1,560 matches
-
avut un caracter programatic, vizând impunerea, fie și tardivă, a postmodernismului drept curent dominant în literatura română. Este vorba de volumele Aventuri într-o curte interioară, de Mircea Nedelciu, și, respectiv, Generația ’80 în texte teoretice. Altele (cum ar fi reeditarea culegerilor Desant, Aer cu diamante și Cinci) au fost mai mult simbolice, evocând un moment decisiv al istoriei literare recente. Reeditarea lui Eugen Suciu are o altă menire. Ludică și serioasă, în același timp. Cu o miză afectivă manifestă, însă
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
Aventuri într-o curte interioară, de Mircea Nedelciu, și, respectiv, Generația ’80 în texte teoretice. Altele (cum ar fi reeditarea culegerilor Desant, Aer cu diamante și Cinci) au fost mai mult simbolice, evocând un moment decisiv al istoriei literare recente. Reeditarea lui Eugen Suciu are o altă menire. Ludică și serioasă, în același timp. Cu o miză afectivă manifestă, însă și cu o provocare critică strecurată în subtext. Bucuria anonimatului apare, așadar, conform colofonului, într-o ediție revăzută. Nu se precizează
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
în subtext. Bucuria anonimatului apare, așadar, conform colofonului, într-o ediție revăzută. Nu se precizează în ce constă revizuirea și, avertizați fiind asupra problemelor pe care optzeciștii le-au avut cu cenzura, am putea bănui că autorul a operat o reeditare după manuscrisul original, eliminând eventualele intervenții ale cenzurii. Fals: singura intervenție a poetului în noua ediție vizează eliminarea câtorva texte, considerate, acum, inutile în proiectul volumului. Restul textului reproduce fidel ediția princeps, cu excepția câtorva îndreptări tacite de greșeli de tipar
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
provocare adresată și istoriei literare, care, din necesitatea legitimă de a impune o generație și o concepție estetică asupra literaturii, în plin ceaușism, a aglomerat sub eticheta optzecismului scriitori de facturi diferite. În sfârșit, există și o miză recuperatoare în reeditarea de față. Nu numai că Bucuria anonimatului, în versiunea apărută în colecția de debut a Editurii Albatros - aceeași care i-a promovat și pe Liviu Ioan Stoiciu, Matei Vișniec, Aurel Pantea - este astăzi de negăsit. Dar „haina” tipografică a ediției
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
pe asfalt/ cifra obeză:/ doi” (Orașul ca un fosfor tăcut). Taedium vitae, solilocviul, retragerea, marginalitatea: iată materia din care se alcătuiește Bucuria anonimatului. O poetică a nespectaculosului, sau mai bine zis a spectacolului existenței/lor nespectaculoase (și nebăgate în seamă). Reeditarea de față ne atrage atenția că e cazul să recitim literatura din ultimul deceniu al comunismului. Multe dintre convingerile privitoare la ea sunt rezultatul unei conjuncturi care, chiar dacă atunci s-a dovedit pozitivă, astăzi ne împiedică să înțelegem, să recunoaștem
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
Căci - nu-i așa? - una și inegalabilă este Simfonia a IX-a pentru soliști, cor și orchestră, scrisă cu aproape două secole în urmă. Un adevărat memorial închinat rezistenței prin cultură în perioada absolutismului totalitar, la noi, îl reprezintă recenta reeditare de către Institutul Cultural Român a recitalului Chopin, concert pe care maestrul Dan Grigore l-a susținut în sala Ateneului bucureștean, în martie 1985. S-a împlinit mai mult de un sfert de secol de la acel eveniment unic în felul său
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
a prieteniei, Sebastian, deși extrem de dezamăgit, încă mai vrea să-i aibă aproape de suflet pe mentorul său de început și pe cel mai bun prieten, Eliade. Pentru Eugen Ionescu toți devin indezirabili: Nae Ionescu "cabotin", Dan Botta "coțcarul" Cioran "galbenă reeditare a lui Rozanov", Noica "băiatul cuminte, cu pantaloni scurți", mai ales "Mirciulică Eliade" ("Papinuță"), care "aliază, într-un mod paradoxal, erudiția cu imbecilitatea" ș.a.m.d. Numai pe Sebastian îl iubește, acesta-i cuvântul, chiar și când prietenul scrie "încă
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
ca editare. "Cărțile" pornesc una spre cealaltă, în oglindă, dinspre coperte și se întâlnesc la mijlocul volumului, astfel încât cititorul va ezita mult înainte să se decidă de unde să înceapă lectura. Apoi, lucru destul de inedit, cele două cărți (N.B. - care nu sunt reeditări) beneficiază, chiar în corpul volumului, de comentariile aplicate ale unor reputați critici literari și poeți: Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Andrei Zanca, Barbu Cioculescu, Nina Cassian, Vasile Baghiu. În fine, la finalul grupajului iov în funicular, Constantin Abăluță însuși scrie "un
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
