623 matches
-
poveste trebuie să fie o cană nici prea scundă, nici prea Înaltă, adică un mediu cu potențial redox intermediar. Iar dacă cana mai e și elastică, ea permite când lărgirea, pentru vulpe, când Înălțarea, pentru cocostârc. Adică oscilațiile de potențial redox amintite mai Înainte. Pentru ce e nevoie de conviețuirea dintre plantă și animal? Pentru că, la nivelul plantei are loc un proces de reducere a bioxidului de carbon la compuși organici, precum glucoza, cu potențial redox scăzut. Aceștia sunt oxidați, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cocostârc. Adică oscilațiile de potențial redox amintite mai Înainte. Pentru ce e nevoie de conviețuirea dintre plantă și animal? Pentru că, la nivelul plantei are loc un proces de reducere a bioxidului de carbon la compuși organici, precum glucoza, cu potențial redox scăzut. Aceștia sunt oxidați, adică transformați Înapoi În bioxid de carbon, la nivelul animalului. Pentru că primul proces absoarbe energie, iar cel de al doilea o eliberează, este posibil ca energia primară, a Soarelui, să susțină, sub forma chimică a glucozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biomasa și ar muri apoi de foame. Rolul asocierii plantă- animal, adică al biocenozei, este deci omniprezența Vieții, În spațiu și timp, În baza unei surse unice de energie - Soarele. Revenind la cursul expunerii, trebuie să arăt că acest interval redox, comun și propriu ambelor regnuri, este relativ Îngust, fragil și, mai mult, În evoluție, fapt ce face ca biocenoza, deci asociația de plante și animale, să sufere În timp modificări, În special calitative, sesizabile Însă doar la scară mare de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mult, În evoluție, fapt ce face ca biocenoza, deci asociația de plante și animale, să sufere În timp modificări, În special calitative, sesizabile Însă doar la scară mare de timp. Această evoluție decurge, În condiții normale, spre creșterea potențialului redox al mediului. Interesant este Însă faptul că activitatea umană nu schimbă acest sens, ci doar mărește viteza procesului. Mărirea, prin activitatea umană, a vitezei procesului, natural, de creștere a potențialului redox al mediului va fi acum exemplificată folosind date experimentale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Această evoluție decurge, În condiții normale, spre creșterea potențialului redox al mediului. Interesant este Însă faptul că activitatea umană nu schimbă acest sens, ci doar mărește viteza procesului. Mărirea, prin activitatea umană, a vitezei procesului, natural, de creștere a potențialului redox al mediului va fi acum exemplificată folosind date experimentale obținute pe o parte a țărmului Mării Negre. Anume, s’a putut demonstra că, cu cât apa era mai poluată, cu atât potențialul ei redox era mai mare, culminând cu apa recoltată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vitezei procesului, natural, de creștere a potențialului redox al mediului va fi acum exemplificată folosind date experimentale obținute pe o parte a țărmului Mării Negre. Anume, s’a putut demonstra că, cu cât apa era mai poluată, cu atât potențialul ei redox era mai mare, culminând cu apa recoltată din portul Agigea. Și Încă o observație, obținută cu același prilej: Procesul de oxidare este mai rapid În spații mici, Închise, cum este cazul portului Agigea, decât În spații mari, deschise, cum este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
același prilej: Procesul de oxidare este mai rapid În spații mici, Închise, cum este cazul portului Agigea, decât În spații mari, deschise, cum este cazul mării. Un test evidențiind reacția plantelor a arătat că exact probele de apă cu potențial redox mare au indus o dezvoltare mai bună. Cu alte cuvinte, o explicație pentru fenomenul de Înflorire a apei poluate. Dezvoltarea mai bună a plantelor, datorată deplasării, În urma activității umane, a potențialului redox spre valori mai mari, exclude, mai bine zis
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
arătat că exact probele de apă cu potențial redox mare au indus o dezvoltare mai bună. Cu alte cuvinte, o explicație pentru fenomenul de Înflorire a apei poluate. Dezvoltarea mai bună a plantelor, datorată deplasării, În urma activității umane, a potențialului redox spre valori mai mari, exclude, mai bine zis inhibă, dezvoltarea animalelor, deci dereglează biocenoza, care va fi nevoită să-și caute alt echilibru. Conform celor arătate, privind rolul primordial al biocenozei În perpetuarea Vieții, grija noastră trebuie să fie evitarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
