923 matches
-
la răspunsurile cele bune se documenta îndelung, aduna exemple peste exemple, le confrunta, făcea sondaje. Avea îndoieli și după 60 de ani, cînd alții plesnesc de certitudini. Scrupulele sale contrastează izbitor, mai ales, cu reacțiile pripite de unora dintre pretinșii „reformatori”, cu ușurătatea lor de a lua ori de a anula anumite măsuri în învățămînt. Atît în teorie, cît și în practică, Profesorul era pentru moderație și simplitate. Nu făcea paradă de „știință”, motiv pentru unii din cei cu superstiția acesteia
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, București, 1998. Miletici, Ljubomir, Staroto bălgarsko naselenie v severoiztothna Bălgaria, Bălgarsko Cnijovno Drujestvo, Sofia, 1902. Milin, Miodrag, Relații politice româno-sârbe în epoca modernă (secolul al XIX-lea), Editura Academiei, București, 1992. Mischie, Nicolae, Vasile Lascăr reformator în administrația de stat, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000. Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României, ediția a II-a, Editura Machiavelli, București, 1999. Nichifor, Dorina, Gheorghe Chițu reprezentant al liberalismului modern din România, Editura Sitech, Craiova, 2009. Nistor, Ion, Istoria Basarabiei, Editura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din limba chineză și a publicat peste două duzini de cărți, împreună cu soția sa, poeta MIRA LUPEANU: 4 de poezie; 1 de teatru; 3 de filozofie; 15 de proză clasică, modernă și contemporană; 1 politică, o culegere de cuvântări ale reformatorului Deng Xiaoping, la Editura Politică, 1987, cu impact în societatea românească a timpului; 3 dintre lucrările dramatice traduse au fost puse în scenă la Teatrul Național din Iași, Teatrul Nottara, Teatrul Mic din București. Lista lucrărilor Roman O Lume de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de export, nu făcuse decât să accentueze asuprirea țăranului). Clasa de mijloc era foarte subțire, ceea ce explică faptul că ideile reformatoare au fost purtate de boierimea liberală și de intelectuali (mulți tot de origine boierească), nu de o burghezie cvasiinexistentă. Reformatorii vedeau În Împroprietărirea țăranilor și degajarea lor de sarcinile feudale care se mai mențineau condiția indispensabilă a modernizării și a unei veritabile coeziuni naționale. Celălalt mare obiectiv era unirea Principatelor, chiar dacă românii nu Îndrăzneau să-l mărturisească decât cu jumătate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
asemenea zicale demonstrează frecvența situațiilor În care evreul trebuia să aleagă Între barbă și propria sa viață. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, unii evrei au adoptat - apropo de „portul nemțesc” - un oportunism mai lipsit de griji, un compromis Între „reformatori” și „tradiționaliști”, sugerat de un alt proverb evreiesc : „Fii neamț Între nemți și hasid Între hasizi” <endnote id="(110)"/>. Cu alte cuvinte, se recomanda o integrare moderată a evreului În societatea autohtonă, fără sacrificarea specificului iudaic. Acest tip de echilibru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ochii evreilor de pe diferite imagini. Martin Luther Însuși a oferit, indirect, această inedită informație. Într-o lucrare publicată În 1520 - când Încă nu intrase În perioada sa virulent antisemită și când spera Încă În masiva convertire la creștinism a evreilor -, reformatorul german susținea că cei care Îi persecută pe evrei se aseamănă acelor copii naivi care scrijelesc ochii evreilor de pe diverse reprezentări plastice <endnote id=" (123, p. 648)"/>. Luther credea că acest obicei era practicat pentru a-l ajuta simbolic pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mai mult. Ochii tuturor islamiștilor din lume erau ațintiți, cu speranță și admirație, spre Iran. După războiul cu Irakul, însă, ceva a început să se schimbe și în Iran. La început timid, apoi tot mai manifest, o nouă clasă, reformatorii, se declară tot mai nemulțumită de dominația anacronică a clerului și de izolarea țării, pe plan internațional, din cauza fundamentalismului islamic. Începând din 1997, când președinte al țării a devenit moderatul Mohammad Khatami, are loc o relaxare internă prin introducerea alegerilor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
