3,182 matches
-
interogațiile” lansate de poezia lui Vasile Burlui: adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice și rostite cu plecăciunea umilă a înțeleptului care crede tot atât cât se îndoiește și lasă în dâra de final a oricărei propoziții câteva puncte de suspensie reflexive. Temele pe care le frecventează, cu o aleasă maturitate poetică, în această carte trec toate, chiar dacă nu totdeauna identificate prin asemenea semnalmente formale evidente, prin această paradigmă rațională și existențială: iubirea, neliniștea metafizică și cea pământească, târziul, istoria mare și
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
Bucuriile trecătoare ale vieții îi induc o stare de angoasă, acesta abandonându-se în voia tumultului interior, acolo unde cernerea clipelor îi amintește că materia este perisabilă și supusă dispariției, toate stările fiind trecute prin filtrul raționalității, sensibilității și conștiinței reflexive. Tocmai această conștiință a dispariției, a morții îl determină să spună: “Sunt /doar în trecere / aici / pe pământ”. (Doar în trecere) Refuzându-și captivitatea și efemeritatea ,„Nenăscut / Stau / În fața oglinzii”, lirismul poetului pendulează între melancolie și speranță, obsedat fiind de
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
mână, se înfiripează o filosofie curată și adevărată despre valorile imuabile ale omenescului ce au guvernat dintotdeauna societatea, eludarea lor conducând la sancțiuni în plan personal. Scriitoarea Rodica Elena Lupu are predilectă înclinație către deslușirea destinelor umane, și nu doar reflexivă, ci implicându-se și manevrând sforile faptelor, trăilor, acțiunilor, tratându-le diferit, după valoarea lor morală, într-o trepidantă și firească desfășurare, creând personaje-tipologii, într-o abordare stilistică adecvată. O scriitoare adevărată, prolifică, ale cărei cărți sunt căutate, citite și
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
nemurire Îți simpt în palme trupul din care mă descânt” Alte poeme anunță baladescul de mai târziu, prevestind teme lirice fundamentale: „În pașii tăi se leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o melancolie muzicală și reflexivă: „Căutând visările-n tristețe Și aflând tristețile-n visare Eu sunt un zeu cu două fețe Și-o singură înfățișare.”(Horoscop) Una din formulele liricii lui este aceea a spectacolului rar și somptuos, dezvoltare a unei imaginații inepuizabile. Să nu
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
într-o povestire către prozatorul care mărturisește că”parcă de-abia acum încep să o înțeleg ... Narațiunea este atât de puternică, împletită uneori cu picturalitate, încât romanul pare că explodează de amănute detectiviste, picmentate cu detalii. Deși excelează în latura reflexivă, prozatorul e și un bun constructor, cu simțul ansamblului, al ordonării și organizării discursului după o logică textuală. Prozatorul cultivă inteligent construcția textului, sugerând mereu un raport de contiguitate între autenticitatea trăirii și cea a povestirii, între verosimilitate și credibilitate
COBAII, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361882_a_363211]
-
atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun povești. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar pende"- "între ei înșiși". Expresia " mashkar amende, e romende", nu are sens definitiv din cauza lipsei lui L din art. hot. E, care astfel devine art. hotărât feminin, deși el ar trebui să fie masculin. L
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
subiectivității și facilitatea de a reformula, sistematiza și reorganiza într-un discurs propriu toate achizițiile de până acum ale științei literaturii.Totuși limbajul critic, chiar dacă specializat, are suplețe și proprietate.Eleganța expresiei ia adesea o turnură aforistică, semn de asumare reflexivă a actului teoretic: Poemul pare a fi o însemnare de caligraf, dar și un exercițiu de înseninare. Rigoarea și finețea sunt, în cazul lui Ion Popescu-Brădiceni, două forme ale spiritului critic care pune demonstrația și intuiția la baza unei noi
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
