele didactice, cât și școala ca organizație, pot și trebuie să reprezinte adevărați agenți ai schimbării educaționale și nu doar simpli reactanți la schimbări impuse din exterior. Dacă am acceptat că schimbarea educațională poate fi inițiată și la nivelul intern al școlii, atunci acțiunea în sensul promovării acesteia se impune ca principiu fundamental, devenind astfel cheia ce asigură eficiența procesului de schimbare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
activitatea de management o reprezintă urmărirea interacțiunii gazului cu mediul, proces în urma căreia rezultă gazele de ardere. Există două tipuri de noxe în gazele de ardere: praful și substanțele gazoase: Praful sau cenușa zburătoare poate conține combustibil nears, cenușă, precum și reactant, rezultat de la instalațiile de desulfurare și reducere a oxizilor de azot. Substanțele gazoase cele mai importante care trebuie eliminate din gazele de ardere sunt: bioxidul de sulf, bioxidul de carbon, oxizii de azot (care în combinație cu oxigenul din atmosferă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
rapidă a fierului seric, acesta fiind primul studiu in vivo care arată efectele directe sistemice ale hepcidinei [19]. La pacienții cu anemie asociată inflamației, există o corelație strânsă între hepcidina serică și/sau urinară și nivelul seric al feritinei ca reactant de fază acută [6], astfel hepcidina fiind considerată ca un marker al deficitului funcțional de Fe. 3. Anemia/hipoxia. Într-un studiu efectuat pe șoareci, Nicolas et al. [23] a demonstrat că prin inducerea unei anemii acute, expresia hepcidinei a
Revista Spitalului Elias by LAVINIA BRĂTESCU () [Corola-journal/Journalistic/92038_a_92533]
-
viermilor de mătase prin vulvele fremătînd". Formația medicală a poetului se rostește și în pasaje încă mai elocvente: "mașinile de morgă deșertau sacii de plastic pe caldarîmurile reci pe admiterea mea la medicină/ pe zilele lungi pînă seara printre cadavre reactanți/ chimici și modele fiziologice de excitare electrică a picioarelor/ de broască răstignite pe greața insuportabilă/ adevărați actori profesorii de la medicină defulîndu-se/ profesorul de anatomie prin sălile de disecție ca o stafie tragi-comică/ gen Vittorio de Sica". Ori: "bolnavii trebuie să
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
k2=k3). DETERMINAREA VITEZEI SPECIFICE (k) ȘI A TIMPULUI DE ÎNJUMĂTĂȚIRE (t1/2) A REACȚIEI DE HIDROLIZĂ A ASPIRINEI LA 55°C Considerații teoretice Reacțiile de ordinul I sunt reacțiile a căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi (I) k = s-1. Exemple de reacții de ordinul I: izomerizarea, descompunerea termică a alcanilor, dezintegrarea substanțelor radioactive, reacția de dehidrohalogenare a unui derivat monohalogenat, reacțiile care conțin mai mulți
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mare exces de apă, cu sau fără adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]