spunea a catadicsi). În goana după cuvinte pompoase, unii au început să folosească pe condescendență în sens contrar celui etimologic" ("Capcanele" limbii române, p. 66). Eroarea fusese observată de Valeria Guțu Romalo, în Corectitudine și greșeală (1972, cu mai multe reeditări, ultima în 2008): "această modificare semantică supărătoare este consfințită de dicționarele curente" (p. 138) . Abuzul semantic aparține doar dicționarelor de după al doilea război mondial; cele mai vechi nu cuprindeau sensul generalizant. La ?ăineanu, în Dicționarul universal, condescendența era "fapta prin
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
Cosmin Ciotloș N-ar trebui să ignorăm contextul acestei reeditări. Imanența literaturii e prima carte pe care Eugen Negrici o publică (de fapt, republică) după Iluziile de anul trecut. Semn că autorul ei vrea să-i asigure, în sfârșit, o lectură în răspăr. Alături de Expresivitatea involuntară și de Figura spiritului
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
probabil informate cu privire la felul în care filmul falsificase romanul și chiar cu privire la antifascismul lui Feuchtwanger, exprimat în alte romane și eseuri ale sale. Nu-și aminteau, se pare, de simpatia scriitorului pentru stalinism. Nu-și amintesc nici comentatorii francezi ai reeditării Evreului Süss, care prezintă pe larg anii refugiului lui Feuchtwanger în Franța, dar nu pomenesc nimic despre vizitele în URSS. Lion Feuchtwanger s-a numărat printre scriitorii occidentali atrași de propaganda sovietică. I-a urmat în URSS pe Shaw, Wells
Cazul Lion Feuchtwanger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6491_a_7816]
-
s-ar zice că i-au preocupat pe istoricii literari, în ciuda faptului că, sub o formă sau alta, ele au mai fost reeditate în ultimele decenii. Astfel, după ediția din 1895, apărută sub auspiciile Tipografiei A. Mureșianu din Brașov, prima reeditare (parțială) survine în cadrul lucrării Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, îngrijită de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988) și reluată în 2000 (la Editura Polirom). Ambele dăți, reeditarea a survenit într-un context nefericit: în 1988, eram
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
apărută sub auspiciile Tipografiei A. Mureșianu din Brașov, prima reeditare (parțială) survine în cadrul lucrării Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, îngrijită de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988) și reluată în 2000 (la Editura Polirom). Ambele dăți, reeditarea a survenit într-un context nefericit: în 1988, eram cu toții sastisiți de spiritul „revoluționar" ceaușist, iar în 2000, nu îi mai păsa nimănui de confesiunile unui obscur pașoptist ardelean... O a doua reeditare, integrală, o înregistrăm în 1995, la Editura
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
în 2000 (la Editura Polirom). Ambele dăți, reeditarea a survenit într-un context nefericit: în 1988, eram cu toții sastisiți de spiritul „revoluționar" ceaușist, iar în 2000, nu îi mai păsa nimănui de confesiunile unui obscur pașoptist ardelean... O a doua reeditare, integrală, o înregistrăm în 1995, la Editura Tipomur din Târgu Mureș. Această ediție, însă, este semnalată numai în băncile electronice de date: în bibliotecile bucureștene - chiar și la Academie - nu e de găsit și, în consecință, nu se poate spune
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
Grigore Lăcusteanu este desigur superior, dar, pentru cititorul cu un anume grad de cultură, nici discursul latinizant al lui Vasilie Moldovan nu e lipsit de mici „acadele" culturale și stilistice, dintr-un alt registru intelectual decât cele ale colonelului muntean. Reeditarea de la Blaj, fiind anastatică, îngreunează enorm lectura. Redactat și tipărit în Transilvania sfârșitului de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
site-urile marilor edituri (nu doar universitare) din Occident și veți fi uimiți nu doar de numărul, ci și de diversitatea titlurilor ce-i sunt dedicate. Ediții comentate ale fiecărei piese, reviste de specialitate cu o activitate de tren accelerat, reeditări permanente ale exegezelor clasice, studii pe orice temă, principală ori secundară, întâlnită în scrisul său, ba chiar și frecvente cărți ce pun în dubiu această industrie de promovare neobosită. O carte despre care se vorbește intens (va fi trimisă în
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
că istoria literară si-a pierdut interesul pentru opera lui Tudor Vianu. In ciuda schimbării de canon operate în ultimele două decenii si a contestațiilor care au vizat atitudinea cărturarului față de regimul comunist, opera sa a cunoscut, după 1989, numeroase reeditări. Astfel, în 1991 am înregistrat volumul al XlV-lea din seria de Opere (ediție și note de Vlad Alexandrescu), între 1992 și 1995, o ediție de Scrisori către Tudor Vianu (îngrijită de Maria Alexandrescu Vianu și Vlad Alexandrescu), iar între
