531 matches
-
piele de șopârlă, dacă marfa n-ar fi compromisă de reclama ce i se face. și mă tem că în această privință specialiștii publicitari nu sunt neștiutori, ci realiști: majoritatea clientelor nu asociază nimic rău cu aceste afișe, nu devin recalcitrante, ci,dimpotrivă, sunt stimulate să cumpere produsul. Cât despre cele câteva împinse să ia lucrurile în serios- ei bine, la ele se poate renunța liniștit. L-am văzut deseori pe tatăl meu, înainte să iasă din casă, scuipând pe pantofi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de oameni cu mine la modul lejer, reconfortant pentru el. Avea rutină în toate capriciile sale. Întrebarea din copilărie: „Cât valorează viața mea?“ era depășită. O asemenea întrebare nu poate veni decât dinăuntru. Când îți este pusă din afară, devii recalcitrant. Chiar și numai din încăpățânare începi să-ți iubești viața. Fiecare zi dobândește preț, înveți să trăiești cu plăcere. Îți spui în mintea ta că ești viu. Abia acum îți dorești cu tot dinadinsul să trăiești. și asta-i suficient
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
suficient, viața ți se umple de mai mult sens decât ai fi crezut. Un sens verificat al vieții, la fel de valabil carespirația însăși. Această lăcomie de viață, crescând înlăuntrul tău în ciuda tuturor circumstanțelor exterioare, este și ea un rege. Un rege recalcitrant, pe care-l știu bine. De aceea nici nu l-am pomenit vreodată cu o vorbă, i-am ținut numele sub obroc. Am născocit „animalul inimii“ tocmai pentru a-i putea vorbi regelui fără să-i rostesc numele. Abia cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
percep însă foarte rapid această Privire a ta. Își închipuie că ea s-a format aici și acum, și socotesc că ele și mediul lor sunt cauza. Nu rareori i-am auzit pe oamenii intacți numind o astfel de Privire - „recalcitrantă“. Nu te mira, îmi spuneau, că având o asemenea Privire „recalcitrantă“ ai fost rău tratată de statul polițienesc. Remarca implică o supoziție de-a dreptul răsturnată: că eu am forțat dictatura să mă pună sub urmărire, și nu că ea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ea s-a format aici și acum, și socotesc că ele și mediul lor sunt cauza. Nu rareori i-am auzit pe oamenii intacți numind o astfel de Privire - „recalcitrantă“. Nu te mira, îmi spuneau, că având o asemenea Privire „recalcitrantă“ ai fost rău tratată de statul polițienesc. Remarca implică o supoziție de-a dreptul răsturnată: că eu am forțat dictatura să mă pună sub urmărire, și nu că ea m-a forțat să privesc așa. Faptul că cei de-aici
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
stăpânirea domnilor din Țara Românească (cca.1366 - 1464). Capitala acestui ținut, Făgărașul, era numită în 1393 «marele oraș românesc» de episcopul ardelean Gobelin. Încercarea oficială de a coloniza aici unguri și sași a mers foarte greu în marea de români recalcitranți. În contactul cu băștinașii, veneticii nu puteau rezista, și desele conflicte și amenințări grave îi determinau să plece în alte părți, unde puteau fi mai la adăpostul puterii de stat. Starea aceasta era determinată de faptul că străinul aciuat aci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în principatul Transilvaniei, a fost deprinderea locuitorilor cu viața militară, mai corect spus militarizarea zonei în vederea introducerii unui sistem de disciplină ce ar fi asigurat o mai lejeră ținere în frâu a populației române ce se dovedise în multe rânduri recalcitrantă. Iobagii din Țara Oltului nu puteau fi lăsați să poarte arme, știa împărăteasa dece. De aceea s-a gândit măria sa cu consilierii, să decreteze înființarea unor regimente grănițărești care au și luat ființă la 1762, comandanții lor fiind numiți ofițeri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
