2,285 matches
-
fibrele nervului rușinos intern, care are rolul de a crește tonusul acestuia, așa încât face posibilă rezistența la presiunea intravezicală de până la 70 cm3 apă (fig. 131). Deci, aparatul musculos vezico-sfincterian, controlat de inervația vegetativă, face din actul micțiunii un act reflex. Componenta neuro-reflexă predomină la copil, care, până la vârsta de un an și jumătate, nu-și poate controla micțiunea. După această perioadă se adaugă și componenta voluntară, care face din actul micțiunii un proces conștient. S-a observat că secțiunile de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dacă sunt localizate deasupra măduvei lombo-sacrate. Aceasta demonstrează că sediul comenzilor nervoase ale acestui aparat vezico-sfincterian este asigurat prin centrii nervoși în măduva lombo-sacrată. Ansamblul acestor centri alcătuiește centrul vezico-spinal Budge (fig. 132). Leziuni medulare joase, care distrug acest centru reflex, sunt urmate de tulburări grave ale micțiunii, eliminarea de urină producându-se prin prea plin, picătură cu picătură. La om, după simpatectomie lombară, s-au observat micțiuni frecvente și în cantitate mică. Pe parcurs, aceste tulburări se compensează, așa încât în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
procesul de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml), deasupra căruia aceasta devine imperioasă. Vezica urinară fiind dotată cu plasticitate și automatism se destinde și se golește asigurând colectarea și acumularea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
uretral extern pe de alta. Aferențele senzitivo-senzoriale activate de creșterea lentă a presiunii intravezicale se transmit la măduva lombară stimulând căile eferente simpatice și determinând inhibarea detrusorului prin receptorii beta-adrenergici, însoțită de activarea sfincterului uretral intern în vederea temporizării micțiunii. Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii în formația reticulată bulbară laterală și dorso-mediană. Centrii pontini exercită o acțiune facilitatoare prin nucleul detrusor pontin situat în formația reticulată dorso-laterală. Un centru inhibitor situat în jumătatea laterală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
homeostazic al principalelor funcții organo- și somato-vegetative ale organismului. II.7.2. COMPLEXUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR Hipotalamusul, fiind principalul component diencefalic al complexului hipotalamo-hipofizar, este situat sub ventriculul al III-lea și deasupra hipofizei, îndeplinind rol dublu integrativ și coordonator al reacțiilor reflexe organo-vegetative, endocrine, secretorii și motorii preganglionare. Acestea sunt realizate prin intermediul nucleilor bulbo-pontini (nucleul dorsal al vagului, locus coeruleus) și al coloanei intermedio-laterale din măduva toraco-lombară. Ca centru superior de integrare și coordonare organo-vegetativă, hipotalamusul conține neuroni secretori de neuropeptide hormonale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediane. Prolactina (PRL), hormonul mamotrop sau lactogen este polipeptid cu greutatea moleculară de 23.000 daltoni ce îndeplinește rol de hormon al lactației. Împreună cu oxitocina asigură secreția lactată în timpul perioadei de alăptare. Reglarea secreției de prolactină se realizează predominant pe cale reflexă, ca și în cazul oxitocinei, factorul declanșator fiind mai întâi excitația mecanică a sferei genitale din timpul travaliului și, ulterior, a regiunii mamelonare, produsă de sucțiune. Indiferent de natura informațiilor care declanșează și întrețin secreția de prolactină, acestea antrenează veriga
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în timpul alăptării. Leziunile hipotalamice sau ale tijei pituitare deprimă atât travaliul, cât și ejecția de lapte. Administrarea de oxitocină în astfel de cazuri restabilește ambele funcții. Țipătul nou-născutului, mirosul și simpla vedere a acestuia favorizează, de asemenea, secreția lactată. Reglarea reflexă rămâne însă mecanismul de bază al adaptării secreției de oxitocina la necesitățile expulsiei fătului din cavitatea uterină și alăptării sale în primele luni de viață extrauterină. Întreruperea actului de sucțiune duce în scurt timp la dispariția secreției lactate, ca urmare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
