1,567 matches
-
credințele anterioare, așa cum au făcut mulți alții, sub amenințarea furiei nediferențiate a anticomunismului. Dimpotrivă. Ion Ianoși a avut curajul să atragă atenția asupra valorilor de stânga chiar când acestea au fost asimilate acuzator comunismului, stalinismului, leninismului. Profesorul a avut curajul reeditării și revalorizării lui Marx (2004) drept filozof fundamental al modernității într-o perioadă când la noi el mai trecea drept criminal de război. Polemicile lui cordiale și nuanțate, dar categorice, cu Vladimir Tismăneanu sau Andrei Pleșu - plus neînțelegerile tacite cu
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
fără îndoială, o profesiune nobilă. Z. Ornea a construit programe editoriale, a avut inițiative de editare, a îngrijit texte de la faza de manuscris sau primă ediție până la o altă apariție, cu tot aparatul critic necesar (prefață, note etc.), a sprijinit reeditările clasicilor într-un mod sistematic și înțelept. Această muncă de editor al clasicilor, de inițiator de colecții de istorie literară, nu va fi niciodată îndeajuns de apreciată și nici suficient de bine pusă în evidență. Din această postură și cu
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
probabil informate cu privire la felul în care filmul falsificase romanul și chiar cu privire la antifascismul lui Feuchtwanger, exprimat în alte romane și eseuri ale sale. Nu-și aminteau, se pare, de simpatia scriitorului pentru stalinism. Nu-și amintesc nici comentatorii francezi ai reeditării Evreului Süss, care prezintă pe larg anii refugiului lui Feuchtwanger în Franța, dar nu pomenesc nimic despre vizitele în URSS. Lion Feuchtwanger s-a numărat printre scriitorii occidentali atrași de propaganda sovietică. I-a urmat în URSS pe Shaw, Wells
Cazul Lion Feuchtwanger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6491_a_7816]
-
critică a „Predicilor” lui Antim, MA, 1963, 188-212; Șerban Cioculescu, Nicolae Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Aurora Ilieș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Revista de istorie”, 1979, 1; Florian Dudaș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Crisia”, 1979, 831-832; Șerban Cioculescu, La reeditarea lui Ion Neculce, RL, 1982, 52; Mircea Anghelescu, Ion Neculce, „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”, T, 1983, 3; Iorgu Iordan, Ion Neculce, „Opere”, LR, 1983, 2; Dumitru Velciu, Ion Neculce, „Opere”, RITL, 1983, 3; Andrei Nestorescu, „Catalogul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei de la Blaj, însoțită și de o amplă postfață a lui C., adevărată monografie a vieții cultural-literare din Transilvania secolului al XVIII-lea. Raliindu-se unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, Iosif Pervain, George Em. Marica ș.a.), C. echivalează generația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
cu care se va distribui albumul; ... o) distribuitorul/distribuitorii și țara/țările de destinație a tirajului solicitat a fi autorizat; ... p) ștampila, numele și prenumele, funcția și semnătură reprezentantului legal al producătorului. ... (3) Cererile pentru încheierea unor acte adiționale pentru reeditări, suplimentare a tirajelor sau extinderea perioadei de valabilitate a autorizării, fără modificarea structurii inițiale a albumului, vor cuprinde: ... a) numele/denumirea producătorului și datele sale de identificare; ... b) titlul albumului; ... c) numărul și data autorizației licență neexclusivă încheiate cu UCMR-ADA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227760_a_229089]
-
ș.a.], ceea ce constituie cel putin o încălcare a art. 294 din Codul de procedură civilă. Aceeași observație se impune și pentru forma propusă în motivele de apel pentru alin. 3 al art. 4 (referitor la încheierea de acte adiționale pentru reeditări, suplimentare a tirajelor sau extindere a perioadei de valabilitate a autorizării), care în propunerea depusă la dosarul de arbitraj (inclusiv în formă din 28 noiembrie 2008) are alt conținut. Pe de altă parte, chiar și cu privire la mențiunile obligatorii ale cererii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227760_a_229089]
-