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
am înregistrat volumul al XlV-lea din seria de Opere (ediție și note de Vlad Alexandrescu), între 1992 și 1995, o ediție de Scrisori către Tudor Vianu (îngrijită de Maria Alexandrescu Vianu și Vlad Alexandrescu), iar între 1996 și 2004, reeditări ce au vizat operele fundamentale: Estetica, Masca timpului, Filosofie și poezie, Introducere în teoria valorilor, Filosofia culturii, Teoria valorilor și Studii de literatură română. Nu mai pun la socoteală edițiile școlare din Arta prozatorilor români, neimportante ca fenomen, dar semnificative
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
literatură română. Nu mai pun la socoteală edițiile școlare din Arta prozatorilor români, neimportante ca fenomen, dar semnificative pentru audiența operei cărturarului (și) în rândurile publicului larg. Vianu despre Eminescu se înscrie, cu mize proprii, în acest flux constant de reeditări ale operei marelui estetician și filosof al culturii. Se știa mai de mult că opera eminesciană a constituit o preocupare constantă pentru Vianu. De la micul eseu intitulat Personalitatea lui Eminescu, publicat în Mișcarea literară din 10 ianuarie 1925, și până la
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
fusese despărțit de cum intraseră în lagăr. A dorit s-o revadă și a supraviețuit. Iar soția lui fusese omorâtă în aceeași zi. La Timișoara, T pierde o pereche de ochelari. La București, Poliromul o anunță că are să-i dea, pentru reeditarea unei traduceri, niște bani, nu se știe câți. „Sper să-mi scot paguba", zice ea. Mă duc și, fără să-i număr, îi aduc. Îi numără ea și mă anunță: „Am și ieșit în câștig!" Oltenia, de!... - Cât de bine
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6359_a_7684]
-
contrapunctic, ca o concluzie asupra unei vieți și a unei epoci, rândurile însemnărilor zilnice. Va reuși ediția lui Mircea A. Diaconu să îl recupereze pe Traian Chelariu, așa cum a făcut-o cu Mircea Streinul? Greu de spus. Deocamdată, constat că reeditările de după 1964 au fost, fără excepție, întâmplătoare, nesistematice și nu au reușit să-l scoată pe scriitor din conul de umbră în care l-a aruncat o istorie injustă. Singura certitudine este aceea că opera lui Traian Chelariu merită recuperată
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Exercițiul temporar al dreptului de reproducere și difuzare poate fi cedat numai printr-un contract scris, care va cuprinde termenele de predare, de acceptare, de apariție și de difuzare. Dacă în contractul inițial de editare nu s-a convenit altfel, reeditarea nu se poate efectua decît în temeiul unui nou contract. Articolul 27 Contractele de editare pentru lucrările ce urmează să apară în ziare sau în alte publicații periodice se pot încheia și verbal. Articolul 28 Editură sau întreprinderea va putea
DECRET nr. 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106160_a_107489]
-
căutat la Cluj pentru încurajări, consideră irealizabil proiectul de a descoperi originea limbajului. Nu e sigur că lui Constantin Fântâneru i-ar fi convenit neapărat comentarea sa ca precursor al postmodernismului, cum prea grăbit, cred eu, s-a spus la reeditări. Jurnalele se citesc cu interes fiindcă propun o radiografie a bolii și o descriere cu luminișuri de luciditate a gestionării ei. După o prezență ezitantă, dar destul de consistentă în viața literară interbelică - e redactor la Universul și Universul literar, membru
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
în cauză au fost comentate, prob, de cîțiva oameni de meserie, între care Z. Ornea, dar nu știu în ce măsură au reușit cu adevărat să spargă plafonul impunerii în conștiința critică. O nouă șansă în această direcție ar putea-o reprezenta reeditarea de anul trecut - în cadrul unui proiect susținut de Universitatea „Petre Andrei” din Iași - a lucrărilor despre „iconari”, reunite într-un volum intitulat Studii bucovinene. E vorba de Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (la origine, teza de
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
pe post de bonus, de un capitol cuprinzînd studiile însoțitoare la edițiile din Traian Chelariu, Mircea Streinul și Iulian Vesper. Putem regreta, eventual, că prezentului volum îi lipsește o prefață în care autorul să explice proveniența studiilor componente și mizele reeditării lor, după aproape un deceniu și jumătate. Fără îndoială, Bucovina literară înseamnă, între altele, și dinastia Hurmuzaki, și Mihai Eminescu, după cum înseamnă și literatura unor poeți evrei de limbă germană precum Paul Celan sau Rose Auslander, iar obiectul cercetărilor lui
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]