483 matches
-
genic RAG. Acest fapt este dovedit și de constatarea că fibroblastele transfectate cu RAG1 și RAG2 constituie modele de rearanjare tipice pentru celulele scid. Produșii genelor RAG1, RAG2 și scid sunt singurii factori identificați până în prezent, ca fiind esențiali în rearanjarea V(D)J, deși rolul fiecăruia dintre ei nu este încă cunoscut cu exactitate. Terminal-deoxinucleotidil-transferaza (TdT) este implicată în generarea inserțiilor de nucleotide fără utilizarea unei matrițe ADN. Enzima este exprimată cel mai intens în celulele limfoide timpurii, având rolul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulare pre- B, se remarcă existența unei corelații evidente între inserțiile de la joncțiunile semnal și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate de baze. Coexpresia TdT în fibroblaste se reflectă în formarea joncțiunilor codificatoare cu inserții de nucleotide asemănătoare celor care apar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fibroblaste se reflectă în formarea joncțiunilor codificatoare cu inserții de nucleotide asemănătoare celor care apar în celulele limfoide. Fibroblastele conțin un alt sistem capabil să adauge inserții nematrițate în cursul circularizării ADN linear transfectat, dar intermediarii ADN din procesele de rearanjare V(D)J sunt aparent protejați de acțiunea sa. Alți factori esențiali pentru rearanjarea V(D)J sunt reprezentați de endonucleaze izolate din extracte de celule limfoide, având acțiune de clivare de preferință la nivelul sau în apropierea semnalelor. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
apar în celulele limfoide. Fibroblastele conțin un alt sistem capabil să adauge inserții nematrițate în cursul circularizării ADN linear transfectat, dar intermediarii ADN din procesele de rearanjare V(D)J sunt aparent protejați de acțiunea sa. Alți factori esențiali pentru rearanjarea V(D)J sunt reprezentați de endonucleaze izolate din extracte de celule limfoide, având acțiune de clivare de preferință la nivelul sau în apropierea semnalelor. În extracte limfoide murine au fost identificate două proteine de legare a heptamerului, o proteină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu are un sistem imunitar de tipul celui de la vertebrate și nici vreo aliniere exonică la nivel V(D)J, nu se cunoaște în ce mod funcția genei omoloage RBP-JK s-ar potrivi cu un posibil rol al RBP-JK în rearanjarea V(D)J, de la vertebrate. La șoarece, produsul genei T160 este o proteină cu greutate molară 81 000 Da, care se leagă preferențial, dar nu foarte strâns, la secvențele heptamer. Expresia genei are loc în diferite țesuturi. Secvența de aminoacizi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care au arătat că tripleta CAC/GTG prezintă o structură ADN neobișnuită cu o parțială anulare a forțelor de stocare a perechilor de baze azotate. Pentru moment, nu s-a putut stabili rolul precis al fiecărui factor de semnal-legare în rearanjarea V(D)J, mai ales pentru că au o distribuție largă, astfel încât dacă sunt implicați, specificitatea limfoidă a reacției de rearanjare genică nu li se poate asocia. Pe de altă parte, este posibil ca o proteină de legare, cu specificitate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a perechilor de baze azotate. Pentru moment, nu s-a putut stabili rolul precis al fiecărui factor de semnal-legare în rearanjarea V(D)J, mai ales pentru că au o distribuție largă, astfel încât dacă sunt implicați, specificitatea limfoidă a reacției de rearanjare genică nu li se poate asocia. Pe de altă parte, este posibil ca o proteină de legare, cu specificitate de secvență, să fie un inhibitor al rearanjării, mai curând decât un activator al acesteia. 5.4. REARANJAREA V(D)J
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au o distribuție largă, astfel încât dacă sunt implicați, specificitatea limfoidă a reacției de rearanjare genică nu li se poate asocia. Pe de altă parte, este posibil ca o proteină de legare, cu specificitate de secvență, să fie un inhibitor al rearanjării, mai curând decât un activator al acesteia. 5.4. REARANJAREA V(D)J ÎN CREIER S- a presupus că în sistemul nervos s-ar produce un fel de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a reacției de rearanjare genică nu li se poate asocia. Pe de altă parte, este posibil ca o proteină de legare, cu specificitate de secvență, să fie un inhibitor al rearanjării, mai curând decât un activator al acesteia. 5.4. REARANJAREA V(D)J ÎN CREIER S- a presupus că în sistemul nervos s-ar produce un fel de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de legare, cu specificitate de secvență, să fie un inhibitor al rearanjării, mai curând decât un activator al acesteia. 5.4. REARANJAREA V(D)J ÎN CREIER S- a presupus că în sistemul nervos s-ar produce un fel de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile rearanjări de tip V(D)J. Matsuoka și colaboratorii (1991) au utilizat șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
V(D)J ÎN CREIER S- a presupus că în sistemul nervos s-ar produce un fel de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile rearanjări de tip V(D)J. Matsuoka și colaboratorii (1991) au utilizat șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat să exprime activitatea β-galactozidazei, numai dacă are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile rearanjări de tip V(D)J. Matsuoka și colaboratorii (1991) au utilizat șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat să exprime activitatea β-galactozidazei, numai dacă are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării constructului a fost detectat prin reacția de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat să exprime activitatea β-galactozidazei, numai dacă are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării constructului a fost detectat prin reacția de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au fost diseminate și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reacția de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au fost diseminate și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența în creier a unei rearanjări de tip V(D)J. 5.5. MECANISMUL MOLECULAR AL REARANJĂRII V(D)J Procesul rearanjării V-D-J are specificitate celulară (fig. 5.1) și el trebuie să se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența în creier a unei rearanjări de tip V(D)J. 5.5. MECANISMUL MOLECULAR AL REARANJĂRII V(D)J Procesul rearanjării V-D-J are specificitate celulară (fig. 5.1) și el trebuie să se desfășoare cu suficientă exactitate pentru a nu fi pierdută informație genetică esențială