devenit o listă ce nu a fost făcută publică și nu a fost comunicată, aceste operațiuni devenind obligatorii pentru producător. Totodată, în privința cataloagelor, în lipsa indicării în art. 14 a unui termen pentru comunicarea lor către apelanta, operațiunea editării sau a reeditării (menționată de text) implică și obligativitatea comunicării sale către UCMR. Nu se impune deci modificarea art. 14 în sensul solicitat de apelanta, fiind inutilă pentru scopul urmărit de această stabilirea unor termene când acestea sunt implicit conținute în text. VIII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227760_a_229089]
-
reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și de viril, necesar studiului și meditației. Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
circulație, în perioada de parțială liberalizare din anii ’60, ce a permis să se mai spună câte ceva despre dimensiunea culturală a „micii Rome” în special acei intelectuali blăjeni care au ocupat funcții ecleziastice . Opera lor face azi obiectul unor binevenite reeditări critice, de mare interes pentru istoria culturii române. Dintre aceștia din urmă, Augustin Bunea este unul dintre cei mai importanți. Istoric neopozitivist, de riguroasă școală documentară, el a lăsat câteva cercetări fundamentale pentru istoria Ardealului, a Bisericii Române Unite cu
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
și operei lui Ioan Inochentie Micu-Klein, multe inspirându-se sau preluând din cercetarea lui Augustin Bunea, perspectiva acestuia asupra semnificațiilor activității întemeietoare a episcopului-martir nu a mai fost, însă, depășită. Ioan Chindriș și Niculina Iacob ne oferă, prin urmare, o reeditare îndelung așteptată. Și o fac sub forma unei excelente ediții critice, realizată prin confruntarea textului tipărit în 1900 cu manuscrisul original, păstrat la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca. Rezultatele confruntării au fost supuse unei probe suplimentare: cea a șpalturilor volumului din
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria și anatomia unui mit cultural) urmărește modificările spectaculoase suferite de portretul poetului (capitolul "Masca lui Eminescu"), din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la reeditările capitolului final, Armonia eminesciană, al cărții din 1930 a lui Tudor Vianu - Poezia lui Eminescu - au totuși efectul de a atenua și în final de a ascunde total ideea fundamentală și originalitatea textului; plasarea armoniei inexplicabile, a fascinației poetice, în
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
lui Eminescu - au totuși efectul de a atenua și în final de a ascunde total ideea fundamentală și originalitatea textului; plasarea armoniei inexplicabile, a fascinației poetice, în sfera psihologică a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o ediție din 1974, în colecția Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985 (Mihai Eminescu
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985 (Mihai Eminescu, II - Structurile operei). Din păcate, nu am reușit să identific dacă textul din 1974 are la bază o reeditare preexistentă, cu modificări deja operate. Un prim tip - previzibil - de transformări privește substituțiile unor cuvinte compromise de cadrele conceptuale ale anilor '30 (rasă, sânge): rasă e înlocuit în 1974 cu popor (o "conștiință a latinității rasei" devine, de două ori
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
loc dispare pur și simplu adverbul "pururi" (referitor la îndreptarea inspirației poetului spre trecutul istoric și anistoric). Din afirmația că Eminescu avea o viziune a vieții "în care progresul nu mai poate ocupa nici un loc", secvența citată dispare în ambele reeditări. O frază ca "Atitudinea spirituală a lui Eminescu orientată într-un sens opus civilizației va reflecta și ceea ce precedă și se opune rațiunii, originea lucrurilor și coincidența contrariilor" pierde în ediția din 1974 orice element periculos, devenind (fără croșete, puncte
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
exprimă în prefețele lor, alături de "normele de transcriere" a textelor pregătite pentru tipar, ori în presa literară, cu acuitate, și observațiile critice despre valoarea sau nonvaloarea edițiilor anterioare ale textelor a căror corectitudine filologică tocmai o supraveghează, precum și a celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale. Și, în sfârșit, o mare parte din vina pentru pătrunderea, instalarea într-o sinecură ifosată științific, uneori plină de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din cauzele acestei indiferențe
