1,230 matches
-
paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care fundamentează această tehnică se raportează la existența unor legături semantice, lexicale, sinonimice, referențiale, analogice, taxinomice și de simbolizare între cuvinte și reprezentare(ări). Acest tip de test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai puternic decît cele legendare. Dimpotrivă, personajele legendare emană un anume comportament stereotip și trăsături tipice; dacă povestirea s-ar detașa prea mult de aceste trăsături tipice, ele nu ar mai fi recognoscibile. Dacă sînt prezentate în opoziție cu personajele referențiale totuși, asemenea personaje "atipice", deviate de la normă, pot declanșa surprize, suspans sau umor. Lui Moș Crăciun îi plac copiii: întregul său statut ca personaj legendar se bazează pe această virtute. Un Moș Crăciun care s-ar porni să ucidă oameni
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
distrugă identitatea ca personaj. Și numai pentru cei ce știu că acest personaj este de obicei voința oarbă, o zeiță a dreptății cu ochii larg deschiși va fi o problemă. Toate aceste personaje, pe care le-am putea numi "personaje referențiale" din pricina încadrării lor evidente într-un anume cadru de referință, acționează potrivit unui model pe care îl cunoaștem din alte surse. Sau nu îl cunoaștem. În ambele cazuri, imaginea pe care o primim despre ele este în mare parte determinată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
jur, își începe căderea în moarte. Decît să îl învinuim sau să îmbrățișăm narcisismul numit după figura sa mitică pentru defectele morale și eșecurile formative, îl propun pe Narcis ca o alegorie pentru cititorul care identifică personajul cu persoana. * * * Personajele referențiale sînt mai puternic determinate decît alte personaje. Dar, de fapt, fiecare personaj este mai mult sau mai puțin predictibil, de cînd apare prima dată și apoi pe parcursul prezentării. Fiecare mențiune a identității personajului conține informații care limitează alte posibilități. Referința
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
polivalență logică, inversarea relației de cauzalitate, viziune antitetică asupra lumii [Stănciulescu, 1995:72-82]. Astfel: • Predominanța intuitivității decurge din participarea intuitivă a lui Adam la elaborarea lexicului, prin generarea unor cuvintelor-nume pe cale "naturală", motivată, respectiv prin definirea lor în consens cu referențialul, așa cum pare să sugereze fragmentul: "Și Domnul Dumnezeu, care făcuse din pămînt toate fiarele cîmpului și toate păsările cerului, le aduse la Adam, ca să vadă cum le va numi; așa că toate ființele vii să se numească precum le va numi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altă parte prin indistincția dintre limbajul în care se vorbește și cel despre care se vorbește apariția paradoxurilor logice de tipul mincinosului (CUM?); • funcția denotativă (cognitivă, referențială) vizează dimensiunea informațională a semnului lingvistic, corelarea lui prin intermediul semnificatului cu un anumit referențial (ÎN CE CONTEXT?); or, așa cum am văzut, "distanța" dintre semn și realitatea denominată este întotdeauna încărcată cu o doză de "minciună", semnul stînd în locul unui lucru anume prin altceva decît lucrul este; semantic vorbind, situația devine mai "mincinoasă" în cazul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
CONTEXT?); or, așa cum am văzut, "distanța" dintre semn și realitatea denominată este întotdeauna încărcată cu o doză de "minciună", semnul stînd în locul unui lucru anume prin altceva decît lucrul este; semantic vorbind, situația devine mai "mincinoasă" în cazul conceptelor fără de referențial real, cum ar fi, de pildă, conceptele de "inorog", "munte de aur", "pasăre Phoenix" etc.; • funcția poetică pune accent pe modul în care limbajul utilizează virtuțile licențelor literare pentru a fi mai expresiv (ÎN CE SCOP?); într-un anume sens
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de "inorog", "munte de aur", "pasăre Phoenix" etc.; • funcția poetică pune accent pe modul în care limbajul utilizează virtuțile licențelor literare pentru a fi mai expresiv (ÎN CE SCOP?); într-un anume sens, toate aceste formulări speciale se îndepărtează de referențial (prin conotativitate), dar fac în același timp servicii actului mincinos, fiind mult mai plastic să spui "Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau, dimpotrivă, cînd recunoaște că înșeală? Minte sau nu minte? Aceeași paradoxală situație se naște și atunci cînd utilizăm semnele (lingvistice) pentru a spune adevărul; căci, dacă toate semnele sînt prin natura lor "mincinoase", pastișînd mai mult sau mai puțin referențialul, cum poate fi adevărat mesajul formulat cu ajutorul lor? Pe seama acestei dificil