1,191 matches
-
propriu, acela al tematizării filosofice a comunicării, semiologia și hermeneutica se arată a fi, după 123 despărțirea lor în pragul modernității, în contrapoziție, în tensiune negatoare reciprocă. Locul opoziției dintre semiologiile structuraliste și post-structuraliste și hermeneuticile heideggeriano-gadameriene este problema autoînchiderii referențiale. După semiologii structuraliști, textul e autoreferențial sau intertextual: nu trimite decât la el însuși sau la alte texte. Pentru hermeneutică, cu toată autonomia și primordialitatea neinstrumentală a limbii, ea este însoțită mereu, ca de o umbră, în vechea hermeneutică, de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Viitoare cercetări derulate pe un orizont metodologic interdisciplinar vor putea recupera și formaliza și alte expresii ale fenomenului rezistenței anticomuniste. Etape În rezistența anticomunistătc "Etape În rezistența anticomunistă" Reperele cronologice ale fenomenului rezistenței anticomuniste din România, dincolo de proiecțiile lor strict referențiale, pot să inducă semnificațiile și dinamica internă ale acestui fenomen istoric ce talonează instalarea și consolidarea procesului de comunizare În România. O anumită gradualitate care se derulează, așa cum am arătat mai sus, de la formele acute precum rezistența armată spre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pus la pământ; * După alegeri, stânga a devenit mai puternică; Este un politician de stânga; * A ține stânga; A o lua la stânga etc. Trebuie totuși remarcat că, în astfel de situații, dezambiguizarea prin recurgere la context presupune doar identificarea noțiunii referențiale, nu și refacerea mentală a sintagmei originare. 4. Etapa finală a condensării o constituie eliminarea concurenței pe care o reprezenta sintagma sau compusul originar. Lexicalizarea petrecută în etapa precedentă a conferit noii formații o autonomie și o concizie care au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scop am comparat numărul de persoane din fiecare sat care au intra în contact cu fiecare element în parte, raportându-ne la o sută de persoane. Am ales să prezentăm datele ca procent dintr-o sută pentru a avea un referențial comun. Tabelul 6. Numărul de persoane care au intrat în contact cu componentele campaniei (dintr-o sută de persoane) Sat Emisiuni TV despre șase dintre satele câștigătoare Filme scurte despre cele douăzeci de sate câștigătoare Ziar Spoturi TV Poster Ațintiș
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că ele sunt complet lipsite de substanță la o eventuală utilizare în absolut. Așa cum argumenta Merton cu peste 60 de ani în urmă, concretizând dezvoltările sociologiei din vremea sa, dar și pe cele ale întregii cunoașteri științifice, la modul general, referențialul utilizat este extrem de important. El definește cadrul în care sunt plasate comparațiile, în care sunt realizate evaluările. Zerindul sau Tomșaniul apar a fi moderne în comparație cu situația generală a ruralului românesc. Traian Vuia nu este un sat de imigranți per se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că se mai impune o observație. A deveni un sat de tip european nu poate fi o țintă fezabilă, în sensul atingerii unu anumit standard bine definit, din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, în vestul Europei, referențialul nostru cel puțin în ultimele secole, „satul” contemporan a încetat de mult să mai fie un „sat”, ci este mai degrabă o zonă de tip urban, cu pronunțat caracter rezidențial. În al doilea rând, Europa este atât de diversă, încât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
biblioteci, instituții publice etc.) * naționali și internaționali Repertoriul structurilor info-documentare din România Proiectul a început la finele anului 2009 printr-un studiu în urma căruia s-a demonstrat necesitatea unei lucrări de asemenea anvergură. Etape: * elaborarea unei scrisori de promovare a referențialului, însoțită de un formular de înscriere * recepționarea mesajelor / răspunsurilor Etape * introducerea informațiilor în baza de date * acces online la baza de date * elaborarea unei lucrări de referință privind structura SID-RO Stadiul actual Evaluarea competențelor prin certificare europeană Nicoleta Marinescu manager
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și a sistemelor calității de către organisme specializate. Certificarea este o procedură prin care un organism calificat, independent față de producător și consumator, atestă documentat faptul că un produs, un serviciu, un proces, o persoană îndeplinește cerințele de conformitate cu un anumit referențial (standard, normă, specificație, caiet de sarcini etc.) În Uniunea Europeană, certificarea produselor poate fi obligatorie, în cazul acelor produse / servicii care pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor sau calitatea mediului ambiant și care constituie obiectul domeniului reglementat, sau facultativă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
