778 matches
-
se orienta și a alege „în cunoștință de cauză”, pentru a diminua riscul consumului de substanțe nocive și pentru a pune la punct strategii de prevenire a riscurilor. În faza III, actul cumpărării nu se mai săvârșește fără cunoștințe, fără recul informat, fără o deliberare „savantă”. A trecut vremea cumpărării nevinovate și lipsite de griji; iată-ne ajunși în stadiul reflexiv 10 al consumului erijat în problemă, în obiect al îndoielii și al interogației. Ciclul III desemnează instaurarea consumului ca lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ecranele calculatoarelor, se infiltrează în conversațiile telefonice și invadează atât locurile publice, cât și spațiile private? Campaniile de promovare erau naționale; ele vizează acum o piață planetară canibalizată de marile mărci și de normele mărfii-spectacol. Să fie vorba de un recul al publicității „clasice”? Fără îndoială, cu condiția să precizăm faptul că sporirea cheltuielilor publicitare mondiale este mai mare cu o treime decât cea a economiei mondiale: în Statele Unite, ele au crescut de patru ori între anii 1979 și 1998. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu e chiar așa. Faptul că un anumit procent dintre practicanți se arată dornici de a avea un corp puternic, de clasamente ori de extrem nu trebuie să ascundă dinamica de fond a evoluției sportului contemporan, marcată, din contra, de reculul valorilor competitive și de gustul pronunțat pentru activități mai libere, mai puțin stricte, axate pe divertisment și evadare. Succesul crescând al sporturilor nautice și de iarnă, zise „de alunecare”, ca și avântul practicilor de tip multisport ilustrează această mutație. Apărute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
virtualului, Superman apare ca un erou fără corp. „Senzația de mai bine” și corpul senzațiilortc " „Senzația de mai bine” și corpul senzațiilor" E greu de negat că un întreg ansamblu de fenomene contemporane semnalează o diminuare a materialității corpului, un recul al percepției corporale a existenței. Dar care sunt dimensiunile reale ale acestei logici? Este ea pe cale să îngroape valorile senzualiste? Totul arată că nu aceasta e calea pe care s-a angajat hiperconsumatorul. Se știe că, în cursul fazei III
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
element al modei de sine stătător, redesenat de idealurile hedoniste și senzoriale, sexy și ludice, glamour și poetice. Ca și lenjeria feminină, ochelarii sunt vânduți în mod frecvent ca produse de modă sau de „fantezie”. Piețele de consum semnalează pretutindeni reculul „eficacității” stricte în avantajul unui proces de hibridare în care performanța tehnicistă nu are valoare decât amestecată cu ceea ce provoacă plăcerea simțurilor și a aparenței, hiperconsumatorul arătându-se a fi mereu mai sensibil la imaginea personală, la stilul și la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
este alimentat de factori de un cu totul alt gen, printre care figurează în primul rând, așa cum s-a văzut, consacrarea socială a valorilor hedoniste și sanitare. Dar mai există și alții: să subliniem, în mod deosebit, dezagregarea legăturilor sociale, reculul sentimentelor de apartenență la o comunitate, sporirea incertitudinii, fragilizarea vieții profesionale și afective, slăbirea legăturilor familiale. Toți acești factori au accentuat, în cursul fazei III, sentimentul de izolare a ființelor, insecuritatea interioară, experiențele eșecului personal, crizele subiective și intersubiective. Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cazul acesta, scopul este de a trăi bucuria intimă a diferențierii de mase, a gusta plăceri rare pentru uz propriu, nu pentru a ațâța invidia cuiva. A trăi luxul pentru sine în loc de a-l etala: faza III se distinge prin reculul comparațiilor provocatoare în beneficiul unui neoaristocratism „interior”, al experienței emoționale a lucrurilor frumoase, al unui erotism deschis bunurilor de piață 36. Mai e nevoie să amintim că începuturile epocii moderne democratice au fost în secolul al XVIII-lea teatrul unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
din când în când, „mici nebunii” costisitoare, în ruptură cu etosul popular tradițional al consumului. Dreptul democratic la lux s-a substituit vechilor sale denunțuri: trăim vremea legitimării și a democratizării de masă a dorinței de lux, transformări care semnalează reculul invidiei dușmănoase față de bunurile scumpe. În societatea de hiperconsum, nu e vorba atât de combaterea privilegiilor confiscând bunurile celor bogați, cât de a accede la ele în vederea unor satisfacții emoționale private. Invidie existențială și invidie generalătc "Invidie existențială și invidie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se bucură de nenorocirile vip-urilor, iar linșajele mediatice la care asistăm sunt dictate nu atât de spiritul de justiție, cât de voința de a oferi niște „capete” invidiei nesănătoase a publicului. Și la nivel înalt, panorama invidiei este la fel de