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
explicații, fără să răspundă la somații, fără să reacționeze în mod rațional la argumente. Iar brațul legii este prea slab și imprecis ca să le pedepsească sau intimideze. La fel de nefast este modul abuziv în care unii succesori ai scriitorilor se opun reeditării creației literare pe care soarta le-a făcut-o cadou și pe care adeseori nici n-o înțeleg, dar se încăpățânează să o sechestreze și - speră ei - să o exploateze brutal. Pot fi date, bineînțeles, numeroase exemple de urmași devotați
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
dintre scriitori de-a avea moștenitori rezonabili. Trebuie pus la punct un mecanism care să asigure prezența continuă în viața culturală de fiecare zi a operelor literare valoroase. Cum procedăm dacă un moștenitor abuziv refuză să fie de acord cu reeditarea unor cărți, sub pretextul că le va reedita el însuși, deși amână sine die această operație? Ce se poate face dacă un asemenea moștenitor cere, pentru a-și da consimțământul, sume exorbitante, de neplătit într-o țară încă săracă? Cum
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
unei prime scrieri de referință în domeniu, elaborată în condiții riscante, la finalul "epocii de aur", potrivit căruia "valorificarea moștenirii culturale" s-a operat în trei moduri: prin tăcerea totală sau blamul la adresa a foarte numeroși scriitori și intelectuali, prin reeditarea selectivă, după criterii sui generis, și prin deformarea sensului operelor, trecute prin grila interpretării oficiale. Iată doar cîteva nume din foarte extinsul index, în două volume, Publicații interzise: Eliade Rădulescu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Octavian Goga, Mihail Dragomirescu
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
e valabil pentru majoritatea cărților bahluviasiotului: "Se precizează acolo, în carte, ca aceasta edițio princeps coprinde ao sută de exemplare, numerotate și necomerciabile, menite prietenilor, verilor, cumetrilor, vecinilor, șogorilor, gagicilor și simpatizanților auctoruluiă". Însă acum, după ce aceste cărți au cunoscut reeditări la Nemira sau Institutul European, scriitura pituliană trebuie să-și găsească alte justificări, mai bune, decît nehotărîtul "Voi persevera...". Urmează poveștile propriu-zise, eseuri cu teme dintre cele mai variate: cum era dragostea în vremea comunismului, ce e cu plagiatul, despre
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
faci. Te întreb fiindcă de hotărîrea d-tale atîrnă oarecari hotărîri ale mele". Apelul se dovedește din nou cu folos. Dacă debutul editorial din 1916 fusese de bun augur, cu două volume deodată : Parodii originale și Balade vesele, seria de reeditări îl va face atît de popular, încît în 1926 Topîrceanu devine laureat al Premiului național pentru poezie. Ascensiunea continuă și, după un alt deceniu în care-și publică Migdalele amare (1928), este ales membru corespondent al Academiei Române. La 10 martie
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
de la Editura Minerva (așa cum a funcționat din 1969, de la întemeiere, până în 1999, când s-a privatizat) s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani și sunt greu de găsit toate volumele unei ediții într-o singură bibliotecă. Formele de reeditare obișnuită, limitate la o anumită secvență a creației, atomizează o operă și simplifică, din motive cel mai adesea didactice, un univers tematic și stilistic, afectat astfel, ca unitate cosmoidală, în diversitatea, evoluția și complexitatea lui. Principalul defect al acestor ediții
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
de Mircea Popa, Editurile Charmides și Eikon, 2004, 234 p. Gh. Chivu recunoaște că "ediția de față nu este o ediție critică de tip academic" (p. CLVII), dar n-ar fi fost rău să facă un bilanț mai generos al reeditărilor recente din opera lui Coșbuc, din care n-ar fi trebuit să lipsească aprecieri despre cele două volume din Opera poetică a lui G. Coșbuc apărute la Chișinău în 2000 și despre volumul de Scrieri alese, îngrijit și prefațat de
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]