189,597 matches
-
un dicționar care cuprinde și o anexă exhaustivă cu cărțile și autorii români apăruți numai după 1990. Un specialist în SF este și Mircea Opriță, actualul director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, care a și scris un studiu de referință intitulat Anticipația românească, carte reeditată anul trecut, dar practic de negăsit pe piață. Așa cum, un alt eseu foarte bun, semnat de Radu Pavel Gheo, Despre Science Fiction (Ed. Omnibooks, Satu-Mare), publicat în 2001 și nepromovat, a trecut la fel de neobservat. Am
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
pledoarie și cu o motivație pentru studiul acestei literaturi și continuă cu o scurtă dar dinamică istorie a termenului folosit, se pare, pentru prima dată în anul 1851 de William Watson, termen care reapare chiar în jurnalul fraților Goncourt prin referință la scrierile „științifico-fantastico-fono-literare” ale lui J.H. Rosny-Aîne. Cel mai vechi termen folosit la noi aparține lui E. Dăianu care, în 1897, propunea denumirea de „roman științific și geografic” într-un comentariu la romanele lui Jules Verne. Înainte de a intra în
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
pînă la moartea autorului său, în 1999; avea să fie descoperit și publicat ulterior, un an mai tîrziu, cu un succes enorm, făcînd cu titlu postum din Haffner un autor celebru. Prin ce a devenit Istoria unui german carte de referință? Prin aparenta insignifianță a autorului ei. Să ne imaginăm o clipă că am putea citi relatarea pedestră, zi cu zi, a evenimentelor din Parisul anilor 1789-1795 - totul povestit de un burghez oarecare, contemporan fără voie cu toate tulburările și asasinatele
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
precursori. O lungă și valoroasă serie de asemenea conferințe, dublând un tot atât de exersat traducător, este cuprinsă în cel de al cincilea volum de Opere, recent apărut - în partea întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea, din șapte tomuri de Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări, în anul
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme și scrierile de prim-plan studiate în școală sau care
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
bună știință, survolul din 2005 despre Fabuliști români și străini se prezintă ca o parabolă fenomenologică a vremurilor pe care am Început să le trăim Într-o altă paradigmă politică (și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii introductive, referințe de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii introductive, referințe de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice (strict necesare Într-o documentare exactă). Sunt nume de referință, de piloni veritabili ai literaturii române asupra cărora fraza limpidă a lui Ion Nistor se mlădiază și curge În mod
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii introductive, referințe de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice (strict necesare Într-o documentare exactă). Sunt nume de referință, de piloni veritabili ai literaturii române asupra cărora fraza limpidă a lui Ion Nistor se mlădiază și curge În mod citabil - Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Gib Mihăescu, George Bacovia (poate cea mai bună ediție, a poetului, Îmbunătățită de la
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
dragoste, ediție bilingvă : română /franceză, datorat lui Al. G. Croitoru. Autorul, venit pe lume la 8 decembrie 1933, În comuna Bogza, județul Vrancea, este absolvent al I.A.T.C., din București. Cum Între timp, el a devenit un nume de referință ca regizor, dar și ca scenarist, cu o fișă de filmografie impresionantă, premiat ca atare În Franța, Italia, Cehoslovacia, Austria, Bulgaria, R.P. Moldova, Germania, Cehia și, desigur, În România, gândul meu de recenzent autorizat a devenit mai precaut, comparatismul sărindu
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
firești de viață. Iată o strofă zguduitoare, cu vizibile tușe filosofice: „Mă-nvăluie chinul În trup pătrunzând, / de știut nu știu de mai știu, /rămâne privirea uitată-n apus, /dar unde, de unde veni-va Iisus...” (Așteptare). Sau o argheziană, minunată, de referință: „Au Încremenit / brațele / pe cadranul rotund / al bătrânului ceas. / Nu mai colindă / ungherele casei, / tic-tac-ul sunând / ca potcoava./ Acum sângele / coboară și urcă / În artere / rotindu-se singur...” (Singur). Dispariția ființei carnale este trecută În mitologia popoarelor care au sacralizat
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
a debutat, pentru a se impune apoi, foarte curând, cu o primă mare creație: Oprițescu Mititelu din Piticul din grădina de vară), Dan Alecsandrescu (cu care a avut o colaborare Îndelungată și foarte de fertilă, concretizată În câteva personaje de referință - Viniciu din Noaptea cabotinilor, Chitlaru din Opinia publică, Tufaru din Cartea lui Ioviță, Nebunul din Moartea accidentală a unui rebel). De neuitat sunt Însă și alte creații ale sale de mare profunzime și subtilitate, lucrate cu inteligența și migala care
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase, samba strecoară șerpi cu pene în văgăunile aerului lipicios" (p. 101). Scriere cu mai multe niveluri, în care se topesc referințe culturale diverse, Transatlantice cuprind în subtextul fiecărei pagini un model de a vedea la modul profund lumea din jur.