autorități. Iată de exemplu ce putem citi, printre altele, în procesul verbal încheiat cu ocazie unui control efectuat de însuși pretorul comunist Arpașul de Jos, «tovarășu’» Peptea Dănilă, la 3 martie 1948: «Am constatat că aceste comuni sunt cele mai recalcitrante în colectarea porumbului. Comuna Oprea Cîrțișoara a colectat numai câteva sute de kg., iar Streza doar 2000 de kg. Colectarea porumbului a fost încurcată și de comisiunea interimară (a comunii,n.n.), care întotdeauna a trecut la discuții negative de colectare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comisiunii interimare să caute să determine pe locuitorii comunei să predea cota de porumb în termen de 15 zile. După acest termen voi dresa acte de dare în judecată la legea sabotajului, căci consider aceste comune a fi cele mai recalcitrante în colectarea porumbului pe plasă și poate chiar pe județ și nu putem tolera această atitudine și în continuare». Nenorocirea era că chiar în sate, printre oamenii harnici, se aflau și destui oportuniști, precum și câțiva leneși, bețivani fără căpătâi, care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
evreiești și din cele mai grave pentru persoanele care nu și-au făcut datoria întreagă în aceste momente hotărâtoare pentru țară”. Se precizează că o comisie a Centralei va inspecta centrele urbane evreiești să stabilească răspunderile conducătorilor și ale contribuabililor recalcitranți. Se cere revizuirea subscrierilor pentru identificarea celor care nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Centralei va inspecta centrele urbane evreiești să stabilească răspunderile conducătorilor și ale contribuabililor recalcitranți. Se cere revizuirea subscrierilor pentru identificarea celor care nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul subscrierilor făcute de evreii din Dorohoi este de 7092500 lei, suma cerută de fisc era de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiască din localitate a fost evacuată/deportată și deci pusă în imposibilitatea de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. La 12 februarie 1942, președintele comunității evreilor din Dorohoi, Zalman Solomon, răspunde circularei nr.250 din 20 ianuarie 1942, înaintând lista persoanelor recalcitrante care nu au înțeles să subscrie la împrumutul reîntregirii în conformitate cu starea lor materială. Contribuția evreilor din Dorohoi la constituirea stocului de îmbrăcăminte Decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941970 prevedea obligația evreilor de a contribui la constituirea de stocuri de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și ai „miliției populare” se puteau ocupa În acest răstimp de alți „infractori Înrăiți” ca și preotul trecut pe linie moartă. Degeaba s-au bucurat necurații la suflet! Degeaba și-or fi frecat gingașele mâini cu care Îi „altoiau” pe „recalcitranții” care nu voiau să semneze declarațiile fabricate de mințile bolnave de ură ale ofițerilor de la Secu’! Iată ce scrisese la data de 5 decembrie 1973, „Specialistul I lt.col. Toma Ioan” În „Nota, privind măsurile ce urmează a fi Întreprinse În cadrul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
supuși vio- lenței fac parte dintr-un segment social discreditat și peri- feric față de care excesele sunt permise. Lefter o pălmuiește pe chivuță, gest pe care nu-l amendează nimeni, compor- tamentul său asimilabil unei furor hystericus este abuziv și recalcitrant. Acesta „răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleș- tați” la femeia terorizată, a cărei sarcină reclamă un com- portament mai blând, „pe când ceilalți doi o strâng de aproape într-un colț”. Violența nu este doar verbală : „Și-i trage țâchii o palmă, s-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și cerul verde-pal al serii. Aveam obiceiul să rămân În urmă, târându-mi picioarele și alunecând un pic pe pardoseala lină de piatră a holului, silind mâna blândă așezată pe scobitura spatelui meu să-mi propulseze cu ghionturi mici scheletul recalcitrant. Odată În dreptul scării, mai aveam obiceiul de a ajunge la trepte strecurându-mă pe sub balustrada dintre coloana din mijloc, care susținea scara, și primul grilaj al scării. Pe măsură ce mai trecea o vară, mă strecuram tot mai greu; acum cred că