diversificată. Reculul invidieitc "Reculul invidiei" Oricât de reală ar fi, persistența sentimentelor negative nu trebuie să ascundă, la scară istorică, o schimbare de regim vizibilă atât în pasiunile colective, cât și în motivațiile subiective. Abolirea proprietății private nu mai este la ordinea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de nenorocirile vip-urilor, iar linșajele mediatice la care asistăm sunt dictate nu atât de spiritul de justiție, cât de voința de a oferi niște „capete” invidiei nesănătoase a publicului. Și la nivel înalt, panorama invidiei este la fel de diversificată. Reculul invidieitc "Reculul invidiei" Oricât de reală ar fi, persistența sentimentelor negative nu trebuie să ascundă, la scară istorică, o schimbare de regim vizibilă atât în pasiunile colective, cât și în motivațiile subiective. Abolirea proprietății private nu mai este la ordinea zilei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
mai este capabilă să mobilizeze ura răzbunătoare împotriva sistemului actual. Universul pieței este stigmatizat, dar toți doresc să facă parte din el. Tot așa cum se observă o calmare a conflictualității sociale și politice 38, asistăm, în faza III, și la reculul resentimentelor față de cei mai favorizați. Dacă primele democrații moderne au dezvoltat „invidia, ranchiuna și ura neputincioasă” (Stendhal), cele din zilele noastre sunt martorele unei diminuări a ranchiunei și a ostilității față de cei bogați. Hiperconsumatorul individualist suferă mai degrabă pentru propria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vedea pe ceilalți privați de avantajele lor ocupă un loc mai puțin important în economia psihică a oamenilor. Poate că, pentru prima oară, societatea narcisismului a reușit să atenueze forța invidiei resimțite de către Nemesis. Să nu ne bucurăm prematur de reculul spectrului invidiei. Bucuria răutăcioasă se atenuează, indiferența față de celălalt este în progres. Și multe alte necazuri îl asaltează pe hiperindividul suferind de singurătate, de anxietate, de îndoieli în ce privește propria persoană. Un rău l-a alungat pe altul. Nu-i niciun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
chipul și asemănarea lor, ele permit totuși judecarea, criticarea și corectarea anumitor excese sau derive ale universului individualist-consumerist. Adevărul este că epoca noastră nu e martora atât a deprecierii tuturor valorilor, cât a unei relansări a interogației morale legate de reculul influenței politicului și al marilor sisteme ale sensului. Pe măsură ce puterea tehnicii și a pieței crește, domeniul etic este reactivat și i se redă demnitatea, după cum o arată dezbaterile asupra biotehnologiilor, avortului și eutanasiei, asupra căsătoriilor gay și a adoptării unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
273 Neutralizarea invidiei 274 A spune fericirii pe nume 277 Teama de invidie în modernitate 277 Încredere, fericire și invidie 279 Încredere, suspiciune și invidie 281 Metamorfozele invidiei 283 Lux și comparații provocatoare 286 Invidie existențială și invidie generală 288 Reculul invidiei 289 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopii 292 Fericire și speranță 295 Înțelepciunea iluziei 297 Consum distructiv și consum responsabil 298 O societate de hiperconsum durabilă? 299 Hiperconsum și alterconsum 301 Fericire și fragilitate 303 Înțelepciunea sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
locale. Ca și în celelalte domenii în care s-a manifestat, reformismul a făcut o amplă popularizare numeroaselor decrete și legi școlare, în vederea cunoașterii conținutului reformelor în societate. Cu toate că în procesul de organizare al rețelei școlare s-a înregistrat un recul accentuat în prima jumătate a secolului XIX, în 1806 va fi adoptată Noua Ratio educationis. În temeiul acestei legi, religia și biserica vor beneficia de o pondere mai ridicată în programa școlară, precum și obligația proprietarilor de pământ de întreținere a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cel mai vechi. Acesta își are originea, pe de o parte, în lucrările precursoare ale lui Michels, Ostrogorsky și Augustin Cochin și, pe de altă parte, în sociologia lui Max Weber. Această abordare reflectă astăzi, când beneficiem de un anumit recul în acest domeniu, evoluția marilor organizații de partid: Duverger și dihotomia partide de masă/de cadre în t1; Kirchheimer și catch -all party în t2; Panebianco și tipurile de partide birocratice ale maselor/electoral profesional în t3; Mair și organizarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
identitară: invenția conștiinței naționale; cea de-a doua, prin emergența economiei de piață, care guvernează societatea urbană ce se substituie astfel societății tradiționale. Înainte de a postula apariția unui fenomen istoric de o amploare considerabilă, și mai ales fără beneficiul unui recul temporal, trebuie epuizată orice altă ipoteză care poate fi admisă și concepută, de vreme ce este vorba de clasificarea unui partid care se caracterizează tocmai prin noutatea sa. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea dacă această nouă organizație nu reprezintă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
