16,853 matches
-
rest, doar cuvinte și inițiale stranii. Mi-am copiat cîteva pe o hîrtiuță: DS, FPS, GA-8GPNXP Duo, HDD Western, GTR-FIA GD, FFVT3R Beta Mod Tools, LINKSYS WVC54G, UT2004: ECE, AND1®Street Ball, NVIDIA, PSL, BIA, DS full 3D. Și pe redactorii de la Level îi cheamă cam aiurea: Mitza, BogdanS, Locke, Rzarectha, Kimo. În Univers Moto (o revistă de motoare, normal), se vorbea de: „ertiere Nissin fixate radial”, „bicilindru în V la 90˚”, „ax cu came în chiulasă”, „supape de cilindru acționate
Cum am citit 12 reviste de bărbaţi şi n-am înţeles nimic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21260_a_22585]
-
tu, râul fusese comis. Indiferent ce ar fi spus, fie s-ar fi solidarizat cu colegul lor fie s-ar fi delimitat de conținutul articolului acestuia, ar fi reprezentat o pată pe imaginea publicației. Care înseamnă mai mult decât un redactor sau un colaborator. Așa cum am spus, colectivul primează... Dragoș, nu prea merge să nu fie nici prost nici ticălos. Una din două se cam impune... Nu văd de ce să nu-ți exprimi o opinie personală. Și nu văd de ce trebuie
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
semnat cristina lica și Ionuț Fantaziu, apropo de act jurnalistic normal. găsești cu un simplu search pe google. Una Autorii articolelor nu sunt întotdeauna și cei care dau titlurile. Cel mai adesea asta e treaba senior editorilor sau chiar a redactorului-șef. În orice caz, ideea nu era să arăt cu degetul înspre niște jurnaliști sau spre o publicație anume (de astă nu am precizat unde au apărut articolele), ci să ilustrez un fenomen generalizat în presa din România - tabloidizarea titlurilor
Jurnalismul la Londra și la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82446_a_83771]
-
dispăreai. De aici, campania furibundă contra lui Arghezi, Blaga, Ion Barbu, ca să dau doar câteva exemple, stigmatizați cu cele mai defăimătoare epitete. Sarcina ideologizării este preluată, în 1947, ne informează, mereu cu exactitate, Ana Selejan, de Contemporanul și Revista literară (redactor responsabil: M. R. Paraschivescu), dar problemele mari nu vor fi ocolite nici de Scânteia și România liberă. Mai apoi, se adaugă Flacăra, unde articolele de direcție, foarte combative și ultradogmatice erau semnate de Mihai Novicov, acompaniat de o echipă, care
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
I. Ștefănescu, Mihai Petroveanu, Radu Lupan, Mihail Cosma, într-o mai mică măsură Paul Cornea. Dar principalul acuzator public, denunțător vehement al "decadentismului" și al celui mai mare poet român din prima jumătate a sec. XX, Tudor Arghezi, a fost redactorul-șef al Scânteii, Sorin Toma, critic literar improvizat, care, din câte știm, n-a mai publicat nimic după aceea. De altfel, a și plecat din țară, fără să lase vreo altă urmă decât rușinosul pamflet Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
a reprezentat instaurarea criticii literare marxiste, atât de așteptată de către înalții politruci ai partidului. Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei își exercită imediat influența asupra confraților, Nestor Ignat, un alt "îndrumător", aplică și el calificativul de putrefacție poeziei lui Ion Barbu. Redactorul-șef al Scânteii primește aplauze din partea lui Ion Vitner, dogmatic notoriu, care inaugurase cu un an în urmă în Contemporanul critica sociologizantă (deformantă), cu un articol despre Eminescu, intitulat Poetul culorilor sumbre și, surpriză, din partea prozatorului Petru Dumitriu, care considera
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
fără să se plângă sau să facă cine știe ce compromis ideologic ca să nu mai fie, pentru că a fost mult timp Cronicarul en titre al ultimei pagini, căreia i-a impus un stil și o directețe, pentru că a fost și este un redactor răbdător și cu fler și e ministrul nostru de Externe. Pentru că ține cu binele și cu bunii. Pentru că bucuria ei cea mai mare este să citească și nu începe nici o carte fără s-o ducă la capăt. Pentru că descoperă noi
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
făcută de fratele meu, învățătorul Ziya Yamaç, care ca și mine, cunoaște și iubește literatura română. Concomitent cu apariția romanului la editorul, semnatarul acestor rânduri a publicat în două numere consecutive din revista ,Servetifünun" din Istanbul, unde mă găsesc ca redactor, un articol de prezentare care se intitulează Liviu Rebreanu. O parte din studiile noastre secundare le-am făcut la Sf. Sava, lucru care ne-a folosit mult. Romanul Dvs. a fost foarte bine primit de publicul cititor al țării mele
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