de rezolvat probleme se întemeiază principalele acțiuni de "minciună socială", care pot să mențină în obscuritate ample grupuri umane, pentru perioade nedefinite de timp. 3.3.2. Ipostaze ale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sculpturi moderne în raport cu titlul pe care îl poartă) sau cîntate (să ne amintim cazul trubadurilor plătiți pentru a media sentimentele unui "pătimaș îndrăgostit") etc.; minciuni "artificiale", care îmbracă forma limbajului formalizat ("mincinos" prin faptul că nu ne spune nimic despre referențial, așa cum relația p q este goală de conținut, dar nu și de sens), a bruiajelor și a zgomotelor prin care receptarea postului de radio Europa Liberă era blocată sau a virusării programului unui computer care deformează informația solicitată etc.; minciuni
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
suprafață și cea de profunzime a minciunii, în măsură să explice mecanismele unei "gramatici generatoare" a actelor înșelătoare; • analiza triadică (sintactică, semantică, pragmatică), vizînd relația contextual-formală instituită între semnul mincinos și alte semne (ne)mincinoase, legătura dintre minciună și obiectul (referențialul) supus pervertirii semantice, corespondența dintre semnele minciunii și actorii care operează cu ele; • analiza situațională, îngăduită de utilizarea hexagonului sau a grafului semiotic, cadru metodologic pe care studiul de față îl valorifică efectiv. Ne facem datoria să precizăm că toate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
istoric, mai ales) ajunge în situație de criză și devine disputabil. Într-un atare tip de discurs, dimensiunea estetică este secundară și se subordonează scopului polemic. Discursul publicistic arghezian, venind pe firul unei de-acum împământenite tradiții polemico-pamfletare, va deveni referențial prin originalitatea construcției, mizând, mai întâi de toate, pe individualitatea gestului artistic. Privită ca parte integrantă a creației eminesciene, publicistica politică, implicit polemică, nu este numai expresia unei minți sagace, ci completează osmotic imaginea unui fascinant puzzle, în care textul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prima ne relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției umorale a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației, unde sensurile redobândesc noi dimensiuni și valențe. 1) La nivel intrediscursiv, am observat, privind diacronic atitudinea argheziană, o schimbare de tonalitate: dacă, până în 1914, textul nu depășește cadrul polemic, menținându-se în registrul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
M. Angenot) nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe meritele, mai mici sau mai mari, ale fiecăruia, înflăcărat de aceeași pizmă ca acum patruzeci de ani, treizeci și cinci de ani, treizeci de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1830, 1848, 1870. 1 Roselyne Dupont-Roc și Jean Lallot au propus o nouă traducere a termenului de mimesis, tradus de obicei prin "imitație" (cf. La Poétique, Le Seuil, 1980). Termenul de "reprezentare" este de preferat fiindcă admite drept complement atât referențialul, cât și artefactul, în timp ce acela de imitare îl exclude pe acesta din urmă, care ne interesează în primul rând. 2 Ditirambul este un imn versificat în cinstea lui Dionysos, cântat și dansat de oficianții cultului, bacanții și bacantele. 3 De
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
semnul lui Caragiale"14. Formulări de tipul "caricatural, dar perfect verosimil" (Zarifopol)15, "promotor al balcanismului" (G. Călinescu)16, realism responsabil de "un inefabil farmec al trivialului" (Șerban Cioculescu)17, "realism ironic"18 pentru care Mitică și moftul sunt "cuvinte referențiale" (V. Fanache)19 și lista ar putea continua cu multe alte exemple, încearcă să sintetizeze și să reducă 20 polivalența operei caragialiene la o dominantă estetică unificatoare. De cele mai multe ori însă, abordările acceptă premisa dualismului și a echivocității ca trăsături
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În/ca text, sub unghiul autenticității. Dacă În 1. decisivă este producția, consecutivă varietății scriiturilor și lecturilor posibile, În 2, perspectiva este mimetică, imitativă, semnele având un grad minim de emancipare față de obiect. Funcția poetică va fi, teoretic, subordonată funcției referențiale: „Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas“ (p. 15). Practic, poeticitatea irumpe În mai multe secvențe, contrazicând fericit punctul de vedere teoretic ce echivalează scriitura cu lectura unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru schimbare, trebuind a fi integrate în toate domeniile de activitate ale unei organizații. Cunoscut fiind faptul că orice sistem funcționează după anumite reguli, cerințe este normal să raționăm că și Sistemele de management al calității au anumite norme standarde, referențiale la care se raportează. Cel mai important, acceptat și recunoscut referențial în ceea ce privește SMC îl reprezintă seria de standarde ISO 9000. Standardele ISO 9000 și rolul lor în funcționarea SMC. Standardele din seria ISO-9000 reprezintă prima abordare sistemică și standardizată internațional
