938 matches
-
Într-un război civil sângeros, a dat naștere unei formidabile dispute simbolice, care nu a Încetat să le despartă până În ziua de azi. Revoluția reprezintă așadar un subiect controversat al istoriei Transilvaniei, datorită rolului său de placă turnantă, care a recompus, la nivelul imaginarului, Întreaga realitate socială ardeleană. O răsturnare care nu s-a mărginit să reorienteze viitorul, ci a Îndrăznit să reformuleze, retrospectiv, chiar și trecutul. Începând de la 1848, nu doar viitorul relațiilor româno-maghiare va fi marcat de confruntări și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
te-ai referit mai devreme la Corneliu Vadim Tudor ca patologie, trebuie precizat că el reprezintă o combinație. Este un politician populist, fără Îndoială. Ideologic vorbind, e capabil de salturi mortale, cum s-a văzut. Însă indiferent de cum Își va recompune profilul, este imposibil de reconstruit o biografie care, din toate punctele de vedere, trimite spre etnocentrism și xenofobie. Acestea sunt elementele centrale În discursul lui Vadim, de la notoriul articol „Idealuri”, publicat În revista Săptămâna a lui Eugen Barbu, la volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
semneze documentul din 1969 prin care toți membrii de partid aprobau, după un an, intervenția sovietică În Cehoslovacia. Era un document cu titlu lung - „Lecțiile evenimentelor contrarevoluționare din perioada ianuarie-august 1968”, ceva de acest gen. Ulterior, Ion Iliescu, desigur, se recompune ca lider al opoziției parlamentare din România, face o serie de afirmații - unele pe care le mai făcuse deja, În perioada primei președinții. Ai citat titlurile unei serii de editoriale din presa română, inclusiv editorialul lui Dumitru Tinu. Eu aș
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
străinătate, În spațiul Schengen, tot felul de „minuni de vitejie”, fiind implicați Într-un larg spectru de infracțiuni - e adevărat, minore, dar permanente și extrem de agasante pentru ordinea din lumea civilizată. Într-o Încercare aproape disperată de a-și mai recompune imaginea, președintele Constantinescu a lansat o nouă bombă - că România ar fi livrat arme Iugoslaviei În 1994-1995. Era o Încercare de a-l delegitima pe Ion Iliescu Într-un moment În care aproape se intra la urne. Era Însă din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
gândirea mitică nu este, așa cum s-a tot spus, proprie stadiului infantil al gândirii umane, ci o cale alternativă ireductibilă, care operează în sens invers gândirii analitice (care la rândul ei își exprimă lumea prin elemente disparate, pe care le recompune apoi în ansambluri semnificative cu ajutorul construcției logice).203 Mitul deține o "matrice generatoare de sens", un "cod genetic intern", invariabil și independent de inflexiunile evenimențiale (spre deosebire de legendă, al cărei nucleu de semnificație îi este extern, precum în fabulațiile romanești), ceea ce
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în cotidian, care ne determină reacțiile psihologice elementare, cât și cel perceput ca ficțiune, și se poate trăi paralel pe două planuri, cel imaginar și cel "real", însă nu în afara imaginarului, care nu poate fi distrus, doar eventual dislocat și recompus sub alte forme (e o "colecție de imagini sensibile", o altă realitate, îmbinată cu tangibilul). Omul nu trăiește doar într-un spațiu obiectiv, subliniază și Jean-Jacques Wunenburger, spațiile locuite de oameni devenind "medii de existență" doar prin intermediul imaginilor primordiale, care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
au hotărât pentru prima dată să intre în Europa, românii traversează o nesfârșită fază de tranziție. Impactul modernizării pare a explica poziția remarcabilă a personajului providențial în cultura istorico-politică românească. Într-o lume fluidă, unde structurile se destramă și se recompun fără încetare, "părintele nației" apare drept singurul reper ferm, invocat cu mult mai multă convingere decât un anume sistem politic sau principii abstracte prea vagi și nesigure. Până și ideologia liberală a secolului al XIX-lea a aderat, cu ezitări
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
212 Ibid., p. 32. Un exemplu edificator este oferit în același loc: "când, în epoca elenistică, un autor precum Calimah reia o temă legendară ca să prezinte o nouă versiune, el nu poate modifica după bunul său plac elementele și nici recompune cum vrea scenariul. El se înscrie într-o tradiție; fie că i se conformează cu exactitate, fie că se îndepărtează în unele puncte, tradiția îl reține, pe ea se sprijină și la ea trebuie să se refere, cel puțin implicit
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