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în Petroșani, lucrând apoi în mină ca artificier. A făcut însă și facultatea la fără frecvență. După ce a fost muzeograf la Muzeul Satului din București și-a început campaniile arheologice pe care le-a ilustrat cu o fire pasională și recalcitrantă care, până la sfârșitul inexorabil cu care s-a întâlnit la Iași, i-a consumat întreaga existență. MAURICIU PAPASTOPOL Prieten cu multe somități ieșene, Mauriciu Papastopol (tatăl arhitectului și graficianului Paul Papastopol) ar fi făcut parte dintre acestea de n-ar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
egale sau simplii arendași el rămânea în continuare un stăpân. Erau doi preoți curajoși, monseniorul Giuseppe Manzini și monseniorul De Mauro, care trăgeau clopotele venețiene, îndemnau adunările de la mitinguri ca să propage doctrina socială a Bisericii chiar și printre cei mai recalcitranți moșieri care își istoveau lucrătorii. Deseori mitingurile se sfârșeau în încăierări ori în procese de defăimare intentate de puternicii moșieri. Domnul Perez s-a simțit parte în cauză. Era moșier. Era, oare, și el un opresor al țăranilor? Și-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă: Dragoman pe Marea Albă. Purtările domnului sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără pat... murdărie pe jos de ani de zile... Eu am fost un tip care am fost mai prevăzător, m-am mai ferit, dar erau unii care erau imprudenți și au avut mai mult de suferit... Cei care erau mai recalcitranți, adică răspundeau, se certau, ăștia au avut mai mult de suferit. Eu eram unul dintre aceia care evitam conflictul și am avut mai puțin de suferit din punctul ăsta de vedere. În Aiud, Între timp, se mai făcea așa-zisa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
paralizat, și o refuzat, că nu poate. Și i-o făcut raport și i-o dat 25. Zicea: „Eu nu mă umilesc În fața lor, orice s-ar Întâmpla”... Tare hotărât era Victor ăsta, și de-aia o și fost considerat recalcitrant. O murit și el săracu’, așa subit. Vă mai amintiți cum era de sărbători În Închisoare? În ’58, În ziua de Paști, Încă n-o fost rebeliunea, la ora 5 dimineața, până când n-o sunat deșteptarea, tătă lumea o fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ca pe un titlu de noblețe, porecla de „Piratul”, dată (nu doar lui însă) de Radu Cârneci. El se autodescrie în chip de victimă a poeziei: cînd aceasta îl ocupa, orice comunicare normală cu lumea era întreruptă. Tip cu personalitate, recalcitrant, ar fi plecat prin demisie - pretinde - atît de la „Ateneu”, cît și, ulterior, de la „Convorbiri literare”. O exagerare, firește. Surprinzător, el nu zice nimic despre sprijinul pe care l-a primit la început de la Demostene Botez și Otilia Cazimir, nimic apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adâncă stimă, Prof. Dan Smântânescu 4 25 dec. 1972, București Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, Am Întârziat a vă scrie deoarece am sosit de la Suceava grav bolnav de gripă. Abia ieri am putut ieși din casă. Sunt extrem de slăbit după o recalcitrantă temperatură de 39,06ș. Alăturat, trimit prin amabilitatea Dv. oferta pt. tablourile Băeșu. Vă rog să o dați În mână tov. vicepreședinte Mureșean, din partea mea. Conform promisiunei tov. Președinte, urmează ca achiziția acestor valoroase piese să se facă foarte grabnic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a dus împreună cu alți trei deținuți în fața col Crăciun - comandantul reeducator al condamnaților din Aiud (Actor în procesul Pătrășcanu filele 162 - 163)... Din cele expuse de Herbert Zilber rezultă în mod evident regimul de exterminare aplicat la penitenciarul Aiud celor recalcitranți, în sectorul numit „Zarca”... Din aceleași memorii mai rezultă și faptul că regimul de exterminare descris era aplicat în special acelor deținuți care refuzau reeducarea, așa-zișilor recalcitranți. Concluzionând, putem afirma cu certitudine că în penitenciarul Aiud a fost exercitat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]