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
DE SEARĂ - „FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) • DINCOLO DE TĂCERE - „Jurnal de poet” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009) • DANSUL INOROGULUI - „ELOGIUL MELANHOLIEI” (Editura „Semne”, cu ilustrații de AuroraSperanța Cernitu, 2010). REFERINȚE CRITICE Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei, Cezar Ivănescu, Î.P.S. Antonie Plămădeală, Alexandru Andrițoiu, Aurelian Titu Dumitrescu, Artur Silvestri, Tudor Opriș, Gheorghe Filip, Ana Dobre, Ion Bădoi, Roxana Olteanu Roșu, Valeriu Bârgău, Dumitrean Frunză, Victor Atanasiu, Mihai Milca, Gabriel Rusu, Giorgiana
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
cognitive ale romantismului, cît și prin faptul că, axată, în mod programatic, pe coordonatele tematologice sau, mai exact, motivice ("consonanta semnificațiilor"; clasificarea "axelor motivice a poemelor și expresiilor din proxomitatea lor"; "recuperarea valorilor adăpostite în trama lirico-epico-dramatică a paginilor de referință subscrise acestor episteme artistice"), exegeza are la bază o abordare sub aspectul poeticii, autoarea insistînd, pe tot parcursul analizelor întreprinse, pe astfel de elemente specifice ale literaturii romantice, cum sînt mitul, simbolul, oniricul, fantasticul, elemente ce nu doar dau culoare
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
despre poezie ca vehicul între poet și expresie, între impresie și imagine, dă uneori naștere unor grațioase grupaje figurative, stilizate folcloric sau animate alegoric" (Magdalena Popescu). Fiecare volum este prezentat cu o selecție de versuri și cu fragmente semnificative din referințele critice culese din presa literară, astfel că evoluția poetică a lui Emil Giurgiuca (poezie și receptare critică) ni se înfățișează într-o imagine cuprinzătoare. Gândul lui Emil Giurgiuca a fost să întemeieze nu numai reviste pentru afirmarea tinerilor scriitori ardeleni
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
au fondat "o modernă editură, dintre cele mai utile literaturii române interbelice, editură ce-a publicat câteva opere parafate cu însemnele demnității" (Melinte Șerban). Activitatea literară a lui Emil Giurgiuca se completează prin alcătuirea a două antologii remarcabile, ambele de referință: Poeții tineri ardeleni, 1940, în care prezintă 18 scriitori, cu medalioane literare și cu o prefață sensibilă și informată, scriitori din care aproape toți au confirmat aprecierile lui Emil Giurgiuca. Cea de-a doua antologie Transilvania în poezia românească este
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
se pare a fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română, împotriva plagierii edițiilor de referință etc. Muțenia instituțiilor menționate și a celor subînțelese, s-ar părea să indice că vizații direct sau indirect nu știu ce este textologia și ce înseamnă a fi autorul unei ediții. Sau poate că nimeni nu vrea să știe, pentru că atât neștiința
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
e cel mai valoros roman al său, Morminte străvezii nu e o capodoperă, nu e, de pildă, de nivelul romanului Orbitor al lui Mircea Cărtărescu. Alex. Ștefănescu, în prefața ediției din 2006, apreciază fără rezerve "îndrăzneala artistică" a scriitorului, face referințe la Augustin Buzura (în modul de înțelegere a sufletului feminin) și Nicolae Breban (în capacitatea de a influența relațiile umane) și ajunge la concluzia că "numai Dan Stanca, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
de metronoame, dar și al coloanei sonore din filmul SF regizat de Stanley Kubrick în 1968, 2001: A Space Odissey, alcătuită (alături de secvențe din creații semnate de Richard Strauss, Johann Strauss și Aram Haciaturian) cu extrase din patru creații de referință, Atmosphères, Lux aeterna, Requiem și Aventures. Între prelucrările elaborate în această perioadă, ca preludiu în conceperea și definitivarea Concertului Românesc, se numără și un duo violonistic (Baladă și joc - Cluj, ianuarie 1950), inspirat de melodia Mioriței din Monografia lui Drăgoi
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
se amplifică, dacă ținem seama de faptul că muzicienii europeni înveșmântează armonic și polifonic întreaga lor creație muzicală. La începutul secolului al XX-lea, în plin avânt al simfonismului european, Enescu aduce în atenția lumii muzicale o partitură monodică de referință: Preludiul la unison din Suita I pentru orchestră, op. 9, în care autorul apelează la complexul de tradiții muzicale românești, folclorice și bizantine. Momentul definitivării acestei lucrări <footnote George Enescu - Suita I pentru orchestră, Editura muzicală, București, 1966. Lucrare definitivată
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
nu din „caracterul” de ce fel?al unei anume raportări „tonale”. În ce acordaj al acestui LA (de exemplu)? Știm prea bine că sistemul tonal temperat s-a raportat în istorie la un număr diferit de Hz alocați acestui sunet de referință; idei nedigerate, preluate și dezvoltate „după ureche” în verbiajul curent despre muzică...] Problema mentalului deci, astfel cum apare în Logica Lumilor Posibile privește altfel și radical altfel implicarea persoanei în configurarea enunțului muzical și se referă strict la această problemă
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
acest sens e Vaticanul. Centrul la care am fost inițiat s-a Închis dar o căutare pe net vă poate da câteva locuri În Montreal. Cărți recomandate Vashista Yoga dialogul dintre Înțeleptul Vashista și prințul Rama Bhagavad Gita carte de referință, conține dialogul dintre Ajuna, arhetipul luptătorului și Krishna, arhetipul sursei simțurilor. Concluzia finală e că ne putem elibera În viață dacă acționăm În comuniune cu acțiunea. Guru Gita sub pretextul onorării lui guru În 256 de versete se transmite o
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
poate fi considerată precursoarea capodoperei enesciene care este Sonata a treia „în caracter popular românesc” pentru pian și vioară în la minor, op. 25 (Sinaia, 18 noiembrie 1926). Partea de cvartet în do major din 1906 continuă un sistem de referință, un nou punct de plecare, situat la nivelul modernității reliefate. Aci se află conturată pe deplin premisa elaborării unor creații viitoare, definitivate după decenii și reunite în opus 22. În continuare, evidențiem ideea că, în vederea dezvoltării unei stilistici camerale autonome
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un prinos de recunoștință muzicianului Jora. Sintetizând însușirile
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]