5,656 matches
-
seama că îi slăbește acuitatea senzorială. O va înlocui prozaismul anticipator al actualei modernități, cu "transcrieri" neașteptate și imixtiuni subtextuale. În Fragments d'un discours amoureux, Roland Barthes relevă că orice act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
încît Lovinescu socotea că poetul scrie o operă lipsită de artisticitate. Nici în Istoria literaturii a lui Călinescu nu are parte de un tratament mult diferit, oricum neconsiderat decît un poet de a doua sau a treia mărime. Diagnoza în receptarea liricii lui se produce, uimitor, tîrziu, chiar după moartea poetului (1957), pe la începutul anilor șaizeci, cînd noua generație critică îl redescoperă (aici un rol de prim ordin l-au îndeplinit dl. Nicolae Manolescu, regretații poeți Victor Felea și A.E.
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
destui alții). Prin acest efort concertat și dus cu stăruință opera lui Bacovia e instalată în primul eșalon al poeziei românești și, de atunci, acolo a rămas, unde, aș spune, îi era și îi este locul. Această răsturnare extraordinară de receptare și instalare a uimit la început. Și mi-aduc aminte că Mircea Eliade, într-un interviu publicat în țară pe la începutul anilor șaptezeci, se mira foarte că Bacovia se află, azi, situat atît de sus, cum generația sa, în anii
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
speranțele. Să sperăm că această poziție de prim plan în care a fost instalată lirica lui Bacovia, ca poet simbolist (alături de Arghezi, Blaga și Barbu), se va menține și în viitor și că nu se va petrece altă modificare în receptare care să-l retrimită în neantul tuturor uitărilor. Dl. Constantin Călin, distins coleg de generație, care se ocupă de foarte multă vreme de poetul Bacăului, a izbutit, în vremurile grele de astăzi, să editeze o foarte bună revistă Sinteze, scrisă
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
acestui tratament de-a dreptul jignitor, cei șase pictori bulgari, fie ei și de origine română, Bogdan Alexandrov, Tsvetan Timoteev, Aneta Drăgușanu, Gheorghi Petrov, Evstati Marinov și Dimităr Grozdanov au expus lucrări de pictură care meritau o cu totul altă receptare. Dincolo de faptul că doi dintre ei, Aneta Drăgușanu (care, de altfel, este și născută în România) și Gheorghi Petrov au fost elevii lui Corneliu Baba, spiritul întregii expoziții este unul cu care sîntem familiarizați în mod natural. Reflexele postbizantine, tentațiile
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
succesului primei ediții. Reeditată în 1936, în "B.p.t." și, acum, prin străduința d-lui Țicu Goldstein, apare, la Editura Hasefer, într-o a patra ediție, ce conține, pe lîngă schița biografică a lui Schwarzfeld, o bună postfață, care surprinde întreaga receptare a filosofului popular. Moses Schwarzfeld, la prima reeditare a operei lui Cilibi Moise (1899) a avut ideea, pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a le ordona după criterii tematice. Ideea nu e rea, deși, adesea
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
pe Petru Movilă al Kievului (1596 ș 1646). Dar pot enumera eu câte beneficii de informație n-am căpătat în urma lecturii atente, meticuloase a acestei cărți? La urma urmei, eu sunt un enoriaș de la distanță, cu o anme putere de receptare, în folosul sporirii unui lexic de profil și al comunicării către apropiați. Ca orice fișă, nu de dicționar, ci de orientare lucrativă și imediată, fiecare componentă a cărții urmează o structură standard. Cititorul este astfel pus în gardă și trebuie
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
celui estetic." El nu crede că procedeele postmoderne pot suplini talentul, care rămîne prima condiție pentru a fi scriitor, iar înțelegerea greșită a performanței și succesului riscă să deregleze criteriile de evaluare. Mihail Gălățanu are altă părere: "Succesul reprezintă o receptare promptă și amplă. Marjele de eroare sunt, în general, nesemnificative atunci cînd există bun-simț. Numai conjuncturalismul cras gafează." Ierarhiile sînt inerente - spune el - iar demitizările nu atacă, în genere, ierarhia, ci imaginea, viziunea asupra unui scriitor. Ovidiu Ghidirmic n-are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