anilor mei vă va prinde". A. E. Baconsky se naște dincolo de Prut, în județul Hotin, dar se împlinește ca om și ca poet în Clujul studenției și al primelor camaraderii literare, mai ales după ce, la nici 29 de ani, devine redactor-șef al revistei Steaua. De atunci dăinuie în scrierile sale obsesia turnului gotic și, la fel ca I. D. Sîrbu, va purta nostalgic permanența unui ținut sufletesc septentrional. Începuturile îi stau sub semnul jurnalisticii. ,Vreme de șapte ani - scrie Al.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
discreție și tenacitate, consecvență și un rar bun-simț - literaturii române. Ce cadou ar putea fi pus pe celălalt talger al balanței? Daniel Cristea-Enache Ca din carte Contez pe memoria mea recentă cînd spun că, în tatonările de început prin ,biroul redactorilor" de la România literară, de domnul Gabriel Dimisianu am dat prima dată cu ochii. Nici nu era greu, mă gîndesc acum, așezat cum îl știu în ,postul" de lîngă ușă, pe dreapta. Ca să nu mai spun că ajungea și ajunge devreme
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
pe dreapta. Ca să nu mai spun că ajungea și ajunge devreme, mai devreme decît mine, mai devreme decît toți tinerii care vin să-i ceară cărți, deși teama că intră în ședință și-l ,pierdem" (și, dacă se-ntîmpla să lipsească redactorii ,noștri", rămînem fără obiectul muncii) ne făcea să fim ,la pîndă" cu vreo oră înainte. Nu-l cunosc de multă vreme pe directorul-adjunct al României literare, dar văd bine că oameni pe care i-am crezut (impresie de cititor, nedezmințită
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Gazeta Literară, ce se metamorfoza în România literară. Aici l-am cunoscut. Venit la începutul anului 1971 în redacția României literare, unde exista o formidabilă echipă critică - Lucian Raicu, Valeriu Cristea, S.Damian, Dana Dumitriu și Gabriel Dimisianu, bineînțeles, erau redactori, iar colaboratori permanenți Matei Călinescu, Nicolae Balotă, Dan Cristea, Mihai Ungheanu (ce mare critic s-a ratat în el!) -, tînărul care eram a fost integrat în cel mai natural chip. Eram împreună și făceam o revistă, asta era tot. Spiritul
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cărei început - în fiecare zi îmi taie gîtul un ziar (citez inexact, din memorie) - a făcut din ea prima victimă a brusc reîntăritei cenzuri. Iar noi, noi am devenit o cetate asediată . în circumstanțe agravate de ,defecțiunea" lui Nicolae Breban - redactor-șef al României literare, el dăduse la Paris un interviu incendiar în ziarul Le Monde, unde protestase împotriva tezelor - și de prezența printre redactorii revistei a lui Paul Goma (a fost colegul nostru pînă spre 1973-'74), al cărui roman
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Iar noi, noi am devenit o cetate asediată . în circumstanțe agravate de ,defecțiunea" lui Nicolae Breban - redactor-șef al României literare, el dăduse la Paris un interviu incendiar în ziarul Le Monde, unde protestase împotriva tezelor - și de prezența printre redactorii revistei a lui Paul Goma (a fost colegul nostru pînă spre 1973-'74), al cărui roman Ostinato apăruse deja în Occident, autorul fiind lansat ca ,un Soljenițîn român". Eram, toți, niște ciumați. Cînd, în toamnă, în locul lui Nicolae Breban a
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
a fost principalul autor al interzicerii cărții), au luat pur și simplu manuscrisul dactilografiat și lucrat pentru editare acasă spre păstrare, în așteptarea unor... timpuri mai bune, protejîndu-l astfel de o eventuală confiscare de către Securitate, mai ales după ce am devenit redactor cultural-politic la Radio Europa liberă. În ianuarie sau februarie 1990 am primit un telefon la München în care Zigu Ornea mă anunța că Anatomia unei negații va apărea curînd la Editura Minerva - ceea ce s-a și întîmplat în 1991. Povestesc
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
îi apreciau, ca și ceilalți dascăli, mai mult virtuozitatea tehnică a versurilor, ca în acele splendide bijuterii stilistice, Propovedanii, cu sclipiri lexicale rare culese de pe la cursurile de lingvistică ale lui Byck sau Rosetti, decît "conținutul" lor. Paul Georgescu, ilegalist și redactor-șef adjunct al ,,Gazetei literare", îl va sprijini însă fără rezerve și mai tîrziu, cînd poeziile primului său volum, ca și Propovedania apărută în ,,Tribuna" din 22 martie 1958, vor fi atacate vehement de politruci și confrați vigilenți. Dumitru Micu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