sale atuuri: discursul pro-european nu mai este la fel de eficace, alianța electorală cu KDU-ČSL i-a provocat pierderea a numeroase locuri parlamentare (vom vedea mai jos motivele pentru acest fapt) și mai ales participarea la guvernare, marcată de o serie de reculuri în privința unor probleme esențiale (deficit bugetar, impozite) l-au făcut să-și piardă statutul de partid concurent al ODS, făcându-l să alunece către stânga. Invers, ODS și-a întărit poziția pe acest versant al clivajului, dând semnale foarte clare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
parțial pertinentă, ea tinde din ce în ce mai mult să fie înlocuită prin dihotomia dreapta/stânga sau, dacă se preferă, prin clivajul proprietari/muncitori (ar fi aceasta, în mutația sa, maximaliști/minimaliști). Linia clivajului dreapta-stânga este fără îndoială una dintre acelea în care reculul este absolut necesar pentru cercetător: cine ar fi prevăzut încă de acum câțiva ani că unele partide se vor considera de stânga și chiar că va fi o concurență pentru aproprierea legitimă a acestei etichete? A fi de stânga, atitudine
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
rotește brusc pe ax în direcția către înainte și lovește percutorul. Acesta se mișcă înainte, lovește capsa cartușului și o aprinde, flacăra capsei aprinde pulberea din cartuș și formează presiunea gazelor care aruncă glonțul din canalul țevii și, totodată, formează reculul manșonului-închizător. După plecarea loviturii, reculul duce manșonul închizător în țeavă înapoi, iar extractorul scoate tubul din camera cartușului și-l menține până se lovește cu fundul de aruncătorul de tuburi trase și apoi îl aruncă pe fereastră. În același moment
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
direcția către înainte și lovește percutorul. Acesta se mișcă înainte, lovește capsa cartușului și o aprinde, flacăra capsei aprinde pulberea din cartuș și formează presiunea gazelor care aruncă glonțul din canalul țevii și, totodată, formează reculul manșonului-închizător. După plecarea loviturii, reculul duce manșonul închizător în țeavă înapoi, iar extractorul scoate tubul din camera cartușului și-l menține până se lovește cu fundul de aruncătorul de tuburi trase și apoi îl aruncă pe fereastră. În același moment, cartușul următor din încărcător se
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
lor se arătară mai rezervați. Spre două dimineața, când oboseala se făcea de-acum simțită, bătăi violente în ușă treziră la cei trei Constantin amintiri, din nefericire, încă proaspete. Inginerul, care se duse să deschidă, schiță o involuntară mișcare de recul în fața unei echipe de gardiști, arborând cămăși verzi și revolvere mari la centură, pe sub tradiționalele cojoace întoarse. Veniseră să-i spună la mulți ani și să bea împreună un pahar: "N-o să ne dați pe ușă afară!" Îi invită să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ritm mai lent în anii din urmă, dar rămîne mai accentuată decît aceea a Franței metropolitane. Evoluția populației din Île-de-France, Franța metropolitană și Paris (1962-1999) Sursa: recensăminte INSEE Extinderea continuă a periferiei traduce încă atracția pe care o exercită capitala. Reculul demografic al Parisului pare paradoxal: cum se explică faptul că spațiul urban care exercită această atracție a putut înregistra un asemenea recul? Îmburghezirea Parisului, scăderea densităților sale rezidențiale, ameliorarea unui habitat care, la sfîrșitul războiului, era adesea la limita insalubrității
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și Paris (1962-1999) Sursa: recensăminte INSEE Extinderea continuă a periferiei traduce încă atracția pe care o exercită capitala. Reculul demografic al Parisului pare paradoxal: cum se explică faptul că spațiul urban care exercită această atracție a putut înregistra un asemenea recul? Îmburghezirea Parisului, scăderea densităților sale rezidențiale, ameliorarea unui habitat care, la sfîrșitul războiului, era adesea la limita insalubrității sînt factori care au avut drept consecință creșterea considerabilă a prețurilor imobiliare. Diminuarea densității rezidențiale în Paris nu împiedică orașul să fie
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
reprezintă 783 000 din cele 1 082 000 de locuri de muncă în domeniul privat pe care Parisul le număra în 1999 [Davezies, 2002]: - sectorul "business" (bănci, finanțe, servicii oferite firmelor), cu 456 300 locuri de muncă, dar aflat în recul; - sectorul "tradiție" (bijuterii, confecții, servicii hoteliere), cu 209 300 locuri de muncă, aflat în ușoară creștere; - sectorul "materie cenușie" (edituri, presă, audiovizual, informatică...), cu 117 400 locuri de muncă și în continuă creștere. Aceste trei sectoare nu reprezintă decît 29
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]