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența în creier a unei rearanjări de tip V(D)J. 5.5. MECANISMUL MOLECULAR AL REARANJĂRII V(D)J Procesul rearanjării V-D-J are specificitate celulară (fig. 5.1) și el trebuie să se desfășoare cu suficientă exactitate pentru a nu fi pierdută informație genetică esențială pentru edificarea unei gene funcționale Ig sau TCR. Două evenimente succesive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența în creier a unei rearanjări de tip V(D)J. 5.5. MECANISMUL MOLECULAR AL REARANJĂRII V(D)J Procesul rearanjării V-D-J are specificitate celulară (fig. 5.1) și el trebuie să se desfășoare cu suficientă exactitate pentru a nu fi pierdută informație genetică esențială pentru edificarea unei gene funcționale Ig sau TCR. Două evenimente succesive de recombinare somatică asigură mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tip Int; Gin, FLP etc. (Alt și Baltimore, 1982). O trăsătură comună a acestor mecanisme este calea transesterificării grupelor fosforil din ADN pentru a transfera capetele ADN într-un și dintr-un intermediar proteinic legat covalent. Aceasta conduce la o rearanjare total conservativă, fără adăugare sau pierdere de baze azotate. Sunt cunoscute și alte căi conservative care nu utilizează un intermediar legat la proteină. De exemplu, integrarea fagului Mu are loc printr-un atac nucleofilic direct, catalizat de proteina MuA, realizat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
conservative care nu utilizează un intermediar legat la proteină. De exemplu, integrarea fagului Mu are loc printr-un atac nucleofilic direct, catalizat de proteina MuA, realizat de un capăt al ADN fagic pe o punte fosfodiesterică din ADN țintă. În rearanjarea V(D)J, dimpotrivă, evenimentele de rupere și de reunire trebuie să fie suficient de mult separate în timp, pentru a se permite prelucrarea capetelor ADN. Înainte de a se fi identificat procesul de adiție de baze și în joncțiunile semnal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
putea trage concluzia că aceste capete sunt foarte stabile și că rămân nelezate, posibil pe durata orelor. Ar exista suficient timp pentru prelucrarea capetelor, înainte ca reacția să se încheie prin acțiunea ligazelor. Se admite existența unui complex intermediar de rearanjare în care sunt menținute toate capetele. Existența joncțiunilor variante face mai puțin probabil ca ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de protecția capetelor de către proteinele de recunoaștere, caz în care chiar și reunirile nespecifice ar putea conduce la formarea unor joncțiuni precise. Alte aspecte ale formării joncțiunii codificatoare pot implica, în cea mai mare parte, etape care nu sunt specifice rearanjării V(D)J și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă, ea nu este totdeauna cerută în mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare. Ele par a fi frecvente în procesele nespecifice de reunire a capetelor catenelor ADN. În general, există o argumentație solidă că etapele specifice rearanjării cu specificitate de situs de tip V(D)J sunt bazate pe mecanismul recunoașterii semnalului și tăierii inițiale la nivelul graniței dintre secvența codificatoare și semnal. Capitolul 6 EXCLUDEREA ALELICĂ ȘI MECANISMUL DE COMUTARE (MACAZ) A CLASEI ÎN EXPRESIA GENELOR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fost în mod repetat duplicată, iar acumularea mutațiilor a condus la o diversificare progresivă a genelor cu secvențe omologe, determinând diferențele actuale în secvența de aminoacizi a domeniilor catenelor H și L. Dacă prima duplicație s-a realizat printr-o rearanjare structural-cromozomală complexă, duplicația ulterioară s- a produs mult mai ușor, prin crossing-over inegal, prin împerecherea greșită a structurilor omoloage, dar nu a genelor strâns lincate, ci a secvențelor omoloage ce codifică regiunile constante ale catenelor H. Etape ulterioare de duplicație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
complexă, duplicația ulterioară s- a produs mult mai ușor, prin crossing-over inegal, prin împerecherea greșită a structurilor omoloage, dar nu a genelor strâns lincate, ci a secvențelor omoloage ce codifică regiunile constante ale catenelor H. Etape ulterioare de duplicație și rearanjare cromozomală au condus la poziționarea actuală a genelor pentru catenele H și L, care nu se află în sintenie (în același cromozom). Nici polimorfismul genetic al catenei L (sistemul Km) nu este lincat cu acela al catenei H (sistemul Gm
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
că atât la șoarece, cât și la om, gena pentru TCR-delta desemnată TCRD se află în cadrul locusului genic TCRA, în amonte de cele 50-100 segmente genice J (alpha) și anume între V (alpha) și J (alpha). Segmentele genice TCRD suferă rearanjare, în dezvoltarea ontogenetică timpurie a timusului, pe când cele TCRA realizează rearanjarea în cursul ontogenezei timice târzii. Satyanarayana și colaboratorii (1988) au analizat organizarea structurală a locusului alpha / delta în linia germinală, iar Koop și colaboratorii (1994) au realizat secvențierea a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]