2,690 matches
-
expunerii pusă la dispoziție, În prealabil, fie a parcurgerii unei minime bibliografii, din timp indicată ori ca urmare a audierii unei suite de lecții, a unei experiențe practice profesionale (dacă este vorba de cursanți). O asemenea „punere În temă” sau recurgere la experiența personală, favorizează o participare activă la analiza și dezbaterea problemelor pe baza orientării date la Început În alocuțiunea susținută de profesor. Trecerea de la expunere la dezbatere Îi permite profesorului o oarecare detașare de materialul prezentat, Îi dă posibilitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cât mai multe situații generatoare de Întrebări, de frământări, de căutări proprii la elevi; să recurgă la Întrebări-problemă, să inverseze procedeul sau perspectiva, Încurajând elevii să formuleze ei Înșiși Întrebări, să-și pună probleme. Pentru Înviorarea discuției se dovedește eficientă recurgerea la un material demonstrativ adecvat, util orientării atenției Înspre aspecte care suscită curiozitate și interes, care Îndeamnă la analiza de detaliu, de mare finețe, la descriere și explicații etc. De multe ori formalismul unei conversații poate fi prevenit sau Îndepărtat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
criticată pentru motivul că: a) a atribuit o Înțelegere relativ Îngustă noțiunii de experiment; nu au văzut În acesta o modalitate principală de organizare a studierii științelor naturii; b) profesorii au păstrat mereu aceeași mentalitate de a se substitui (prin recurgere la metode expozitive și demonstrative) efortului activ de investigare la care ar fi trebuit să fie atrași elevii; c) trecerea de la predarea teoretică la exercițiul experimental de cercetare și invers, de la experimentul de cercetare la formularea concluziei teoretice a avut
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
istoric luat În studiu. La aceste limite care țin de metodă, se adaugă, apoi, cele ale elevilor Înșiși, ale căror capacități de observație și atenție sunt și ele restrânse, Îndeosebi la cei din clasele primare. Așa după cum am precizat deja, recurgerea la studierea documentelor nu epuizează În Întregime toate posibilitățile de Învățare a istoriei prin cercetare, prin descoperire. La procedurile menționate se pot asocia și alte metode de folosire a elementelor de istorie locală, În predarea istoriei patriei, cum ar fi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deschidere spre utilizarea Internetului și a altor surse multimedia, vine În sprijinul dezvoltării și promovării Învățământului deschis și la distanță (Jalobeanu, 2001; Mucchielli, 1998; Pelgrum, 1992). d) Limite și criticitc " d) Limite și critici" Revelând avantajele atât de promițătoare ale recurgerii la IAC, nu se pot trece cu vederea și acele limite sau dezavantaje care stârnesc unele critici, mai mult sau mai puțin severe, la adresa acestei inovații. Așa, de exemplu, se consideră că: - dacă IAC prezintă avantajul unei mari economii de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instruire IAC+Internet, Învățarea electronică Își permite să opereze cu o mare varietate de medii (mijloace) de Învățare: text, grafică, imagine statică și animată, sunet, filme scurte etc. și În modul hiperlink (de legături multiple). În felul acesta apare posibilitatea recurgerii la foarte multe soluții metodologice (metode), rezultat al integrării unor asemenea tehnologii. Cum s-ar spune, materialele de Învățare sunt prezentate Într-o formă multimedia: - print = texte pe suport electronic (cărți și reviste electronice); - web, CD-ROM, dischete, cursuri on-line; - video
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe care le denumim meditații. Secțiunile de mai jos vor detalia această perspectivă cu referirile teoretice de rigoare. În țările dezvoltate, dar și în România parțial, existența unui sistem competitiv de alocare în poziții școlare și sociale, sistem care presupune recurgerea la teste și la înlăturarea - în variate măsuri - a mecanismelor de selecție, evaluare și promovare care nu sunt bazate pe „merit”, este cea care determină meditațiile, ca formă de sporire a șanselor școlare și sociale ale elevului. 3.2.1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fiecare dată, „pecetea” psihologică a personalității autorului lui (mai precis, el reflectă modul în care persoana respectivă își privește existența, felul în care se percepe pe sine în raport cu ceilalți și cu valorile sociale). Specialiștii sunt astăzi unanimi în a recomanda recurgerea la analiza psihologică în aprecierea actului deviant: „Ignorarea caracteristicilor psihologice ale omului, neglijarea personalității justițiabilului, înseamnă a nu ține seama de ființa umană, care este participantul activ al dramei judiciare, înseamnă depersonalizarea întregului proces judiciar” (Mira y Lopez, E., 1959