politică iraniană a fost dominată de lupta între conservatori religioși și reformatori. De atunci încoace, însă, lupta politică se dă între vechea gardă religioasă așa-numiții turbani și foștii luptători din războiul cu Irakul numiți pasdarani. Asta nu înseamnă că reformatorii ar fi dispărut, ci doar că scena politică iraniană a devenit tot mai complexă. Zilele trecute au avut loc alegeri legislative, câștigate destul de confortabil de adepții președintelui Ahmadinedjad. Numai că acest rezultat confortabil nu reflectă deloc fidel adevăratul raport de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
petrol vor fi dirijate către creșterea nivelului de trai, lucru ce nu s-a întâmplat. Discursul radical, de tip taliban, al președintelui împotriva Vestului a izolat Iranul tot mai mult, iar o parte însemnată a populației a început să murmure. Reformatorii și pasdaranii au devenit tot mai critici și mai activi. În aceste condiții, regimul a făcut ceea ce știe el cel mai bine să facă, adică a strâns șurubul. El are la dispoziție o multitudine de organe și organizații religioase fanatice
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
studierea modalităților optime de a efectua schimbările necesare pentru obținerea unui nivel de trai mai ridicat este un subiect ce a fost abordat prea puțin de sociologii care studiază procesul tranziției. Dezbaterile s-au concentrat în primul rând asupra identității reformatorilor (McIntosh et al., 1994; Firebaugh, Sandu, 1998), precum și asupra motivelor din care diferitele categorii de populație se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
engleză într-o organizație muncitorească, pregătind-o pentru o grevă generală împotriva burgheziei. El a fost primul care a folosit denumirea de socialism.Vezi și "Adnotările" despre viața și opera sa (p. 268). 70 Henry de Saint-Simon (1760-1825), filozof și reformator francez. Unul dintre fondatorii concepției socialiste despre industria modernă și a sociologiei evoluționiste. 71 François Marie Charles Fourier (1772-1837), filozof și unul din reprezentanții francezi ai utopiei socialiste. A introdus conceptul de feminism (1837) ca formă de manifestare a progresului
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
În societatea cunoașterii, respectarea principiului diversității publicului, complicitățile câmpului universitar cu economicul, ideologicul, politicul etc.) sau, de ce nu, a unei disoluții sau anomii comportamental-etice, a riscului scăderii calității (remediul fiind adus tocmai de apelul obligatoriu la coduri, standarde și normative). Reformatorul Învățământului românesc, Spiru Haret, a avut În atenție problema calității, În spiritul și cu mijloacele vremii de atunci. Acest aspect poate fi identificat prin lecturarea atentă a cadrului legislativ elaborat În timpul ministeriatelor sale, a numeroaselor circulare adresate corpului didactic, precum și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
privească mai mult decât pe noi. Este o lecție despre „continuitatea tradiției” din care se pare că nu am Învățat suficient. În același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă. De la afirmarea ei ca disciplină științifică la sfârșitul secolului al XIX-lea, eugenia a trezit și fascinația, și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel cu creșterea numărului de analize istorice ale eugeniei 2. Multe dintre aceste analize au arătat că presupozițiile eugeniste erau cândva la fel de larg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ca modalitate «modernă» de a discuta despre probleme sociale În termeni biologizanți”7. Studiul de față analizează, de asemenea, modul În care ideile eugeniste au fost puse În practică. Discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia și reformele În domeniul educației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
oferă bazele pentru o tratare și o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru eugenie În contexte culturale și de dezvoltare diferite. O altă susținere des Întâlnită printre istoricii mișcărilor eugeniste În Europa de Vest a fost aceea că oamenii de știință și reformatorii eugeniști aveau o natură „fundamental conservatoare”. William Schneider, un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În realizarea și implementarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