micșora distanța dintre profesiunea mea, respectiv a cititorului. În intervenția mea anterioară m’am referit la o tendință naturală a mediului, pe care omul, prin activitatea sa, o accentuează doar, pe care am monitorizat-o printr’un parametru obiectiv, potențialul redox, subliniind creșterea acestuia. Voi Încerca acum să monitorizez aceeași tendință printr’un parametru mai accesibil/vizibil, dar la fel de obiectiv. Cu destui ani În urmă, un subiect al Teleenciclopediei a fost un animal, vulpoiul cărbunăresc, pe care natura l’a Înzestrat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
decât exteriorizarea altor cauze, mai profunde. Doi sunt principalii pigmenți ce dau culoarea părului: eumelanina, neagră, respectiv feomelanina, roșie. Cei doi pigmenți se deosebesc Între ei, din punct de vedere chimic, prin faptul că eumelanina, pigmentul negru, are un potențial redox mai mare decât cel al feomelaninei, pigmentul roșu. Pentru a asigura stabilitatea eumelaninei, deci culoarea neagră, organismul animalului trebuie el Însuși să aibă un potențial redox mai mare decât acela al suratei lui roșii, fapt ce nu poate fi decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din punct de vedere chimic, prin faptul că eumelanina, pigmentul negru, are un potențial redox mai mare decât cel al feomelaninei, pigmentul roșu. Pentru a asigura stabilitatea eumelaninei, deci culoarea neagră, organismul animalului trebuie el Însuși să aibă un potențial redox mai mare decât acela al suratei lui roșii, fapt ce nu poate fi decât rezultatul adaptării, a compatibilizării cu un mediu el Însuși caracterizat de un potențial redox mai mare decât În trecut, când varietățile negre ale animalelor În discuție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci culoarea neagră, organismul animalului trebuie el Însuși să aibă un potențial redox mai mare decât acela al suratei lui roșii, fapt ce nu poate fi decât rezultatul adaptării, a compatibilizării cu un mediu el Însuși caracterizat de un potențial redox mai mare decât În trecut, când varietățile negre ale animalelor În discuție nu existau Încă. Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că mediul a evoluat pe direcția subliniată, oxidantă, animalele Își dovedesc capacitatea de adaptare. Când, acum vreo doi ani, mi-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și consumând oxigenul eliberat de plante. La prima vedere, este vorba de un circuit Închis de substanță, doar energia având un circuit deschis. Ca urmare, procesul reductiv din plantă ar trebui să egaleze pe cel oxidativ din animal, deci nivelul redox al mediului să rămână constant. Asta pentru că, În mod ideal, toată biomasa produsă este consumată, mai curând sau mai târziu, de animalul veșnic flămând. Numai că, practic, orice proces decurge cu un randament subunitar, deci cu o pierdere. Dacă nevastămea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fotosinteza, au atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani, iar de atunci se acumulează continuu, aproximativ exponențial. Fiecare dintre cei doi parteneri ai biocenozei, producătorul și consumatorul, contribuie Însă și altfel la modificarea caracterului redox al mediului, dar În mod cu totul diferit. Ambii parteneri sunt de o Încăpățânare feroce când e vorba de a-și menține condițiile optime de viață, numai că o realizează În mod diferit. Animalul, mă refer la cel pluricelular, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
interstițial, cu o compoziție identică cu aceea a mării ancestrale din care a ieșit. În acest mediu intern el, animalul, Își creează condițiile optime de viață, indiferent de ce se Întâmplă În afara pielii lui. Deci nu va induce modificări de natură redox În mediu, În scopul modelării acestuia după dorință. În schimb planta, tot pluricelulară, a apărut pe uscat, cu ceva Întârziere față de animal. Ca urmare, Între celulele plantei nu e nici un lichid, ci doar aer. De aceea, planta este obligată, pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