complexului univers uman, „între eros și thanatos”. Pulsațiile versurilor sunt viață din propria-i viață, căci, în esență, litera spiritului este cea care lucrează ființa, între meșteșug și inspirație, într-un spațiu al eterogenului și al inepuizabilului. Lirice și profund reflexive, cele 365 de Iconosonete, la care se adaugă ,,bisectul" (fiecare zi din an are sonetul ei), sunt, de fapt, reflectarea în oglindă a Poesiei, a chipului Poetului. Arhitectura cărții este concepută în binecunoscutul stil răpanian, o construcție laborioasă, ale cărei
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
de pe timpul Sfântului Ioan Hrisostom anumite rugăciuni erau rostite în taină, prin aceasta ele vor fi pierdute pentru laicii credincioși.[27] Secolul IV este marcat în istoria teologiei de două fenomene diametral opuse: pe de o parte, de o întoarcere reflexivă la Sfânta Scriptură. Pe lângă aceasta există însă și puternice tendințe de elenizare care marchează atât noțiunile luptelor trinitar-hristologice, cât și înțelegerea cultului divin. Cultul divin devine un „mysterium” în sensul strict. La origine, actele explicate „mistic” erau în realitate gesturi
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
jocul imponderabil al nuanțelor exuberanței juvenile (“Tânara visează-n casă, o lumina de matasă/ Cum salvează din declin o bluziță de satin/ Spală vase, rufe spală-n pantalonii de fatală/ Agreabilă si suplă generos în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirată, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule , efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornit-o-n sus/ Cu-al său înger presupus/ Genunchiat într-un surâs!”), golurile de aer ce predispun uneori la melancolie (Pământul tace, parcă mă măsoară/ Nu
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
Pitagora, si adaugă că geții trăiau sub așezămintele create de Zamolxis încă în timpul expediției lui Darius în 513.... Religia geților, deși la începutul ei politeista că cea a tuturor tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis în o religie reflexiva, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzod și Ahriman a rasei eranice de care geto-dacii se apropiau mai mult... Zamolxis, propagatorul acestei credințe, fu adorat mai tarziu el însuși că zeu... La traci, zeul
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
în capacitatea sa de a reacționa în fața operei, idealul criticii lui Jean Starobinski în Relația critică, tradusă de Alexandru George, este legat indisolubil de calitatea celui care citește, dar și de echilibrul în el al facultății sensibile și al celei reflexive. Tocmai analiza funcționării acestei facultăți echivalează cu o secțiune chirurgicală a actului lecturii în sine. Opera, considerată anterior lecturii pe care o facem, nu este decât un obiect inert, cu toate acestea, ne îngăduie să revenim la multiple semne obiective
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
-
nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 -, cuprinzând 45 de poezii, distribuite în trei secțiuni: Intrarea în psalm, Poemul și Călătoria. Se reține, de îndată, legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. Poezia lui Constantin Stancu e plasată, în cea mai mare parte a ei, sub autoritatea și spiritul Scripturilor, din care preia motive și simboluri. Viziunea asupra lumii și chiar modul în care poetul frazează discursul, cu
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
cerutul; a se milogi; a cere cu umilință. A RUGA înseamnă tot a cere, dar în mod stăruitor, îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o favoare etc. Înseamnă a cere foarte insistent un lucru de la cineva; a pofti, a invita. Verbul reflexiv - a face o rugăciune, a invoca divinitatea; a cere cuiva voia sau îngăduința de a face ceva. A REVENDICA înseamnă tot a cere, a reclama un drept, un bun etc. care se cuvine sau aparține cuiva și care se află
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
Trapezunt, Damasc. Toposurile acestui imaginar poetic - deșertul, izvorul, muntele, ș.a. -, ca și simbolurile -, Timpul prezent și timpul viitor, Templul inocenței, Mama Lumii, Sursa Înțelepciunii, Templul Regăsirii, Fata Morgana - îi conferă greutate și modernitate, punând în evidență un limbaj prin excelență reflexiv, tendința de a filosofa pe marginea unor stări existențiale. O metaforă rară, fiara blestemată, fiara vicleană, jivina, sugerează spaima ce încorsetează sufletul în fața necunoscutului, a imposibilei ocoliri a întâlnirii din ,, poiana morții “ (Fiara), sau, dimpotrivă, însuși procesul nașterii poetice (,, ... Nemiloasa