nimic nou sub soare", implicit eterne reîntoarceri și nostalgii ale trecutului. E o carte despre nevoia literaturii de a se legitima în descendență și despre avatarurile poeticii intrinseci. Din acest punct de vedere s-ar constitui într-o perspectivă de receptare de gradul II o metapoetică. Chiar acest fapt creează o nevoie interioară de grile motivante și concepte preliminare. Cratilismul preluat de la Platon și însăși ideea unei melancolii (și a altor umori) ale descendenței sunt baze de construcție a unui eșafodaj
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
război cu Albionul... Dar să revin la literatură, mai ales la proza Margrietei de Moor, care fascinează tocmai printr-o calitate pe care aș denumi-o ambiguitatea transparenței. Ciudat mi se pare, deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși subiacent dublate de un fior intim
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
vîrful de lance al poeziei franceze și apoi pe cîmpiile minunate ale poeziei americane de ultimă oră." La sfîrșitul volumului apar și referințe critice selectate chiar de poet, pagini extrem de utile (cel puțin pentru recenzent). Aici apare sugestiva evoluție a receptării acestui scriitor de-a lungul timpului: de la completa opacitate a unor Dan Grigorescu sau Aurel Martin care denunțau "impostura poetică" în Scînteia anilor '60, pînă la reproșuri îndreptățite și prezentări nuanțate făcute de Florin Mihăilescu și, respectiv, Ion Bogdan Lefter
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
marii scriitori români? Să nu mi se scoată ochii cu variatele "ediții artistice", cu coperte superbe și pe hârtie de lux, tipărite, nu întâmplător, de Crăciun și de Paște. Vorbesc de edițiile serioase, de volumele muncite la sânge, cu variante, receptare critică, prefețe și postfețe profesioniste. A făcut "Editura Minerva" cuiva concurență neloaială? A luat ea pâinea de la gură vreunei edituri care ardea de nerăbdare să-i publice pe Agârbiceanu, Delavrancea, Ion Ghica, Sadoveanu, Arghezi, Coșbuc, Maniu, Pillat, Cotruș, Lovinescu, Alecsandri
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
valabilitate depinde de norme și cutume sociale sau istorice, neavînd consistență sau adecvare pe cont propriu. După ce Roland Barthes a anunțat moartea autorului, postmoderniștii de generație mai tînără se referă la "autorul" unui text literar ca fiind simplă convenție necesară receptării acelui text. Numai că pentru o anumită categorie de adepți ai postmodernismului aproape orice poate trece drept convenție sau construct social: sentimentele umane, sexul, boala, cunoașterea, adevărul, istoria, realitatea, alfabetismul, copilăria, tinerețea, bătrînețea, crima, chiar postmodernismul însuși. Într-un amestec
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
Dacă vreți, aceasta este, în fond, singura judecată de valoare care contează. Participarea fiecărui scriitor și a fiecărui moment la un anumit metabolism al literaturii, în fragilitatea căruia trebuie descoperită chiar rezitența sa, rămîne un mister. Mai mult decît atît, receptarea literaturii, indiferent dacă este vorba despre o receptare globală sau despre una fragmentară, e dependentă de factori extrem de diferiți, care țin de contextul ideologic și cultural, de sensibilitatea și cultura, de tradiția și forța fiecăruia de a rezista conformisului. Firește
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
de valoare care contează. Participarea fiecărui scriitor și a fiecărui moment la un anumit metabolism al literaturii, în fragilitatea căruia trebuie descoperită chiar rezitența sa, rămîne un mister. Mai mult decît atît, receptarea literaturii, indiferent dacă este vorba despre o receptare globală sau despre una fragmentară, e dependentă de factori extrem de diferiți, care țin de contextul ideologic și cultural, de sensibilitatea și cultura, de tradiția și forța fiecăruia de a rezista conformisului. Firește că a invoca aceste argumente, extrem de importante în
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
ne punem, în fond, această falsă problemă. Zic falsă, pentru că nu mi se pare că e productiv să transformăm în obsesie un proces care are gradul său de necesitate și firesc și care ține și de o anume spotaneitate a receptării. Revizuirea ține, dar nu în sensul acesta restrîns ideologic, de chiar esența artei și de ceea ce numeam odată măștile criticului literar. Sigur că există momente în care firescul acesta este forțat și dublat de o voință de a fi care
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