este o procedură prin care un organism de acreditare recunoaște oficial și atestă în scris faptul că o anumită organizație este competentă să efectueze anumite activități specifice. Acreditarea implică evaluarea prealabilă a conformității organizării și funcționării acelei organizații în raport cu un referențial cunoscut și acceptat. Acreditarea unei organizații înseamnă de fapt o recunoaștere oficială atât a existenței unei competențe particulare a acesteia, cât și menținerea în timp a competenței pe durata de valabilitate a acreditării. Acreditarea este o dovadă a credibilității de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
pe plan internațional. În scopul îmbunătățirii credibilității de piață, pe lângă acreditarea națională, organismele de certificare și laboratoarele de încercări din orice stat pot participa la acorduri internaționale multilaterale de recunoaștere reciprocă, încheiate cu organisme similare din alte state. În Europa, referențialele principale pe baza cărora se face acreditarea sunt standardele europene din seria EN 45000 respectiv EN 45001 și EN 45002 pentru acreditarea laboratoarelor de încercări, EN 45004 pentru acreditarea organismelor de inspecție, EN 45011 pentru acreditarea organismelor de certificare a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
sistemelor calității și EN 45013 pentru acreditarea organismelor de certificare a personalului. Toate aceste standarde au corespondent și în limba română. De regulă, autoritatea publică centrală din fiecare stat decide care sunt categoriile de organizații ce necesită acreditare și aprobă referențialele și procedurile aplicabile. În România, organismul de acreditare afiliat ca membru cu drepturi depline la EA European Co-operation for Accreditation este RENAR Asociația Rețelei Naționale de Acreditare din România, înființată în 1998. RENAR este abilitat să acrediteze organisme de certificare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
care au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a celor patru forme de consistență ne permite să înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prima carte ca autor de limbă franceză. Opuscul de rafinament ludic și erudiție manipulată burlesc, Le Chasseur de corbeaux, editat în Franța, conceput inițial ca o prefață, a devenit în cele din urmă o lucrare independentă, păstrând, firește, puternice legături referențiale cu Povestea poveștilor de Ion Creangă, text a cărui prezentare era destinat să fie. Asocierea spiritului cărturăresc cu licențiozitatea și, în general, cu erotomania literaturizată în chip estet se produce la P. pe linia unei vechi și consistente tradiții franceze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
flexibil. Principiul unității dintre judecățile constatative și cele evaluative presupune angajarea morală a cercetătorului în sprijinul valorilor înalt umaniste și a idealurilor naționale. Ioan Mărginean concepe metodologia de cercetare pe câteva mari componente, respectiv: a) Componența teoretică. Este componenta teoriei referențiale și a normativității metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin sistemul conceptual specific) cât și în fazele de realizare și finalizare (interpretare, explicare, comunicare a rezultatelor). În ceea ce privește normativitatea metodologică ea constituie un set de reguli ale unei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cercetare (aici fiind inclusă și respectarea regulilor de alcătuire a instrumentelor de lucru), analiza raportului metode-tehnici utilizate (aici Vlăsceanu introduce conceptul de raport optim de utilizare), formalizarea raționamentelor. Concluzia lui Lazăr Vlăsceanu este aceea că putem vorbi de două surse referențiale ale constituirii metodologiei. Prima sursă o reprezintă teoria, iar a doua o reprezintă metodele și tehnicile de cercetare consacrate. Propozițiile formulate la nivel teoretic se convertesc explicativ în principii metodologice. Teoria, luată ca referință, sugerează pe de o parte ipotezele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
formal, nu se integrează în curentul cvasigeneral. Poetul manifestă o anume sensibilitate pentru natură, pentru peisajul cu mesteceni, poieni, luceferi și este capabil să caligrafieze versuri de dragoste delicate și discrete. În Desprinderea de țărm (1964), unele titluri mai evocă referențialul dominant în epocă (Constructorul, Șantier naval, Minerii), dar substanța poemelor nu este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac, dar nu fără conștiința efemerității, C. transfigurează realul în sens estetizant. Volumele Clepsidra (1966), Bunavestire (1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
