1,351 matches
-
sau termeni considerați fundamentali demonstrează atenție și interes din partea terapeutului. De asemenea, reformularea („Dacă am înțeles bine”, „îmi spuneți că”...) permit un schimb de informații autentic, în care terapeutul se implică fără a deveni imperativ. Cu condiția, bineînțeles, ca aceste reformulări să nu fie mecanice și să dovedescă bună-credință. Persoanele care suferă de tulburări anxioase sunt atente la cel mai mic semn de agresivitate sau de dezinteres din partea interlocutorilor lor, semn care ar veni să întărească schemele lor cognitive: „Nimeni nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vă ajuta. Această anchetă constă în întrebări deschise, care să aducă informații precise în legătură cu faptele dar și cu emoțiile (Ce crezi tu că nu este bine? Când s-a întâmplat lucrul acesta? Ce te face să spui lucrul acesta? etc.). Reformularea este utilizată pe larg, pentru a evita riscul unei neînțelegeri în legătură cu ceea ce se spune și ceea ce se înțelege. De exemplu: „Dacă am înțeles bine, ceea ce-mi reproșezi este... și acest lucru te face să...”. - R pentru recunoaștere: cea de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In timpul unei ședințe, terapeutul nu abordează decât câte o situație anxiogenă pe rând, și nu trece la cealaltă decât atunci când anxietatea s-a diminuat cel puțin până la jumătate (paliere ale habituării). Terapeutul nu-l liniștește pe pacient: el utilizează reformularea și empatia, asigură evaluarea regulată a anxietății și, dacă este necesar, reamintește situația anxiogenă. Durata ședințelor de expunere este o variabilă importantă. Un criteriu care poate fi luat în considerație pentru întreruperea ședinței este diminuarea anxietății cu cel puțin 50
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parteneri; - a noua ședință: discutarea, în cadrul cuplului, a celor trei secvențe precedente (aspecte pozitive și negative); - a zecea ședință: organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă asupra faptului de a fi încercat împreună; - a unsprezecea ședință: recadrare și dedramatizare; reformularea protocolului și încurajări; - a douăsprezecea ședință: rezultat și comentarii în legătură cu rezolvarea comportamentului problemă, impotența. Sedința 1: organizarea terapiei Terapeutul îi primește pe Hubert și pe Carolyn, având grijă să le precizeze spontan faptul că nu se află în fața unui judecător
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
știe sau este activ, poziția joasă aceluia care nu știe și este inactiv: în general, cel care acordă îngrijire se găsește în poziție înaltă și pacientul în poziție joasă. Le Barbier de Seville, 1775 Mai ales în cazul privirii. Recontextualizare, reformulare, rezumare și întărire (renforcement). Miller și Rollnick, 1992. De exemplu: "M-am săturat", "sunt disperat", "nu mă voi descurca", "mi-e frică", etc. Cel mai adesea el îl privește mult mai puțin pe terapeut, și cu mult mai mult în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exemplu: "M-am săturat", "sunt disperat", "nu mă voi descurca", "mi-e frică", etc. Cel mai adesea el îl privește mult mai puțin pe terapeut, și cu mult mai mult în "gol" concentrat asupra realității pe care o evocă. Recontextualizare, reformulare, rezumare și întărire (întărire = renforcer în original, n.trad.). " Dacă am înțeles bine", "n-aș vrea să vă dau sfaturi dar..." Ceea ce seamănă cu o anamneză. Ceea ce corespunde analizei funcționale. Ar fi de preferat să se discute consecințele unei eventuale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cum trebuie să fie formulate întrebările deschise, cum reformulăm, cum să recunoaștem cu empatie. Sunt revăzute toate tehnicile învătate în timpul ședințelor 12 și 13. Pacienții au adesea impresia că sunt singurii responsabili pentru inițierea unei conversații. Ascultarea activă constă în reformularea spuselor celuilalt, în realizarea unor rezumate exacte, în interogarea celuilalt în legătură cu emoțiile sale: aceasta permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eseu, propozitia-subiect apare ultima în paragraf. 16 Alteori, există paragrafe care nu au o propoziție-subiect. Este cazul în care prin paragraful respectiv se asigura trecerea la un alt paragraf sau se exprimă și se dezvoltă aceeași idee. b) expansiunea sau reformularea urmează logic după propoziția-subiect, dacă aceasta este formulată prima, sau înaintea ei dacă propoziția-subiect apare la sfarsit și semnifică dezvoltarea acesteia. Spus simplu, se ajunge la o reformulare detaliată a primei propoziții. Este un truc stilistic prin care conținutul unui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