10 ori mai mult decât noradrenalina. Controlul secreției medulosuprarenalei se realizează pe cale predominent nervoasă, cu participarea centrilor adrenalinosecretori intranevraxiali. Aceștia se găsesc larg distribuiți de-a lungul întregului ax cerebro-spinal, de la măduva cervico-dorsală, până la nivelul hipotalamusului posterior. Excitarea directă sau reflexă a centrilor noradrenalinosecretori provoacă o puternică descărcare de catecolamine suprarenale, cu condiția ca nervii splanhnici să fie intacți. Secționarea acestora scade brutal secreția de catecolamine, până la 1/100 din debitul secretor bazal, realizând o adevărată secreție paralitică, iar distrugerea măduvei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de catecolamine, până la 1/100 din debitul secretor bazal, realizând o adevărată secreție paralitică, iar distrugerea măduvei cervico-dorsale produce șocul spinal. Neuronii preganglionari spinali ai splanhnicului fiind sub dependența structurilor nervoase simpatice din bulb și hipotalamus, excitarea lor directă sau reflexă intensifică secreția de catecolamine simpatico-adrenale. Eliberarea predominantă de adrenalină asigură, împreună cu descărcările hormonale hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, reacțiile de apărare și rezistență la numeroasele suprasolicitări stresante normale și patologice ale organismului. Făcând parte integrantă din reacțiile neuro-endocrino-metabolice adaptative la variațiile mediului extern sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pancreatice corectoare se produc prin două mecanisme: - prin acțiunea directă a glucozei sanguine asupra celulelor beta-insulare secretoare de insulină; - prin mecanism neuro-reflex, cu participarea centrilor glicoreglatori hipotalamici și a nervilor insulinosecretori vago-simpatici. Reglarea umorală directă este mai importantă decât cea reflexă. Ea ține de marea sensibilitate a insulelor pancreatice față de glucoză. Transplantarea pancreasului în regiunea gâtului la nivelul vaselor carotido-jugulare reduce hiperglicemia câinelui diabetic și nu provoacă hipoglicemie la animalul normal, deși i se dublează țesutul secretor pancreatic. Secreția de insulină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la naștere, rămân mici și nefuncționale până la apariția pubertății, când apar semnele caracteristice maturației sexuale atât sub raportul secreției exocrine, cât și a celei endocrine. Ambele tipuri de secreție sunt reglate și adaptate actului procreării și reproducerii pe căi neuro-umorale reflexe cu participarea gonadotrofinelor hipofizare, pe de o parte, și a factorilor hipotalamici de eliberare a acestora, pe de alta. Reproducerea la femeie Asemănător testiculelor, ovarele sunt organe genitale primare cu rol dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tot timpul vieții sub influența stimulatoare atât a FSH (hormonul de stimulare a maturației foliculare) de origine hipofizară, cât și a hormonilor testiculari, controlați de LH hipofizar, denumit și ICSH (hormon de stimulare a celulelor interstițiale). Erecția este un act reflex vascular, rezultat din creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului erectil penian. În afara actului sexual, arteriolele corpilor cavernoși, găsindu-se în stare de vasoconstricție, împiedică deplasarea sângelui spre vasele sinusoide ale acestora. În timpul excitației sexuale, de natură reflexă sau psihică, sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este un act reflex vascular, rezultat din creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului erectil penian. În afara actului sexual, arteriolele corpilor cavernoși, găsindu-se în stare de vasoconstricție, împiedică deplasarea sângelui spre vasele sinusoide ale acestora. În timpul excitației sexuale, de natură reflexă sau psihică, sistemul vascular arteriolar se dilată, permițând stagnarea sângelui și angorjarea țesutului erectil. La producerea stazei și apariția rapidă a erecției contribuie și blocarea circulației de întoarcere prin golirea și compresia venelor de către corpii cavernoși rigizi. Întregul proces de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastrosecretorii. Acestea sunt utilizate în explorarea funcției secretorii a stomacului. Efecte secretagoge exercită histamina și la nivelul glandelor salivare și lacrimale, pancreasului, bronhiilor, intestinului și medulosuprarenalei. Ca mediator chimic potențial al fibrelor senzitive histaminergice, histamina endogenă participă la producerea reacțiilor reflexe de axon și la apariția senzației de durere. În calitate de hormon local, histamina mastocitară și nemastocitară contribuie la mecanismele de reglare a circulației din cursul reacțiilor hiperemiante de apărare tisulară normală și patologică. Participarea ei a fost demonstrată atât în manifestările
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestor efecte stă scăderea cAMP intracelular, produsă de inhibarea adenilatciclazei membranare. În comparație cu modificările metabolismului lipidic, cele ale glucidelor sunt mai puțin importante. De menționat doar hiperglicemia tranzitorie produsă prin acțiunea directă, glicogenolitică, a PGE1 la nivelul celulei hepatice și stimularea reflexă a eliberării de catecolamine, ca urmare a hipotensiunii induse de prostaglandina respectivă. Asupra creșterii celulare, prostaglandinele acționează prin intermediul cAMP și ADN, cu participarea ionilor de calciu. PGE1, de exemplu, crește încorporarea de baze purinice și pirimidinice în nucleotide, determinând proliferarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