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
vrea să zboare/ Nu priviți prea stăruitor/ Locul gol rămas pe obraz/ Mi-e suficient cât știu și singură / Despre mine...” Dar iubirea la Angela Nache nu se consumă în afara contextului social. Poezia ei trece de la senzorial și paradiziac la reflexiv și dramatic. Problemele vieții în doi devin problemele poeziei și viceversa. O anume nostalgie după livezile iubirii accentuează vibrația afectiva a versurilor ei și în același timp, îi ascute simțul realului și terestrului. (“Mă rog să rămân totuși cât mai
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
capătă brusc un impuls către fabulos: ”Tânăra visează-n casă o lumina de mătasă/ Cum salvează din declin o bluziță de satin/ Spală vase , rufe spală-n pantalonii de fatală/ Agreabilă și suplă generos în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirata, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule, efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornito-n sus/ Cu-al sau înger presupus/ genunchiat într-un surâs (Ea). Dacă la început poeta poseda din plin harul de a crede în iluzii și se
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Gheorghe Crăciun spunea: 1. „este scrisă de tipul liric denotativ, preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut o dată cu poezia reflexivă simbolică”; 4. „ea respinge în întregime postulatele „purității”, „ermetizării”, „obscurității” limbajului din poezia modernistă”; 5. ”face limbajul cât mai permisiv comunicării, îl deschide făcându-l cât mai verosimil”; 6. se adresează direct cititorului, apropiindu-se direct de poezia existentă în
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
și oferta gadgeturilor: portabilitate crescută și acces la un conținut tot mai bogat de entertainment de bună calitate, în timp real, oriunde ne-am afla, printr-o apăsare pe ecran. Însă, proximizând tot mai mult divertismentul, gadgeturile ne răpesc dispoziția reflexivă interioară. Ele oferă un tot mai extins univers de conținuturi senzoriale, îndepărtându-ne atenția de propria interioritate. Obișnuința veche presupunea săli de spectacol sau divertisment televizat, adică locuri adecvate pentru acces: sala de concert, stadionul sau încăperea de acasă unde
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
să ne rugăm Dumnezeului nostru: „ ... și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău”. A acționat discernământul în cazul acestor crime? De la primii filozofi greci etica n-a însemnat decât unul și același lucru: „studiul reflexiv a ceea ce este bun sau rău în această parte a conduitei umane de care omul este, mai mult sau mai puțin, responsabil în mod personal”. Filozofii antici aveau opere care constituiau adevărate izvoare de înțelepciune. Socrate spunea că „Suprema înțelepciune
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
Expoziție colectivă - Bibliotecă Județeană Brașov 2012 - Expoziție de grup - ,,Sinestesia" - Hotel El Greco, București. Lucrările Elenei Oleniuc par a proveni dintr-un alt spectru metafizic, din lumea ideilor lui Platon. Subiectele ei sunt redate în ipostaze generice, suprinse într-o reverie reflexiva, o tăcere meditativa. Acuratețea și limpezimea sunt două caracteristici care par a-și avea originea în pasiunea artistei pentru artele decorative, pentru perfecțiunea redării detaliilor. Lucrările sunt curate, fără tuse vizibile, tratate într-o tehnică impecabila. Impresionante lucrări realizate de
ELENA OLENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354863_a_356192]
-
după cărțile lui. Acolo nu minte. Și e întreg, nu doar pe părți distincte. “Iubirea e o cale de cunoaștere. Iubindu-te, am ajuns să te cunosc” - spune autoarea. Un “tu” în lumina eului. În chip analitic.Tonul preponderant panseistic, reflexiv, cu nuanțe lirice, al micilor tablete diurne, dă un farmec aparte scriiturii. De obicei, frazele de final ale acestor mici fragmente, crâmpeie de viață sunt aproape șocante, cu talc, precum morala din fabulă. Un mod accesibil, firesc, de a-ți
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]