862 matches
-
cu problema lui "știu că știu". Ajunge la bietul Schopenhauer, pentru care problema lui "știu că știu" se reduce până la urmă tot la faptul simplu de a ști: lui Schopenhauer îi scapă în felul acesta tocmai miracolul filozofiei, care este reflexivitatea. Dar dacă aici ajungi după ce întreprinzi pe două sute de pagini "analiza logică a două noțiuni" - cum își subintitulează Hintikka lucrarea -, dacă ajungi tot la prostia lui Schopenhauer de acum un secol (ce-i drept, demonstrată cu mijloace formale), dă-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în numele căror scopuri individuale muncesc oamenii, ce idei discută, ce anume atrage și reține atenția acestora, ce respectă sau resping, cum recompensează și cum sancționează. De exemplu, dacă intelectualul primește aprecieri și recompense, acea societate probabil prețuiește cunoștințele, inteligența și reflexivitatea. Dacă militarul se bucură de un prestigiu înalt, este posibil ca societatea al cărui membru este să prețuiască acțiunea, curajul și puterea. Putem afirma că valorile sociale sunt corzile care leagă o cultură și fac ca obiceiurile, tradițiile, modelele de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de a-și impune punctul de vedere, știe să se apere. Pledoaria ei se îndreaptă împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor moderni. Aceștia au lăudat, în mod deosebit, „reflexivitatea” discursului târgoveței, care încearcă să combată niște opinii mai mult decât rigid consolidate, chiar intrinseci gândirii Evului Mediu.51 Personajul feminin reușește să sesizeze un aspect deosebit de important și anume că atitudinea misogină nu era generală, ci aparținea, mai curând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a-și impune punctul de vedere, știe să se apere. Pledoaria ei se îndreaptă împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor moderni. Aceștia au lăudat, în mod deosebit, „reflexivitatea” discursului târgoveței, care încearcă să combată niște opinii mai mult decât rigid consolidate, chiar intrinseci gândirii Evului Mediu.51 Personajul feminin reușește să sesizeze un aspect deosebit de important și anume că atitudinea misogină nu era generală, ci aparținea, mai curând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cunoașterea sistemului modelat. Pentru a putea fi utilizat de destinatar, modelul trebuie să îndeplinească o serie de proprietăți generale, dintre care cele mai importante sunt următoarele: a) Non-simetria: dacă A modelează B atunci B poate să nu modeleze A; b) Reflexivitatea: orice sistem este un model al lui însuși; c) Tranzitivitatea: dacă A este un model al lui B și B este un model al lui C atunci A este un model al lui C; d) Nontransferabilitatea: două modele ale aceluiași
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
reale și mai ales identificând evoluția schimbărilor de sens ale acestora, cu importante repercursiuni în practică. Paradigmele abordate anterior ale științei educației-pedagogia (câteva dintre cele mai importante: a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției, reflexivității și interpretării, a cercetării calitative, a discursului pedagogic, a profesionalizării educatorului, a identității sale științifice) analizează educația din perspective epistemologice. Dar dimensiunile realizării ei efective, în raport cu evoluția realității practice, solicită și o altă abordare, precum schimbări în paradigmele specifice: ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
verificarea de modele și strategii proprii, variate de acțiune, pe alternative experiențiale în contexte diversificate și problematizate, pe metacogniție. Și abia atunci putem vorbi de consolidarea și afirmarea competențelor profesionale, iar conceptul de experiență capătă un alt înțeles superior, rațional: reflexivitate, inițiativă, idei clare, sesizare și rezolvare de probleme, formulare și verificare de ipoteze, autoanaliză critică, comunicare și colaborare ș.a. Este atunci necesară o revedere a formării inițiale și apoi continue a profesorului, cea prezentă dând dovadă de multă ineficiență formativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluare, o ierarhie a standardelor. Competențele educatorului le putem raporta atât la afirmarea propriei evoluții profesionale, cât și la interacțiunile sale cu educații sau la rezolvarea sarcinilor curriculare în clasă. În primul caz, vom putea aprecia gradul de afirmare al reflexivității, al inițiativelor, al ideilor și credințelor care-i ghidează activitatea, al rezolvării diferitelor probleme, al punerii în aplicare a ideilor noi, al nivelului autoanalizei critice, al entuziasmului profesional. În realizarea interacțiunilor de calitate cu educații, pot fi eficiente anumite competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