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care nu s-au încheiat încă. Într-adevăr, putem susține această idee bazându-ne pe noțiunea weberiană de monopol al violenței legitime. Dar putem, de asemenea, să sugerăm faptul că alte elite - începând cu cea economică - n-au nevoie de recurgerea la forță, pentru că au la dispoziție alte mijloace de influență. În această perspectivă, puterea clasei politice ar fi una de fațadă, în spatele ei ascunzându-se alte forme de putere. Opoziția elită/mase Opoziția dintre elită și mase rezidă în ideea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină sentimentul că asupra acestui ansamblu se poate acționa. Elitele: competiție sau specializare? Chiar de la început, recurgerea la pluralul termenului elită pare să acopere două semnificații foarte distincte una de cealaltă. Putem vedea în aceasta o referire la o situație de competiție între mai multe grupuri vizând fiecare preeminența. Dar o putem înțelege și ca fiind consecința
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fel trebuie în mod necesar să recurgă la derivații, întrucât el constituie limbajul prin intermediul căruia se ajunge până la sentimentele oameniloră (Pareto, § 1403). Ca și reziduurile, derivațiile pot fi clasificate; în privința lor, Pareto distinge afirmațiile mai mult sau mai puțin elaborate, recurgerea la argumentul de autoritate, prezentarea teoriilor având o asemănare cu teoriile științifice și cu raționamentele susținute cu probe pur verbale (ibidem, § 1419). O elită conducătoare se va distinge prin derivații de care se va servi pentru a-și asigura autoritatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Regim, în cadrul cărora numai filiația garanta accesul legitim la funcțiile asigurate de membrii generației anterioare ca și la privilegiile respective. Criteriile de ordin religios, politic sau ideologic dau loc unor proceduri de selecție de tip particularist, care obstrucționează, uneori fățiș, recurgerea la alte criterii de apreciere. Luarea în considerație prioritară a nivelului de competență sau de performanță antrenează instalarea unor mecanisme de evaluare a meritului cu ambiții universaliste. În zilele noastre, în cadrul societăților moderne diversificate, există o tendință generală - mai mult
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii sunt pe cale să preia puterea (ibidem, § 2313). Totuși, asemeni „rentierilor”, nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și de „elementele care știu și vor să utilizeze forța și în care există puternice persistențe ale agregatelor”. Aceștia din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu această parte a corpului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de plăcerile sufletului? Ceea ce înregistrează carnea epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
păcii democratice (tratată în alt capitol) sunt evidente. Trebuie făcută însă precizarea că fundamentele celor două abordări concordă doar până la un punct: în comunitățile de securitate, încrederea reciprocă poate fi fundamentată pe valorile democratice, dar nu exclusiv, definitorie fiind imposibilitatea recurgerii la violență. La baza comunităților de securitate stau numărul și calitatea legăturilor dintre state și societăți, pe când din perspectiva păcii democratice, fundamentală este similitudinea de convingeri și practici politice. Renunțarea la perspectiva behavioristă și schimbările din perioada „războiului rece” au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această direcție. Construirea unei comunități de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a normelor și practicilor, de conformare la acestea etc. Obiectivul final al întregului demers este atingerea unui nivel de încredere care să facă imposibilă recurgerea la violență în reglementarea diferendelor (vezi Adler, 1998). Relațiile internaționale bune nu sunt suficiente pentru constituirea unei comunități de securitate. După cum s-a arătat deja, pentru existența unei asemenea instituții este nevoie ca percepțiile mutuale ale societăților să fie bune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
i. nediscriminarea sau principiul națiunii celei mai favorizate; ii. reciprocitatea sau reducerea tarifelor dintr-o țară trebuie să fie urmată de reducerea operată și de partenerii săi comerciali; iii. transparența; iv. corectitudinea sau evitarea practicilor de dumping, cu alte cuvinte, recurgerea la prețuri abuzive de către exportator, caz în care țările vizate aveau dreptul să ia măsuri de protejare a intereselor lor. Drept consecință a activității GATT și OMC, s-au redus barierele tarifare la niveluri minime, dar au apărut barierele netarifare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