termoreglatoare sunt, ca și în cazul proceselor metabolice, sub controlul permanent al sistemului nervos central. Regiunea preoptică mediană a hipotalamusului anterior fiind bogată în neuroni sensibili la cald și la rece, îndeplinește rol de veritabil termostat biologic. Acesta reglează pe cale reflexă adaptând la necesitățile normale ale organismului atât mecanismele chimice producătoare de căldură, cât și pe cele fizice de deperdiție calorică, în vederea menținerii în limite constante a echilibrului termic. Funcționând ca un termostat reglabil, hipotalamusul reacționează atât la variațiile termice exogene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cele două categorii de neuroni termosensibili. Temperatura corpului este reglată în limitele set-pointului, menținut de către complexul preoptic/hipotalamus anterior și hipotalamusul posterior cu participare somatică și neuroendocrină multiplă. Ca mecanisme efectoare de menținere a termoreglării în limite normale, participă autoreglarea reflexă simpatico-parasimpatică și reacțiile comportamentale, întregite de veriga neuroendocrină centrală și periferică. Componenta vegetativă reflexă predomină la nivelul hipotalamusului posterior în cazul neuronilor simpatici și în partea anterioară a acestuia în cazul neuronilor parasimpatici. Orice factor exogen sau endogen care amenință
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către complexul preoptic/hipotalamus anterior și hipotalamusul posterior cu participare somatică și neuroendocrină multiplă. Ca mecanisme efectoare de menținere a termoreglării în limite normale, participă autoreglarea reflexă simpatico-parasimpatică și reacțiile comportamentale, întregite de veriga neuroendocrină centrală și periferică. Componenta vegetativă reflexă predomină la nivelul hipotalamusului posterior în cazul neuronilor simpatici și în partea anterioară a acestuia în cazul neuronilor parasimpatici. Orice factor exogen sau endogen care amenință echilibrul caloric determină din partea organismului reacții compensatoare neuro-endocrino-metabolice de o mare precizie, în vederea restabilirii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul neuronilor parasimpatici. Orice factor exogen sau endogen care amenință echilibrul caloric determină din partea organismului reacții compensatoare neuro-endocrino-metabolice de o mare precizie, în vederea restabilirii balanței termice și menținerii sale în limite constante normale. Dintre factorii climatici care solicită procesele reflexe termoreglatoare, mai importanți sunt: temperatura, umiditatea și mișcarea aerului, precum și temperatura corpurilor solide sau lichide înconjurătoare. În timp ce umiditatea crescută limitează deperdiția de căldură prin evaporare, vântul rece o intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
normale. Dintre factorii climatici care solicită procesele reflexe termoreglatoare, mai importanți sunt: temperatura, umiditatea și mișcarea aerului, precum și temperatura corpurilor solide sau lichide înconjurătoare. În timp ce umiditatea crescută limitează deperdiția de căldură prin evaporare, vântul rece o intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la bază arcuri reflexe complexe, formate din termoreceptori periferici și centrali, căi nervoase aferente, centri termoreglatori și căi eferente somato-vegetativo-endocrine. În esență, este vorba de stimularea predominant directă sau reflexă a centrilor termogenetici din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
importanți sunt: temperatura, umiditatea și mișcarea aerului, precum și temperatura corpurilor solide sau lichide înconjurătoare. În timp ce umiditatea crescută limitează deperdiția de căldură prin evaporare, vântul rece o intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la bază arcuri reflexe complexe, formate din termoreceptori periferici și centrali, căi nervoase aferente, centri termoreglatori și căi eferente somato-vegetativo-endocrine. În esență, este vorba de stimularea predominant directă sau reflexă a centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior sau a centrilor termolitici din hipotalamusul anterior (fig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la bază arcuri reflexe complexe, formate din termoreceptori periferici și centrali, căi nervoase aferente, centri termoreglatori și căi eferente somato-vegetativo-endocrine. În esență, este vorba de stimularea predominant directă sau reflexă a centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior sau a centrilor termolitici din hipotalamusul anterior (fig. 156), urmată de reacții producătoare sau de pierdere a energiei calorice pe trei căi principale: somatică, vegetativă și endocrină. Reacțiile somatice sunt reprezentate de modificările tonusului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]