paragraf sau se exprimă și se dezvoltă aceeași idee. b) expansiunea sau reformularea urmează logic după propoziția-subiect, dacă aceasta este formulată prima, sau înaintea ei dacă propoziția-subiect apare la sfarsit și semnifică dezvoltarea acesteia. Spus simplu, se ajunge la o reformulare detaliată a primei propoziții. Este un truc stilistic prin care conținutul unui referat este dezvoltat prin reformulare. c) limitarea este o altă strategie comună prin care propoziția subiect se limitează la un aspect precis al problemei care se discută. d
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
dacă aceasta este formulată prima, sau înaintea ei dacă propoziția-subiect apare la sfarsit și semnifică dezvoltarea acesteia. Spus simplu, se ajunge la o reformulare detaliată a primei propoziții. Este un truc stilistic prin care conținutul unui referat este dezvoltat prin reformulare. c) limitarea este o altă strategie comună prin care propoziția subiect se limitează la un aspect precis al problemei care se discută. d) exemplificarea. Orice paragraf bine structurat are cel puțin un exemplu prin care se susține subiectul. Prin exemplificare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mai adecvate, fiind prezent, în numeroase ediții, cu versiuni care îi confirmă reputația de interpret ingenios; el realizează și o premieră, cu poemul Mitologicale, netranspus în germană până în 1975. Surprind la K. amploarea efortului, mobilitatea în actul de regândire și reformulare a operei poetice tălmăcite. A mai tradus proză semnată de V. Em. Galan, Jean Bart, Marin Preda, Veronica Porumbacu, Eugen Uricaru, precum și piese de teatru de Horia Lovinescu și Paul Everac. O preocupare constantă, vreme de un deceniu, va fi
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
ale existenței, trebuie privite din perspectivă istorică doar ca „manifestare a unui început”. În prezent, asistăm la o bulversare a „modalităților de dominare”, la „apariția unui nou „spațiu inegalitar” ce nu se adaugă pur și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
toate religiile, pentru toate formele de manifestare religioasă. El este împotriva înțelegerii radicale a lucrurilor, împotriva bigotismului și a superstițiilor. Sistemul său de comunicare, depășind judecățile înguste, se apropie de acela al gânditorului modern. Studiile de orientalistică îi deschid perspectivele reformulării conceptelor privitoare la echilibrul societăților umane, îi oferă șansa eliberării din chingile dogmatismului medieval și, deci, a aprecierii juste, obiective a oricărei alterități, fie ea de ordin religios sau lingvistic. „Să vedem drept, însă și să lăudăm fapta bună, chiar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
această privință, George Bernard Shaw observa cu mult umor: „Ziarele sunt incapabile să discearnă între un accident de bicicletă și colapsul civilizației”. (4) 1.2.2. Jurnalismul și lectura nonșalantă Vrând să fie ceea ce este, jurnalismul provoacă involuntar tentația unor reformulări teoretice. Dezvoltarea textelor informative și documentare (mai ales științifice) și, de altă parte, creșterea tot mai mare a volumului lecturii sau (în epoca noastră) inserția scrisului în rețele media ridică problema redefinirii operei literare. (R. Escarpit, 1973, p. 60) Vinovat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a părților cuprinse fragmente. Operațiuni de relaționare Implică: situarea temporală într-un întreg istoric sau individual; situarea spațială; asimilarea comparativă sau metaforică ce permite descrierea întregului și a părților sale, punându-le în relație analogică cu alte obiecte. Operațiunea de reformulare Întregul și părțile lui pot fi reunite de-a lungul sau la sfârșitul descrierii (vezi J.