7,041 matches
-
și zonei orașului Pașcani. Ca urmare a desfășurării acțiunilor militare, în primăvara anului 1944, s-au realizat fortificații, printre care cazematele de la Valea Seacă - Sodomeni. În vara anului 1944, s-au făcut aplicații militare în zona Lespezi-Sirețel-Bucecea-Sulița-Bivolari-CulaRăut-Nistru. Populația s-a refugiat în zona Botoșani, Turnu Severin, Roșiori, Câmpulung Muscel etc. În perioada mai - august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape distrugând podul de acces. În aprilie 1944, Regimentul 29 Infanterie, având comandant de baterie anticar pe lespezeanul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost decorat cu ordinul ,,Coroana României”. Preotul Mihai Moișanu, (1924 - 1944), venea pe aceste locuri de la Boroaia - Fălticeni și avea să se preocupe de terminarea bisericii, reușind să o sfințească. În anul 1944, venind de la Câmpulung Muscel (unde era refugiat) să-și vadă biserica și casa, la Roman, în urma unei alarme, coboară din tren în gară și este surprins de explozia unei bombe în parcul din spatele gării C.F.R. împreună cu consăteanul D. Cucinschi. Rămân în urma lui soția și cei doi copii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o agresează. De exemplu, casa. Multe femei care au în comun cu partenerul un acoperiș deasupra capului, se gândesc unde stau dacă pleacă. În România există județe care nu au niciun cămin în care femeile acestea ar putea să se refugieze. La ora actula, căminele din România acoperă doar 4% din necesar”, a mai zis Oana Băluța.
Femeia anului despre cazul Alexandra Stan. Ce sindrom ar putea avea vedeta by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72153_a_73478]
-
arhipline. Așa am avut răgaz să mă plimb prin ceea ce se numește zona Bucureștiului vechi, acum în curs de reabilitare. Schimbarea este spectaculoasă pentru ochiul interesat de partea aceasta a orașului, de istoria lui. Ani de zile, în studenție, ne refugiam pe străduțele înguste de aici, inventam povești, stăteam la taclale dezinhibați, fumam și dezbăteam, puneam țara la cale, făceam noduri și semne în literatura din capul nostru și în viața noastră sau, pur și simplu, locuiam o vreme în alt
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
noi în afara cercului de prieteni de odinioară. Hristos Ziatas s-a născut în 1937 în satul Halara din Grecia, regiunea Kastoria. Abia fusese dat la școală când ai lui s-au văzut nevoiți să se exileze, în împrejurările războiului civil, refugiindu-se în România. Aici Ziatas a făcut restul de școală primară, apoi studiile medii și universitare. A absolvit Facultatea de Filologie din București, cu doi sau trei ani după mine, coleg și prieten cu C. Stănescu, așa cum am spus, cu
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
inteligența girează o industrie. Parveniții vînd, talentații mai puțin, și unii și alții se invidiază aprig. Socialismul, vorba vine, le va rîndui pe toate. Cum așa cînd, spune Maurras, "negustorul rămîne negustor, poetul poet: oricît de puțin acesta s'ar refugia în visul său, el pierde un timp pe care celălalt continuă să-l folosească la urmărirea cîștigului. Aurul socialist va rămîne pe degetele comerciantului socialist în paguba poetului socialist." Nici măcar pe degetele comerciantului... La începutul secolului nou, metehnele încep să
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
1932), Purtătoarea de iubire (1938). Ultimul grupaj de versuri și note de călătorie, Protopatria îl scrie după o călătorie în Palestina (1937), publicându-l în 1939. În 1940, este mobilizat în armata franceză, iar după ocuparea Parisului de către germani se refugiază, împreună cu familia (soția sa, Ariadna, era fiica compozitorului A. Skriabin) în Toulouse, în zona liberă, participînd la Rezistență, despre care, în 1942, publică broșura "Ce-i de făcut?" În 1944, soția îi este executată. În 1946, devine redactorul revistei "Le
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
în scriitorul român, poate și din motivul pentru care un român nu are încredere în alt român. Dar, oricum, motivația specifică decurgea din pierderea încrederii în literatura română, compromisă de conviețuirea cu comunismul. Cititorii, câți au mai rămas, s-au refugiat în traduceri. Piața de carte, librăriile au fost invadate de traduceri, care au eclipsat o vreme literatura română. Sincronizarea tuturor cu ceea ce era nou și valoros în afară sau numai atractiv a produs o adevărată euforie. Editurile au prosperat pe seama
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