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
ale unei organizații. Cunoscut fiind faptul că orice sistem funcționează după anumite reguli, cerințe este normal să raționăm că și Sistemele de management al calității au anumite norme standarde, referențiale la care se raportează. Cel mai important, acceptat și recunoscut referențial în ceea ce privește SMC îl reprezintă seria de standarde ISO 9000. Standardele ISO 9000 și rolul lor în funcționarea SMC. Standardele din seria ISO-9000 reprezintă prima abordare sistemică și standardizată internațional a managementului calității unei organizații, indiferent de mărimea sau domeniul de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
problematicii sistemelor calității precum și într-o simplificare evidentă a eforturilor de aliniere la aceste standarde, indiferent de domeniul de activitate și mărimea organizației. Aceste modificări majore au constituit motivul pentru care obligativitatea certificării Sistemelor de management al calității având ca referențial standardul ISO 9001:2000 a început abia în decembrie 2003. Această ediție este în prezent în vigoare și asupra ei vom reveni cu mai multe explicații pe parcursul lucrării. Obiectivele ediției 2000 au vizat o multitudine de aspecte dintre care menționăm
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
Standardul ISO 9001 conține cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o organizație pentru implementarea unui Sistem de management al calității funcțional și care, în funcție de opțiunea acesteia, să fie auditat de către un organism specializat în vederea certificării sale. Certificarea, având ca referențial standardul ISO 9001, atestă capabilitatea organizației de a furniza calitatea în mod constant, atât în ceea ce privește produsele sau serviciile realizate cât și în planul relațiilor cu partenerii de afaceri și toate celelalte părți interesate. Standardul tratează problema managementului calității din punct
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
organizațiile care solicită acest lucru, cât și pe plan intern, de către organizațiile care și-au implementat astfel de sisteme și efectuează audituri interne (de primă parte) pentru a se asigura de conformitatea proceselor și corecta funcționare a sistemului lor, corespunzător referențialului stabilit. De asemenea, standardul poate fi utilizat și de către clienții firmei, în vederea efectuării la furnizor a auditurilor de secundă parte care au practic același scop, de evaluare și constatare a conformității sistemului în ansamblu sau a anumitor procese din cadrul acestuia
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
De asemenea, standardul poate fi utilizat și de către clienții firmei, în vederea efectuării la furnizor a auditurilor de secundă parte care au practic același scop, de evaluare și constatare a conformității sistemului în ansamblu sau a anumitor procese din cadrul acestuia cu referențialul (standardul) stabilit.
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
la cel mai ridicat nivel calitativ, ci cea care se conformează cât mai exact cerințelor beneficiarilor și reușește să realizeze costuri globale cât mai reduse. Producătorul care își bazează politica de calitate exclusiv pe asigurarea conformității unui produs cu un referențial (norme de întreprindere, standarde, documentații de execuție etc.) fără să realizeze un nivel de disponibilitate așteptat și un preț global satisfăcător, nu va avea rezultatele economice profitabile. Economiile aplicate de producători în ideea obținerii unor costuri de fabricație cât mai
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
după sine costuri reduse ale mentenabilității cu rezultate (în ansamblu) favorabile asupra costului disponibilității. Diminuarea costurilor ca urmare a îmbunătățirii calității. Componentele calității unui produs sunt calitatea tehnică (industrială) și calitatea comercială. Calitatea tehnică reprezintă conformitatea unui produs cu un referențial și / sau cu prevederile contractuale și se referă la parametrii fizici, chimici, biologici etc. care individualizează un produs. Calitatea comercială este determinată printre altele de o serie de factori cum ar fi: valoarea de întrebuințare (reflectată de mentenabilitate, fiabilitate, lipsa
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]