proces reductiv, pentru că atunci când planta a apărut, mediul era, Într’adevăr, mai puțin oxidat decât astăzi. Acest efect a putut fi evidențiat experimental atât la plantele perene, cât și la cele anuale. Dacă facem un bilanț, din punct de vedere redox, vedem că animalul nu influențează mediul, urmărind un scop, dar planta o face, și anume În sens reductiv, fapt ce ar putea fi o minunată metodă de a contracara evoluția spre oxidant a mediului, deci conservarea lui. Numai că aceasta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi o minunată metodă de a contracara evoluția spre oxidant a mediului, deci conservarea lui. Numai că aceasta se Întâmplă numai vara, iar mediul va reveni curând la starea dinaintea activității vitale a plantei. Dovadă că, pe termen lung, potențialul redox al solului nu scade. Deci, din acest punct de vedere, al acțiunii cu scop a organismelor, mediul nu este influențat În nici un fel. Numai că, atunci când am discutat despre circuitul Închis de substanță dintre plantă și animal, am lăsat deoparte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asupra mediului, indiferent dacă acesta e terestru ori acvatic. Iar această acțiune e contrară, conform principiului complementarității, atât de mult invocatei de mine În capitolele anterioare, acțiuni a animalelor, inclusiv a omului. Anume, dacă animalul contribuie major la creșterea potentialului redox, planta Îl scade. Acum câțiva ani, am publicat un articol În care demonstram, pentru câteva specii de arbori, această diminuare de potențial În solul pe care aceștia trăiesc; recordul l’a bătut atunci nucul. În vara asta, mi-am batut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
câteva specii de arbori, această diminuare de potențial În solul pe care aceștia trăiesc; recordul l’a bătut atunci nucul. În vara asta, mi-am batut capul cu o plantă anuală, ierboasă, anume macul; și el a reușit reducerea potențialului redox al solului, chiar dacă nu În aceeași măsură. Poate voi avea ocazia să detaliez acest clasament; acum Însă amintesc doar că acțiunea reductivă a plantei asupra mediului este cu atât mai intensă cu cât planta e mai evoluată. Banal, nu? Punând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am adus aminte și de numeroasele experimente când am testat reacția plantelor la diferite substanțe chimice: Întotdeauna mediul, sintetic de astă dată, suferea o reducere. Și, dacă ne reamintim faptul că mediul exterior suferă o permanentă creștere a potențialului său redox, pentru mine sinonimă cu poluarea ori degradarea, ajungem la rolul protector exercitat de plantă. Ajungem Însă și la a discuta, fie și În treacăt, despre epurarea biologică. Se practică, se cercetează și se imaginează, sub diferite forme tehnologice, punerea În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor majoritate, realizează doar o oxidare, deci nu opun nimic oxidării generale a mediului. Doar cuplându-le cu plante fotosintetizante, capabile a folosi mai departe produșii de oxidare bacteriană, se poate obține o depoluare reală, adică tradusă prin reducerea potențialului redox al efluentului. O face foarte bine stuful, dar exemplul tipic, pe care Îl susțin din toată inima, e Pistia, zambila de apă, nu atât pentru acțiunea sa, de altfel comună pentru toate plantele, cât pentru viteza de invidiat cu care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lucrurile intră În normal, dar cu un alt echilibru, caracteristic temperaturilor mari. Privită În acest context, măsura curentă În astfel de cazuri, aerarea apei lacului, e fundamentată din două motive: oferă oxigen peștilor, iar pe de altă parte mărește potențialul redox al apei făcândul, În aceste condiții de temperatură, și mai nociv pentru alge. Cu alte cuvinte, biocenoza s’a adaptat, chiar dacă o parte din pești au murit, devenind detritus. Acest detritus va deveni poate, În altă vară, cauza altei catastrofe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot timpul vieții, iar “extrovertirea” producției stratului bazal al animalului să nu adauge nimic la mărimea lui. Un alt aspect al “extrovertirii” Îl vom discuta acum, amintind mai Întâi că ea este În stare și de a susține o homeostazie redox a corpului animal. Indiferent ce ar face, animalul e supus unui permanent “bombardament” cu substanțe oxidante, din exterior și din interior, adică rezultate din metabolismul său. Unul din mecanismele prin care se apără, adică Își păstrează homeostazia, constanța parametrilor biologici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp pregătesc condițiile optime de mediu pentru celălalt segment, dar defavorabile pentru el Însuși. Mai concret, la un moment dat planta poate fi predominantă, dar ea va modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându-l de fapt la valori improprii ei, dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
predominantă, dar ea va modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându-l de fapt la valori improprii ei, dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind ca planta generează oxigen, iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]