Sunt mai empatice, mai generoase, reevaluările postdecembriste ale creațiilor dvs.? Pentru că înainte de Revoluție m-am retras la țară, atunci când m-am întors în București se produsese deja un gol în jurul meu, o distanțare între exegeții operei mele - care, cei mai mulți, se refugiaseră în ziaristică - și operă. Nu pot să vorbesc despre o îmbrățișare mai generoasă a scrierilor mele după 1990, deși sunt câțiva - Mihai Dragolea, Ion Buzera, Ion Bogdan Lefter, Virgil Podoabă - care s-au apropiat mai mult de esența operei mele
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
în jurul său oglinzi ca refugiu în fața timpului și a amintirilor la o graniță peste care Jiri Menzel nu a trecut-o laolată cu regizorii noului val care au fugit în străinătate după Primăvara de la Praga în 1968. Alături de Milos Forman, refugiat în America, unde semna filmul Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975) după romanul lui Ken Kessey, ca o regard éloignée asupra regimului concentraționar din propria sa țară, Juraj Herz, Vera Chytilova, Menzel făcea parte din cineaștii noului val (Nova
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
început mi se părea seducător, acest vacarm uriaș, neobosit, strălucitor, acum nu mai suport, nu mai suport nici să întâlnesc pe cineva, să vorbesc cu cineva, (...)stau în cameră, întins în pat, ore în șir, amorțit, fără putere, fără voință, refugiindu-mă ca o ambarcațiune spartă de furtună într-un mic port, refugiindu-mă în amintirile mele, cele de care fugisem, cele de care voisem să mă desprind, pentru a-mi confecționa o identitate nouă, ele, amintirile, au devenit patria mea
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
mai suport, nu mai suport nici să întâlnesc pe cineva, să vorbesc cu cineva, (...)stau în cameră, întins în pat, ore în șir, amorțit, fără putere, fără voință, refugiindu-mă ca o ambarcațiune spartă de furtună într-un mic port, refugiindu-mă în amintirile mele, cele de care fugisem, cele de care voisem să mă desprind, pentru a-mi confecționa o identitate nouă, ele, amintirile, au devenit patria mea, tărâmul prin care rătăcesc fără încetare, să-mi reamintesc a devenit singura
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
rostește cu emfază e de fapt o autoamăgire. Lepădarea de fascism nu-l mai poate scăpa de catastrofe. Are un sfârșit lamentabil. La 16 martie 1945, în bucătăria unui imobil pe strada Saint Ferdinand e găsit cadavrul unui sinucigaș. Se refugiase de trei zile în căsuța modestă cu un singur etaj, care pe frontispiciu purta inscripția produse alimentare, primise un mandat de arestare, era urmărit de poliție, învinuit de dezertare. Un martor din confreria literaților narează ceremonia funerară, fără pompă. Se
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
genere, ea ascunde microscenarii publicitare, texte mai curând nesigure, experiențe-limită dintr-un imediat foarte îndoielnic. O dată, însă, cu Cenotaful Ioanei Nicolaie, câteva dintre sursele esențiale atitudinii rezervate încep să mi se estompeze. Sunt curios în ce redută conjuncturală se vor refugia, acum, într-un gest perfect previzibil, militanții partizani ai "autenticismului". Și cum își vor delimita din nou, polemic și superficial, enclava. În ceea ce mă privește, fără a fi sedus de urmele pixului pe pagină, de eventuale și felurite formalisme cu
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
in saeculum, iar înaintașii lor (uneori mai în vîrstă cu mai puțin de un deceniu!) hălăduiau in aeternum. în 1977, lucrurile s-au inversat. Pe cînd oamenii în vîrstă trăiesc sub povara istoriei, tinerii încearcă a evada din raza ei, refugiindu-se în onirism, metaforă, ermetism cu sensul de protest la real. Aci intervine, din păcate, un handicap al recepției diaristului, incomprehensiv la noile forme literare: "Fiindcă nu au libertatea să spună ceea ce simt și gîndesc, ceea e năzuiesc (așa cum am
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
era foarte bogat. S-a pus ? slujba eforturilor de r?boi ale aliailor, ajung?d la Londra, de acolo, ? Rusia, unde a fost decorat, i apoi, ? Rom?ia, unde a ajutat la eliberarea unor parlamentari i cet?eni rom?i, refugiai la Odesa i sechestrai de bolevici. Regele Ferdinand l-a decorat i el. A fost mult timp ? anturajul Reginei Maria i a ajutat-o la "recuperarea lui Carol". (E vorba de scandaloasa afacere Zizi Lambrino.) De aici, adaug, marile ei
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