În realizarea interacțiunilor de calitate cu educații, pot fi eficiente anumite competențe prioritare: apropierea de cunoașterea reală a fiecărui educat, capacitatea de a da un diagnostic corect situațiilor și manifestării acestora, capacitatea de a-i forma în același spirit al reflexivității, studierea atentă a interacțiunilor între educați, oferirea de modele de conduită științifică în abordarea educației. Ca și în tratarea sarcinilor, conținuturilor curriculare se solicită aceleași competențe: științificitatea, reflexivitatea, raportarea la educați și la diversitatea situațiilor reale sau la contextul pedagogic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și manifestării acestora, capacitatea de a-i forma în același spirit al reflexivității, studierea atentă a interacțiunilor între educați, oferirea de modele de conduită științifică în abordarea educației. Ca și în tratarea sarcinilor, conținuturilor curriculare se solicită aceleași competențe: științificitatea, reflexivitatea, raportarea la educați și la diversitatea situațiilor reale sau la contextul pedagogic facilitator, afirmarea rolurilor în sprijinirea învățării active, apelul la comunicare și cooperare ș.a. Capitolul 3 Curriculumul: Paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practicianul-cercetător poate dezvolta momentele: → stabilirea diagnosticului → planificarea acțiunii, cu alternative → aplicarea, cu selectarea unor acțiuni → evaluarea, cu studierea consecințelor → specificarea a ceea ce a câștigat, cu identificarea rezultatelor. Desigur că practicianul-cercetător va respecta și principii specifice ale acțiunii-cercetare, subliniază O′Brien: reflexivitatea critică, critica dialectică, apelul la cooperare ca resursă, asumarea riscurilor, structurarea multiplă, formularea de teorii, transformarea practicii prin conștientizare, integrarea în alte teorii, realizarea în și a situațiilor reale, raportarea la surse bibliografice actualizate, abordarea cercetării de pe poziții pozitiviste (cantitative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
căutarea evidențelor la o aserțiune, pentru desfășurarea unui proces de căutare a rezolvării unei situații problematice, indică modul de colaborare în investigare, valorificare a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare, autoevaluare, cu rolul dominant în dezvoltarea profesională a practicienilor prin soluționarea problemelor contextului, prin experimentul de intervenție în ameliorarea situației. • Acțiunea-formare-cercetare în educație: pentru cercetarea obținerii succesului, pe ruta profesională individuală sau colectivă, în dezvoltarea profesională
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
În fond, se poate spune că ele au același fundament teleologic. Practic, societățile foste comuniste au îmbrățișat mai devreme (de exemplu Germania de Est, Ungaria, Polonia, statele baltice, Slovenia) sau mai târziu (Bulgaria, România, Slovacia) fără prea multă raționalizare sau reflexivitate o ideologie a unei evoluții sociale imaginate ca dezvoltare către democratizare sau liberalizare și globalizare. Dacă privim înapoi acum, se poate spunem în termenii lui Smith (1973), că revoluția totală nu a fost a lui 1989, ci a ultimului deceniu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
literatura tradiționalistă (situația 2) se vădește a fi manifestarea estetică primară, în context istoric, a creativității "rasei", pe coordonatele unei psihologii reductibile la mecanica instinctului vital (situația 1), pe când literatura propusă de autorul lui Bizu (situația 4) stă sub semnul reflexivității (situația 3), o reflexivitate ancorată totuși în "istorie" printr-o determinare existențială concretă ce leagă din nou pe insul contemplativ (devenit "creator") de "realitate" și de "comunitatea" din care face parte. Așadar, literatura criticului (așa-numita "epică autobiografică", romanul) se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se vădește a fi manifestarea estetică primară, în context istoric, a creativității "rasei", pe coordonatele unei psihologii reductibile la mecanica instinctului vital (situația 1), pe când literatura propusă de autorul lui Bizu (situația 4) stă sub semnul reflexivității (situația 3), o reflexivitate ancorată totuși în "istorie" printr-o determinare existențială concretă ce leagă din nou pe insul contemplativ (devenit "creator") de "realitate" și de "comunitatea" din care face parte. Așadar, literatura criticului (așa-numita "epică autobiografică", romanul) se propune pe sine drept
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sistemele limbii să o preia ca atare și să o comunice: romanul nu emerge pe fondul unei prezențe a sensului, ci tocmai pe fondul unei absențe a acestuia. Poetica antimimetică duce la o orientare a discursului literar înspre forme ale reflexivității"319. Nu toți teoreticienii literaturii sunt imprudenți în afirmații: Monica Lovinescu laudă intervențiile unor autori precum Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu, Alex Ștefănescu, Eugen Simion, Mircea Iorgulescu. Celui din urmă îi dedică o cronică pe 13 mai 1983, luând în discuție