Essai de psychologie politique, Grenoble, PUG, 1994) pentru a descrie și a teoretiza influența anumitor limbaje asupra mulțimilor. ,,Opinii, luări de poziție, propagande, mobilizări, sloganuri, zvonuri, toate demonstrează existența și importanța unor noduri de sensuri iraționale, care au valoare de referențiale pentru o comunitate [...] pentru o epocă dată: ca, de exemplu, "patrie", "libertate", "revoluție", "justiție", "popor" etc. Acești termeni, destul de puțin numeroși într-o perioadă istorică anume, nu constituie simple eventualități de lexic; realitatea lor cognitivă și colectivă apasă asupra conduitelor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituită din elemente cognitive, descriptive, din definiții, acțiuni, toate adaptate contextului conduitelor sale și avînd o desemnare lexicală (un nume X, la care se raportează o reprezentare). Aceste rezerve de informații și cunoaștere sînt atît sociale și generice, cît și referențiale și practice pentru fiecare. Putem trece în mod formal de la universurile semnelor privitoare la ansamblul obiectelor din lume la limbajele-U ale fiecărui observator. Acestea din urmă sînt definite prin însoțirea dintre un obiect și un limbaj-U. Actualizarea sau concretizarea unei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
structurare în jurul unei scheme figurative) și ancorarea (înrădăcinare și funcționare în contextele unor anumite grupuri). * Cele patru funcții ale reprezentărilor sînt cele de catego-rizare cognitivă a obiectelor, de identificare socială și individuală, de orientare și de prescriere a comportamentelor, de referențiale sau de depozitare a cunoștințelor pentru justificări sau raționalizări. * Structura unei RS este compusă din două sisteme complementare (central și periferic), ierarhizate ele însele în ele-mente descriptive, funcționale, normative, mai mult sau mai puțin negociabile. Capitolul 4 Abordarea conținuturilor Obiective
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care fundamentează această tehnică se raportează la existența unor legături semantice, lexicale, sinonimice, referențiale, analogice, taxinomice și de simbolizare între cuvinte și reprezentare(ări). Acest tip de test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei partide. Din ce în ce mai mult, în fotbalul actual, dispar așa zisele „specializări pe posturi”, jucătorii angajându-se în toate fazele jocului, pe toată suprafața terenului de joc. De asemenea, am observat că, pe măsură ce se accentuează procesul desființării posturilor, se schimbă și referențialul jocului individual, care poate fi echivalat cu „sarcina” jucătorului la un moment dat, în angrenajul echipei. În schimb, la nivelul ansamblului, fiecare dintre cele trei compartimente își exercită funcția de referențial pentru celelalte. Pentru a ne face mai bine înțeleși
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pe măsură ce se accentuează procesul desființării posturilor, se schimbă și referențialul jocului individual, care poate fi echivalat cu „sarcina” jucătorului la un moment dat, în angrenajul echipei. În schimb, la nivelul ansamblului, fiecare dintre cele trei compartimente își exercită funcția de referențial pentru celelalte. Pentru a ne face mai bine înțeleși o să exemplificăm aceste afirmații: într o acțiune ofensivă mijlocașii și apărătorii se intercalează în atac, sprijinindu-l sau chiar finalizându l, pentru ca în momentul imediat următor dispozitivul echipei să se reorganizeze
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de exemplu, recuperarea mingii). Această deosebire de orientare tactică este interpretată de specialiștii domeniului ca o expresie a capacității superioare de autoorganizare colectivă, a creșterii responsabilităților jucătorilor, implicând decizii rapide în situații incerte, angajare în jocul fără minge, etc. Prezența referențialului multiplu în jocul echipei asigură menținerea echilibrului dintre compartimente în toate fazele de joc, posibilitatea reorganizării rapide și adaptării prompte la solicitările adversarului, cea mai rațională acoperire a suprafeței de joc, etc. În consecință, pregătirea fizică este considerată esențială în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
oarecum virtuală, polifuncțională și deschisă. Presupune și o parte invizibilă sau „misterioasă”. Ea însăși poate fi un construct cultural sau rezultatul unei opinii sau reprezentări personale. Profesorii se bazează uneori pe ipoteze de lucru, pe aproximări ale competențelor având ca referențial ultim niște concretizări posibile ale acestora. Așa cum scrie și Perrenoud (1998, p. 49), competența e o chestiune de conformism și obișnuință. Nu putem afirma cu certitudine că o competență a fost achiziționată complet, pentru totdeauna. Din faptul că un elev
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
performanța altuia, distribuția performanțelor constituind norma. Redăm în tabelele de mai jos o succintă recapitulare a trăsăturilor ce caracterizează strategia formativă și cea normativă a contextualizării evaluării (cf. Meyer, 2000, p. 41). Evaluarea formativătc "Evaluarea formativă" Evaluarea normativătc "Evaluarea normativă" Referențialul în conformitate cu care se face evaluarea se schimbă în cele două situații (vezi și Kerlan, 1988, p. 20). Obiectele măsurate în cazul evaluării normative sunt produsele, selectate uneori arbitrar de profesori. În situația evaluării formative se vor avea în vedere procesele
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]