mai tîrziu, cînd poeziile primului său volum, ca și Propovedania apărută în ,,Tribuna" din 22 martie 1958, vor fi atacate vehement de politruci și confrați vigilenți. Dumitru Micu, pe de altă parte, îl va recomanda cu căldură lui Ioanichie Olteanu, redactor-șef al revistei ,,Tribuna", implicată atunci într-un salutar proces de promovare a ,,noilor semne de lirism". în martie 1957, în aceeași săptămînă fastă pentru tînărul care împlinea la sfîrșitul lunii 24 de ani, cele două reviste îi publică aproape
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
în Ediția nr. 876 din 25 mai 2013. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române. A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959-1968), redactor șef al „Revistei de Istorie și Teorie Literară” a Academiei Române (1974-1979), membru al Uniunii Scriitorilor, prim-vicepreședinte al “Asociației Culturală Pro Basarabia și Bucovina” și al Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român „Astra”. Ca
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
din 25 mai 2013. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române. A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959-1968), redactor șef al „Revistei de Istorie și Teorie Literară” a Academiei Române (1974-1979), membru al Uniunii Scriitorilor, prim-vicepreședinte al “Asociației Culturală Pro Basarabia și Bucovina” și al Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român „Astra”. Ca om politic a fondat
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Partidul Pensionarilor din România (2000-2001). Citește mai mult Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române. A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959-1968), redactor șef al „Revistei de Istorie și Teorie Literară” a Academiei Române (1974-1979), membru al Uniunii Scriitorilor, prim-vicepreședinte al “Asociației Culturală Pro Basarabia și Bucovina” și al Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român „Astra”. Ca
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
2000-2001). Citește mai mult Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române. A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959-1968), redactor șef al „Revistei de Istorie și Teorie Literară” a Academiei Române (1974-1979), membru al Uniunii Scriitorilor, prim-vicepreședinte al “Asociației Culturală Pro Basarabia și Bucovina” și al Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român „Astra”. Ca om politic a fondat
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
domeniul său de activitate, psihologia. Pe lângă faptul că mi-a plătit cărțile trimise, am primit în dar și cartea sa de debut “Pasăre în devenire” apărută în 2015 la Editura SemnE având un „Cuvânt de întâmpinare” scris de Florentin Popescu, redactor șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, intitulat „Călătorind pe o libelulă albastră”. Poeta a debutat în prestigioasa revistă, Bucureștiul Literar si Artistic. Volumul mai sus amintit s-a bucurat de cronici scrise de Ion Roșioru, Mihai Merticaru, Florin Costinescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
domeniul său de activitate, psihologia. Pe lângă faptul că mi-a plătit cărțile trimise, am primit în dar și cartea sa de debut “Pasăre în devenire” apărută în 2015 la Editura SemnE având un „Cuvânt de întâmpinare” scris de Florentin Popescu, redactor șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, intitulat „Călătorind pe o libelulă albastră”. Poeta a debutat în prestigioasa revistă, Bucureștiul Literar si Artistic. Volumul mai sus amintit s-a bucurat de cronici scrise de Ion Roșioru, Mihai Merticaru, Florin Costinescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
recomandăm călduros și să credem că ea își va găsi locul atât în circuitul științific, cât și în bibliotecile fiilor zonei și a iubitorilor istoriei și spiritualității românești de pretutindeni. [1] Căci, de exemplu, părintele Radu Botiș este fondatorul și redactorul șef al revistelor electronice Glas comun și Slova creștină. De asemenea, el este prezent ca publicist în paginile revistelor Semănătorul, Analize și fapte , Ecoul, Neamul Românesc, Noua Arhivă Românească , Tânărul scriitor, Luceafărul românesc, Observatorul de Toronto, iar ca poet, creațiile
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
editorul Iordan Datcu adaugă zi de zi noi piese la un edificiu care se arată a fi, încă de acum, mai mult decât impunător. Temeliile acestei construcții exegetice de mari dimensiuni au fost așezate cu decenii în urmă când, ca redactor la fosta Editură pentru Literatură (ulterior Editura Minerva) a făcut să vadă lumina tiparului zeci de cărți de folclor, de literatură populară și de folcloristică, a îngrijit el însuși peste 40 de ediții, recuperând opere fundamentale ale etnografiei și folclorului
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]