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și de producere a unor noi semnificații etc. Particularitățile care conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea. - Expresivitatea denotă capacitatea limbajului de a valorifica resursele expresive ale limbii, reflectând astfel „fondul subiectiv al vorbitorului“ (Tudor Vianu). Indici textuali ai expresivității sunt: asocieri neașteptate de cuvinte, modificări semantice, construcții topice neobișnuite, prezența imaginilor artistice, a simbolurilor, a figurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute/închise, a unor ana logii, alegorii etc. - Reflexivitatea constă în capacitatea textului liric de a exprima idei, nu întrun limbaj denotativ, logicconceptual, ci în limbaj poetic, metaforizat, prin imagini artistice, prin simboluri (nu un „limbaj al tuturor, ci al unuia singur“ - Carlos Bousoño). Prin această caracteristică definitorie a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate ajunge și cu rezultatele exprimate așa cum știința nu lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri de discurs liric Modalitatea de exprimare a ideilor poetice, a stărilor afective - asumate sau nu de eul liric - generează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui L. Blaga este o artă poetică, prin care se comunică nemijlocit idei și reprezentări despre menirea artistului și a creației sale, pre cum și sentimentul de nostalgie a absolutului. O altă caracteristică este limbajul poetic marcat de ambiguitate, de reflexivitate și expresivitate. Aceasta se realizează prin frecvența mare a figurilor de stil, precum comparația din primul vers sau metaforele revelatorii (patria sa, zăpada făpturii, curcubeul). 9. Ultimele patru versuri alcătuiesc o secvență poetică prin care este surprins actul creației. Repetiția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spirit. Astfel, din poezie se desprinde sentimentul solitudinii, al încremenirii uni versale. Singurătatea stranie se asociază cu albul dezolat, sugerând presentimentul morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este limbajul poetic, cumulând cele patru caracteristici: expresivitatea, ambiguitatea, sugestia și reflexivitatea. Expresivitatea limbajului, de exemplu, poate fi ilustrată prin frecvența mare a figurilor de stil din poezia La Polul Nord (metafore, metonimii, repetiții, epitete, personificări etc.: Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, / Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină). 9. Primele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ademenitoare vorbesc de un senzualism sănătos, de frenezii și inocență, de exuberanță și suavități, de un ceremonial expansionist potrivit vârstei. Personalitatea de bază a poetei aceasta este. Neliniștile, scepticismul, regretele, dilemele, conștiința efemerității, sentimentul dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
seninătate, de undeva de unde poate fi privită în întregime (...). Încerc doar s-o străbat până acolo sus la izvoare, unde am fost chemată să ard eu însămi trupul drag al unei vietăți care stă să moară" (Călătorie). De la senzorial la reflexivitate Substanța primei sale cărți, Pasărea tăiată (1967), ținea de memoria senzorială acută; copilăria în orizont deschis, pe fundal naturist, îi furnizase materia prima! Reacția precocelui Labiș la Moartea căprioarei fusese urmarea unui șoc; ingenuitatea vârstei infantile se vedea agresată. Reacție
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
M-aș rupe, nu m-aș rupe-acum de tine. / E încă vară și aproape toamnă..." Se vede, din trimiteri ca acestea, că profilul Carolinei Ilinca e un gingaș aliaj de percepții fine, de freamăt și adeziune la miracolele naturii, de reflexivitate subtilă, tonică, la nivelul unei feminități conștiente de sine. Sute de voci ale altor poeți se constituie, cu timpul, într-un fundal coral. Autoarea Sonetelor imperfecte e poetă de prim-plan. Recitativul său solistic e dintre acelea care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mâine, prietene... Spectacole interioare grave, altfel decât cele din prima carte dar în aceeași tehnică alternantă, se țin lanț în Inima de raze (1982) cu modificări de la un moment la altul. Percepția realului merge în pas cu un fel de reflexivitate acrimonioasă de observator interogativ, bântuit de neliniști existențiale. Același vers liber simulând fluxul vorbirii cotidiene (cu surplus de încărcătură lexicală), aceeași dicțiune sincopată, cu replici și autoreplici; aceeași viteză a reperelor filmice; toate cooperează acum la o autoimago complexuală frământată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]