raporturilor cu divinitatea. Dacă în ciclul Zile de aur sinceritatea vocii nu poate fi pusă la îndoială, totuși impresia de repetiție, de variație pe teme sămănătoriste persistă, numai rareori fiind diminuată de stilizarea tablourilor. Cântece din flăcări conține piese ce recompun un fel de roman al iubirii, cu momente variate, unele de o galanterie cam anodină, altele acuzând ecouri epigonice (o Agonie amintește de versurile lui D. Anghel). Notă aparte fac câteva texte în care erosul comun capătă irizații venind dinspre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
dintre real și ficțional în planul scriiturii. Romanul Roumains déracinés, apărut în versiune franceză în 1995, la Paris (premiat de Asociația Scriitorilor de Limbă Franceză), cunoscuse o primă variantă în română, Comoara (1989), apoi cea completă, necenzurată, Dislocații (1994). Ele recompun, cu mijloace moderne, un destin urmărit pe diverse paliere ale experiențelor personale și colective, în care naratorul se simte ca parte. Personalitate proteiformă, M. nu se lasă închis în formule, pentru că, experimentându-le, le depășește. SCRIERI: Signes poétiques, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
plicticoasă monotonie - un spectacol fascinant, în care rigoarea științifică nu sacrifică niciodată pasta expresivă de culoare și în care gesturile și mimica „actorilor”, de o, uneori, fermecătoare vetustețe, alteori de o modernitate uluitoare, ascunsă, însă, sub voalul unei sintaxe arhaice, recompun profilul vital, autentic, al unor „contemporani de demult”. Concepția consecvent estetică îi guvernează demersul și-l ferește de rătăciri zadarnice în teritorii străine literaturii sau măcar formelor ei incipiente. Și aici, ca și în critică, cercetarea sa refuză superficialitatea. Construcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
spre cer”, spre cerul cunoașterii de sine, spre cerul binelui, spre cerul armoniei... Doar astfel vom găsi răgazul să reflectăm profund asupra unor vinovății asumate, de tipul: „râs falsplâns prefăcut”, „iubirea neîmpărtășită mlaștină otrăvitoare”. Doar astfel vom găsi răgazul să recompunem acea stare de vinovăție - jocul iubirii. Câtă sensibilitate, câtă finețe, câtă zvârcolire interioară: „sorbind cuvintele de pe ecranul computerului cu o vuluptate mai mare decât aș fi făcut-o de pe buzele tale. Degetale tale care atingeau tastatura îmi păreau că mă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fi fost atât de palpitante, în stranietatea lor. și, posibil, n-am fi gustat din seva amărăciunilor unei societăți, dintr-acel păinjeniș lugubru, când oamenii erau obligați să „mimeze cu dezinvoltură supunerea la regulile regimului”. Scriitorul Stelian Țurlea ne stimulează recompunând trigonul piramidal al celor trei femei, prin care cititorul va întrezări realități zguduitoare (iubire-dăruire-gelozie-trădare), cercul dubios al încorsetatului regim comunist, oglinda unei societate care promova o viață dublă, artificială, „amestec de yoga și psihologie dubioasă”, picinginea promovării minciunii. înscrustații îndurerate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în ierburi / Cu florile aprinse... ” în memoria noastră afectivă, efemeră, rămân doar regretele tardive și-un dor sfâșietor (de dulce, ar zice poetul): „Din contopirea pură / a dorului cu iarba...” „Dorul și-a zdrobit aripa...” Cu bogată imaginație, parcă am recompune basmul fantastic „Frumoasa și Bestia”, într un peisaj ecvestru sublim sau... nuntita îmbrățLșare întru eternitate dintre nuasimodo (monstrul clopotar) și Esmeralda (frumoasa țigancă). „Ce s-a ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai bine separate (s-o fi obișnuit urechea, o fi intrat în joc deprinderea de analiză fonetică, exersată de-a lungul atâtor ani, lecturile din Hlebnikov și Fonágy intervin ca un ciur al sunetelor) aud invariante și variabile, disting silabe, recompun cuvinte, înțeleg replici. E clar, am trecut pragul dintre regnuri... *** Mă aflu într-un heleșteu, mormoloc-bac, trecut prin plasa admiterii în Lacul Semnelor Vocale și Scriptice. După o scurtă vreme de buimăceală euforică (trecut-am dintr-odată, sunt unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vorbește chiar de „o retorică întoarsă”, însă retorica poetică nu-i răsturnată integral și consecvent în lirica bacoviană. Poetul, fidel programului lui Verlaine, încearcă doar s-o sugrume din când în când, desfăcând versul, rupând fluiditatea discursului pentru a-l recompune, apoi, în altă strofă. Multe versuri sunt emblematice tocmai prin prozaismul sau, mai bine spus, prin îndrăzneala de a defini o stare lirică nu prin mijloacele tradiționale de seducție, ci printr-o alianță din care a fost eliminată tocmai „poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