ocrotit față de precizia excesivă a formelor și zgomotelor, care îmi parvin parcă înăbușite sub un cearșaf. Copleșit de superstițioasa temere de a nu trăi mai mult decât Dom Sebastiao, și cufundat într-o subită melancolie în fața precarității vieții, m-am refugiat acum o lună, în timpul Crăciunului din anul trecut, la schitul Peninha. Primii sihaștri au ales acest lăcaș cu opt secole în urmă. Înțeleg de ce au făcut-o. Se spune că întemeietorul schitului, vârât într-o grotă, izolat în vârful Muntelui
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
nu calci pe bătături pe altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este o canalie sau un neputincios". Sau: " Voi rămîne aici, înzăpezit și vegetativ, în non-violență, în inacțiune, pasiv și resemnat. îmi voi apăra demnitatea umană. Ca artist și filosof, nu voi minți, fiindcă eu n-am dreptul la
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
vagoanele, a reușit să fugă și să se întoarcă pe jos, noaptea, de la Mogoșoaia la București. A bătut la ușă, dar soțul și fratele său credeau că veniseră rușii să-i caute și n-au deschis. Tânăra femeie s-a refugiat la o prietenă... Dimineața, îngrozit la gândul că soția nu se întorsese, bărbatul s-a predat autorităților rusești. A fost dus la Mogoșoaia. Aflând cele întâmplate, soția a fugit într-un suflet acolo și a cerut să-și urmeze soțul
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
să-l publice 18. Nu s-a mărginit la atît. În același număr, la rubrica Cronica zilei se inserează următoare notiță: "Unul dintre acei cari se agită mai mult în nenorocita afacere a studenților din Iași, este un domn Sterea, refugiat rus și care astfel speră a-și facilita naturalizarea sa pendinte înaintea corpurilor legiuitoare. Atragem atenția d-lor deputați asupra acestui domn, cînd se va prezenta cererea sa de naturalizare. România este destul de bogată în asemenea specimene, fără a mai
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
autori ai secolului trecut. A început să fie "recuperat" H. Bonciu, la Editura Polirom fiind publicată în 2005 o proză quasi-necunoscută Bagaj - Pensiunea doamnei Pipersberg. Printre cei care au susținut modernismul nu trebuie uitat Ionel Jianu, eseist, critic de artă refugiat după 1944 în Occident. Un studiu însoțit de o antologie a avangardismului literar românesc a publicat Nicolae Bârna la Editura Gramar, în 2003. în aceeași mare "mișcare" artistică și-au înscris numele și artistul plastic Jules Perahim, nonagenar, trăitor în
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
de a-mi mărturisi, mie, în primul rând, dar cu fața spre public, ceva important: ratarea. În primul rând, ratarea relației cu Luca, fiul meu. Apoi, ratarea cu temele scrisului meu (pe rând: ironia, apocalipticul, politicul, teosoficul etc.). Mă tot refugiez în consemnarea actualității politice de sub nasul meu, în acest an 2007, care putea fi și altul, pentru că povara acceptării faptului de a fi ratat o am de mai multă vreme, din anii anteriori, când am ratat, încet-încet, dar clar că
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
al celor doi într-un moment de furie dezlănțuită a mulțimii. Inițial, cei vinovați de dezastrul pe care l-a reprezentat comunismul pentru România au intrat în panică (unii dintre ei au și stat ascunși în sate sau s-au refugiat în străinătate), ceea ce dovedește că aveau sentimentul vinovăției și, într-un fel, ar fi acceptat să fie judecați. În scurtă vreme, constatând că nu se întâmplă nimic, au revenit în spațiul vieții publice, ca politicieni sau oameni de afaceri, au
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
nimic, dar nimic!, din experiența lui occidentală. Se poate presupune că prin literatură Istrati evadează din prezentul francez al anilor 1920, unde și cînd își scrie opera, în trecutul otoman al spațiului pe care îl descrie. Că scriind, el se refugiază nostalgic într-o lume și într-un timp istoric dispărute după marile schimbări aduse de sfîrșitul primului război mondial. Este, poate, și nostalgia unei umanități pierdute, a unei lumi pe care o reinventează compensator. Este, poate, și nostalgia unor alte
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
pentru o teorie și o istorie a experienței estetice. După aisthesisul medieval, stăpînit de o așa-numită "paradigmă a invizibilului", ruptă de lumea fizică, de factură alegorizantă, urmează o deschidere către peisaj, ca simptom al renunțării individului de-a se refugia în sine: "De la Petrarca la Rousseau se înfăptuiește o treptată eliberare a percepției omului de acest canon ascetic augustinian". Referințele se relaxează, fiind menționați, alături de Rousseau, "s-ar zice primul care a stat pe o stîncă și, uitîndu-se la frumosul
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]