populație numeroasă Într-o parte funcțională și bine integrată a comunității naționale și a statului român modern. Eugeniștii nu respingeau importanța Bisericii pentru comunitatea rurală locală, ca sursă de autoritate atât spirituală, cât și administrativă 105. Ei Înțelegeau că, dacă reformatorii doreau să obțină o schimbare reală a valorilor și comportamentului țăranilor, atunci ei trebuiau să se alieze cu preoții locali sau măcar să obțină acordul lor tacit. Din perspectiva populației rurale, autoritatea altor figuri importante pe plan local, a primarului, jandarmului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Însă la destabilizarea sistemului parlamentar și a amplificat semnificativ tendința deja În creșterea către iliberalism În Europa de Est. Moldovan a fost cel mai influent autor de astfel de teme, elaborând o perspectivă complexă - un adevărat manifest - asupra biopoliticii. Toți intelectualii și reformatorii interesați de eugenie sau de mișcarea care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul gândirii eugeniste În perioada interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
această abordare, cea mai cunoscută este cea propusă de Anthony Smith 18. Această evaluare este contestată de John Hutchinson În analiza sa asupra naționalismului cultural. El susține că „aceia care promovează naționalismul cultural ar trebui să fie considerați ș...ț reformatori morali” datorită tendinței lor către integrarea diferitelor grupări naționaliste 19. Aceeași descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
același timp să redefinească identitatea individuală și pe cea colectivă. În cadrul dezbaterii, se Înfruntau perspective conflictuale despre rolul educației În procesul de construcție identitară și despre rolul instituțiilor publice, de stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se identificau cu mișcarea și ideile eugeniste reproduc totuși argumente biologizante arată importanța influenței eugeniștilor asupra limbajului În care era formulată disputa mai largă despre educație. Această intruziune a argumentelor eugeniste este extrem de semnificativă pentru analiza măsurilor extremiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
61. Sorin Soma, „Politică demografică În Italia”, Preocupări universitare vol. 1, nr. 1, decembrie 1943, pp. 106-7. 62. Mehedinți, Trilogii. 63. Banu, Tratat, conține o bibliografie bogată care include nume precum M. Nisot, A. Lumiere și cel al scriitorului și reformatorului social René Sand. 64. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 12. 65. Henry Eversole, „Medical education in Roumania”, file 17, box 3, record group 1.1, series 783, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC, 18. 66. C.C. Gheorghiu, „Demofilia și eugenia ca principii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
al Columbiei și mai ales de Felipe Calderón, președintele Mexicului, cea mai mare națiune vorbitoare de limbă spaniolă. Calderón a câștigat alegerile din 2006 la mustață împotriva unui candidat de stânga croit în mare măsură după șablonul lui Chavez. Un reformator economic dur în privința criminalității și drogurilor, Calderón este un lider cu care orice președinte american ar trebui să poată colabora. Oricum, parteneriatul va fi pus la încercare atât de situația politică internă din țara sa, cât și de cea din
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
făcut pe votanți să se simtă dezamăgiți. Liderii Iranului încă mai numesc America Marele Satan, dar nu atât de des. Palestinienii au un nou guvern de unitate națională alcătuit din elemente separatiste ale mișcării Hamas și o nouă generație de reformatori Fatah, unii recent eliberați din închisorile israeliene. După o campanie de rezistență fără violență ce a durat un an întreg, inspirată de tacticile lui Gandhi și Martin Luther King, palestinienii au realizat ceea ce zeci de ani de teroare nu au
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
medie la una mică, a fost epoca reformelor angro, o epocă de Însemnate reforme macroeconomice. Aceste reforme angro au fost inițiate de un grup restrâns de lideri ai unor țări precum China, Rusia, Mexic, Brazilia și India. Micile grupuri de reformatori s-au bazat deseori pe puterea oferită de sistemele politice autoritariste ale societăților lor pentru a elibera forțele pieței sufocate de intervenția statului. Și-au condus țările după strategii orientate preponderent spre export și piață liberă - strategii bazate pe privatizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]