un act al lui Dumnezeu și nu o acțiune umană. Omul poate doar să răspundă, sau să corespundă acestei reconcilieri pe care o propune Dumnezeu. Prin reconciliere, Dumnezeu are intenția de „a-l recrea pe om” sau de „a-l recompune”, pentru că, doar datorită păcatului comis, omul „a murit” sau „a fost destructurat”. În acest context, este prezentată cu luciditate atât forța dezintegratoare a păcatului, cât și interesul insistent al lui Dumnezeu pentru a oferi iertarea omului, care mai târziu va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cod intertextual al literaturii postmoderne (aplicație pe Levantul de Mircea Cărtărescu) (Iași, [2006], 2007), Ruxandra Oana Buglea Intertextualitate și mass-media. O perspectivă asupra presei germane (Timișoara, [2010]). 1.3. Câteva delimitări taxinomice Demersul lui Gérard Genette de a demonta și recompune mecanismul transtextualității chiar a introdus în arhitext: a deschis o Cutie a Pandorei plină de taxinomii în căutarea definirii perfecte, care populează spațiul tipografic, dar mai ales cel al comunicărilor științifice și al site-urilor în domeniu. Poate că acum
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dobândită asupra lucrurilor a căror origine o cunoaștem. Alfabetul magic, hieroglifa misterioasă răzbat până la noi incomplete și deformate, fie de timp, fie chiar de cei care au tot interesul să rămânem ignoranți; să regăsim litera pierdută sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia). (...) mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă (Ms. 2257). Semnele arabe din nuvela Sărmanul Dionis, a căror apariție intratextuală o remarcăm și în Povestea magului călător în stele, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se rupeau, jumalțul lor albastru se despica, și Dan se simți trăznit și afundat în nemărginire (Eminescu: 2011, II, 55). Poate că principiul holografic l-a ajutat pe eroul pe jumătate luciferic să ocolească radiațiile lui Hawking și să se recompună după dezintegrare. Chiar dacă amnezia l-a ferit și de amintirea Paradisului, și de dramatismul căderii din el, informația rămâne stocată undeva, ca un vag ecou oniric. I se pare că s-a trezit din niște vise lungi, obscure, fără de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
curent, apoi cel din pagina de literatură funcționează ca niște filtre, ecrane interpuse între real și ficțiune. Elementele primului nu se regăsesc identice în cel de al doilea spațiu [și intertextualitatea demonstrează adevărul din non idem in ipso], unde se recompun conform unei noi logici. Regulile jocului, despre care vorbesc mai toate teoriile legăturii hipertext/hipotext, dictează re-morfologizarea pânzei din pagina de carte (văzută etimologic) înnoite după inserția și integrarea prin fuziune a unei noi celule textuale. Tot cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a Convenției. Concret, conform protocoalelor convenite pe 18 februarie 2000, locul ei era luat de o alianță formată numai din PNȚCD și PER, ce va depune liste comune pentru alegerile locale, urmând ca vechea alianță (incluzând și PNL) să se recompună pentru alegerile generale din toamna anului. Dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb, la începutul lunii august reprezentanții PNȚCD, FER și UFD (fost PAR) au decis formarea unei noi alianțe, numită Convenția Democratică din România 2000, la
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PNR40, condus atunci de Viorel Cataramă. Cât îi privește pe liberalii din fostul PL '93, aceștia făcuseră deja pasul spre reintegrarea în PNL. După aproape un deceniu de schisme și fuziuni, PNL se năștea a doua oară, reușind să se recompună din bucățile rupte din 1990 încoace. Mai rămâneau, e drept, bucata lui Radu Câmpeanu și cea a lui Nicolae Cerveni, dar pierderea era compensată de fuziunea cu PAC. Aniversarea a 10 ani de la reînființarea partidului, 15 ianuarie 2000, îi găsea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
se poate vorbi de un succes. De un succes în sens electoral propriu-zis, dar și de un succes în sens mai larg: revenirea în fapt a PNL în viața politică, odată cu intrarea în Parlament pe ușa din față a partidului recompus din fragmentele sparte în deceniul anterior. În plus, PNL era singurul exponent parlamentar al formațiunilor politice de dreapta, din fosta CDR. Programat inițial pentru 3-4 februarie 2001, dar amânat pentru zilele de 17 și 18 februarie ca urmare a morții
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Chiar mai mult decât până acum. Adevărul e că nu te-am iubit niciodată cât te-am iubit acolo, în camera aia. Când ai acceptat să faci sacrificiul ăsta uriaș, fără măcar să clipești din ochi. — Poftim? A, nunta! Da. Îmi recompun urgent seninătatea de pe chip. Ei, da. N-a fost ușor să-mi ceri asta. Și... îhm... că veni vorba de... nunți... Fac un efort uriaș pentru a reuși să pronunț aceste cuvinte. E ca și cum aș încerca să adaug ultima carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]