îndeplinite următoarele condiții proprii sectorului alimentar, și anume: rețele de hipermarketuri; garantarea calității produselor; conceptul comun de ambalaj; raport corect între produsele din import și cele proprii, tradiționale; impunerea unor modele de consum de marketingul corporațiilor transnaționale; comerțul de nișă; recurgerea la auxiliari alimentari: conservanți, amelioratori de gust, coloranți etc.; alimente semipreparate - realizarea globalizării în industria și comerțul cu alimente. Consumatorul în fața globalizării. Sub influența modei, ofensivei agresive a comercianților, creșterii veniturilor populației, ofertei din ce în ce mai bogate de produse alimentare, individul va
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cei mai mulți, trăind în țările în curs de dezvoltare. „Revoluția verde”, care a asigurat cerealele necesare sporului demografic global, cunoaște o plafonare sau chiar o scădere a producției pentru că cei patru factori fundamentali: extinderea agriculturii intensive, a suprafețelor de teren irigate, recurgerea la produse chimice ca îngrășăminte și pesticide și folosirea hibrizilor de înaltă productivitate au devenit factori limitativi prin efecte indirecte (de exemplu, eroziunea solului) sau efecte directe (lipsa apei). Dintre rezultatele cercetărilor genetice, semnificative prin impact sunt organismele modificate genetic
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
globalizarea seamănă cu un dezastru”. <footnote Stiglitz, J.E., Globalizarea - speranțe și deziluzii, Editura Economică, București, 2006. footnote> Opinia lui J.E. Stiglitz sugerează posibilitatea țărilor de a reacționa la procesul de globalizare financiară în două feluri: i. asimilarea procesului, manifestată prin recurgerea la împrumuturi, asociere etc., când la nivel național apare un mix de capital, care creează avantaje pe plan intern și pe fluxurile de capital externe; ii. rezistență, prin evitarea pe cât posibil a interacțiunilor financiare cu fluxurile globale. Pentru a înțelege
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
resurse financiare importante.<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> Exacerbarea consumului intern, comparativ cu potențialul de producție, pe seama îndatorării populației la bănci interne sau externe, cu siguranță va îngreuna operația de returnare a împrumuturilor. Justificarea recurgerii la un împrumut, cea mai plauzibilă, este dată de existența unei strategii de dezvoltare (evoluție) a unei țări, cu obiective clar stabilite și la a căror realizare în timpul prevăzut în strategie se poate recurge la împrumuturi. Cu siguranță că, în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în cazul țărilor cu deficite cronice, pun probleme de eficiență a împrumutului. Este posibil ca din această sursă de bani din credite externe să fie finanțate „cheltuielile parazite”, alimentând economia neagră, aparatul birocratic supradimensionat, clientela politică etc. Este important ca recurgerea la credite externe să fie ultima opțiune în cazul unei necesități de fonduri financiare, analizându-se cu atenție resursele proprii care pot fi mobilizate pentru ca împrumutul să aibă valoarea minimă sau să fie evitat. Și înțelepciunea populară îndeamnă la aceeași
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și 2%. Volumul total al PIB-ului luat în seamă la proiectarea bugetului pentru 2012 variază, în funcție de varianta creșterii PIB-ului, între 134 și 128 de miliarde de euro. La începutul acestui subcapitol a fost prezentată schema logică a deciziei recurgerii la împrumuturi externe. Conform acestei scheme, asupra datoriei externe a României poate fi făcut următorul exercițiu: Necesitatea datoriei. Autoritățile române nu au explicat populației necesitatea majorării continue a volumului creditelor externe, mai mult chiar, s-a susținut cu obstinație că
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
externe a României poate fi făcut următorul exercițiu: Necesitatea datoriei. Autoritățile române nu au explicat populației necesitatea majorării continue a volumului creditelor externe, mai mult chiar, s-a susținut cu obstinație că România este ferită de criza financiară. Presupunând că recurgerea la împrumutul de 19 miliarde de euro cerut FMI-ului și acordat în 2009-2010 era absolut necesar ca volum, modul de acoperire pare discutabil pentru că: UE ține la dispoziția României fonduri structurale și de coeziune de 19,7 miliarde de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]