-M. Adam, F. Revaz, 1999, pp. 35-36). Ziaristul este liber să opteze pentru o operațiune sau alta. Întregul nu poate fi numit decât la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ori combinații (tot) ale acestor discipline: biochimie, sociolingvistică, psihologie juridică etc. Disciplinaritatea este explorarea științifică specializată a unui anumit domeniu (obiect de studiu) omogen, care produce noi cunoștințe și face desuete cunoștințele vechi. Activitatea disciplinară rezultă neîncetat din formularea și reformularea corpusului actual de cunoaștere despre obiectul respectiv de studiu (Encyclopedia of World Problems and Human Potential). Disciplinaritatea este, conform definiției de mai sus, un proces dinamic de producere a noii cunoașteri despre un anumit obiect. Ea este însă și o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Războiului Rece 63 4.2. Teoria și practica păcii (liberal-)democratice 66 4.3. Neoconservatorismul și politica externă americană 70 Capitolul 5 - Conceptul de securitate (Ruxandra Stoicescu) 77 5.1. Securitatea În relațiile internaționale: o istorie intelectuală 78 5.2. Reformulări conceptuale 81 5.3. Studiul critic al securității 86 5.4. Securitatea umană - un concept mobilizator 89 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXI 90 5.6. Securitatea: teorie și practică 92 Capitolul 6 - Securitatea regională. Contexte, agende, identități
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
analizată fără a lua În considerare schimbările de perspectivă și apariția unor idei noi În disciplina relațiilor internaționale și În practica lor. Reconsiderarea și regândirea conceptelor centrale ale domeniului, cum ar fi statul, suveranitatea, identitatea, interesul național, politica externă, presupun reformularea securității ca practică și concept; În consecință, Întrebări de tipul „Ce este securitatea?”, „Pentru cine?”, „De către cine este formulată?”, „În ce scop?”, „Unde o găsim?” nu mai au răspunsuri de la sine Înțelese. În cazul În care „cutia neagră” a statului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și observabilă. Pentru acești autori și analiști, logica balanței de putere, a anarhiei internaționale și a real-politik-ului rămâne centrală În viața internațională și deci În maniera de a aborda securitatea. Anii ’90 au adus Însă pe scena analizelor academice și reformulări mai drastice ale conceptului, la baza cărora stă poziția enunțată de Krause și Williams: securitatea este o condiție variabilă - dacă putem să fim de acord cu ideea lui Thomas Hobbes, anume că frica de moarte este adevărata condiție umană, sursele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acestei temeri (și amenințările mai puțin fatale) variind În mod drastic În timp și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2. Reformulări conceptuale" În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai puțin fatale) variind În mod drastic În timp și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2. Reformulări conceptuale" În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema inițială a statului ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2. Reformulări conceptuale" În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema inițială a statului ca obiect referent principal al securității, dar care aduc spre
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
et al., 1998). 5.3. Studiul critic al securitățiitc "5.3. Studiul critic al securității" Studiul critic al securității (Critical security studies)1 este un curent analitic care a fost elaborat pe marginea ideii menționate mai sus și a adus reformulări importante conceptului. Elaborată de experți și analiști cu diverse afiliații intelectuale (feminism, comunitarism, cosmopolitanism, neomarxism), această abordare propune câteva premise ontologice și epistemologice importante, fără a deveni o școală de gândire propriu-zisă. În primul rând, principalii actori În relațiile internaționale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În anul 1994 cu scopul strategic de a modifica o anumită agendă politică (Krause, 2004, p. 44). Importanța ei rezidă În faptul de a acorda o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, și de a promova reformularea relației dintre stat și cetățenii săi În cazurile unde este nevoie. 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXItc "5.5. Conceptul de securitate În secolul XXI" Este de reținut că În urma căderii Cortinei de Fier s-a Înregistrat un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al., 1998). Până În prezent, dezbaterile s-au concentrat În special pe raportul dintre identitate și securitate la nivel societal, național și transnațional 2, neglijând Însă dimensiunea regională. Chiar și recenta contribuție a lui Buzan și Wæver (2003) se limitează la reformularea teoriei complexelor regionale de securitate, În principal din punct de vedere al contextului generat de prăbușirea sistemului bipolar, fără a inova În ceea ce privește rolul identității regionale În definirea chestiunilor de securitate. În același timp, tot mai multe studii de caz și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]