vie? Cu toate acestea, "avansarea" discursului rămîne, totuși, o problemă de maximă importanță, și este posibil ca ceea ce rezistă peste ani să nu fie, de fapt, decît ceea ce impune prin alteritate. Oricum, în acest caz, revizuirea redevine procesul organic al receptării unei întregi istorii prin prisma prezentului, lucru la care se gîndea într-o vreme chiar G. Călinescu. Contemporanii, ca să zic așa, nu mai cred în autoritatea unor judecăți oficializate și anihilante, intrate în rutină. Ei pun totul la îndoială, și
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
postbelice e, după Marin Mincu, conformă cu postulatele postmodernității. Poate cu unele postulate ale postmodernității, pentru că ultimele decenii în teorie nu aduc în nici un caz certitudini, legi. Mai departe, prin "permanenta valorizare a sincroniei" autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu au rezerve serioase. Dar tonul expunerii lui Marin Mincu
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
teorie nu aduc în nici un caz certitudini, legi. Mai departe, prin "permanenta valorizare a sincroniei" autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu au rezerve serioase. Dar tonul expunerii lui Marin Mincu are din păcate mereu note acute, imperative, definitive care nu stau bine unui text de azi și-i dau
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
lor. Dl. Vatamaniuc și-a remaniat, bine, aparatul critic al ediției pe care o reeditează acum, renunțînd la secțiunea variante întrucît, stăruie d-sa, scrierile lui Slavici n-au, de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere literare și dicționar de personaje fructificînd lucrările editorului, firește
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
mila, ci mai curînd groaza, care nu ține de tragic, ci de grotesc" - conchide Ileana Mălăncioiu. Multe observații în ceea ce înseamnă prezența Antigonei sau a lui Hamlet mi se par a fi surse de inspirație, căi luminate și nebătute, întru receptarea și interpretarea unui regizor de teatru. Ileana Mălăncioiu pune reflectoare spectaculoase pe anumite zone ale pieselor, nedirijînd lectura, ci doar anunțînd că sînt spații de popas și deloc locuri comune, sterpe, defrișate, anoste și antipatice. Tragedia lui Hamlet stă în
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
ies, la un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos în masă, pentru a-și armoniza vocile cu ceilalți și a susține continuu tema principală. Comentariul nu este arid, filosofic-teoretic, conceptualizant în sine, la primul nivel de receptare pentru că materialul pe care-l modelează autoarea (ca pe un lut ascultător) este "viu", este ieșit și însuflețit din cărți obsedante, din idei care nu dau pace, care trăiesc peste secole. Autoarea le incită libertatea aruncînd în aer, de multe
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
cum cineva mai poate aștepta literatură adevărată de la acest autor. Sau poate că deja în aceste romane incredibile avem de-a face cu literatură reală și noi nu vrem cu nici un chip s-o recunoaștem. E un mare mister al receptării literare de la noi, unul printre altele cîteva. Fănuș Neagu, Amantul Marii Doamne Dracula, Editura Semne, București, 2001, 328pp., fp.
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
puțin conștient stilul marelui ei prieten, îi secondează cu fidelitate ideile și gusturile. Să fie acesta motivul pentru care această femeie cultă și-a refuzat creația, socotind cu luciditate că "mediocritatea în creație nu dă niciodată ascendent asupra excelenței în receptare"? Corespondența dintre cei doi are adesea tonul îngrijoratei preocupări pentru sănătatea șubredă a Domniței, preocupare pe care poetul o împletește cu șăgalnice scuze și amânări ale vizitelor poetului sau cu umorul dezolat al acestuia, citindu-și poemele apărute cu greșeli
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
procedeele pe care le folosește. Iar lucrurile nici nu ar putea sta altfel dacă ne gîndim că avem de-a face cu un romancier-semiotician, profesor de teorie literară, abil cunoscător al modului în care funcționează mecanismele de producere și de receptare a literaturii, capabil să probeze demonstrativ orice rețetă narativă. În Baudolino, rețeta ar fi aceea a romanului picaresc și a basmului, condimentată evident, cu ingrediente ce țin de "bucătăria" romanului postmodern. Acțiunea este plasată în secolul al doisprezecelea p. Ch.
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]