10,458 matches
-
demolate, dezafectate, transformate în C.A.P. - uri și G.A.C.-uri, 62 de așezăminte monahale ortodoxe de pe întreg cuprinsul țării. Antimul și "Rugul Aprins"au intrat în atenția Securității încă din anul 1947, pentru atitudinea protectoare și ocrotitoare manifestată față de refugiații ruși în general și față de Părintele Ioan Kulighin în special, dar și din cauza temerii organelor represive legate de apropierea dintre Biserică și intelectuali". Primul arestat va fi chiar Sandu Tudor. Condamnat la muncă silnică, el își va executa pedeapsa vreme
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
sfinte, unde aprindea lumânări și se ruga, îi aduceau mulțumire și compensare spirituală. Latura realist-crititică și obiectivă a cărții constă în relatarea mai multor aspecte social-politice, culturale, economice specifice epocii. Astfel, impresionează descrierea emoției pe care i-au făcut-o refugiații polonezi, atât părinții, cât mai ales copiii acestora cu care s-a împrietenit. Fiind în gara târgului natal și așteptând sosirea trenului „iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la noi: achitarea datoriilor externe către Ceaușescu a dus la
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
sfinte, unde aprindea lumânări și se ruga, îi aduceau mulțumire și compensare spirituală. Latura realist-crititică și obiectivă a cărții constă în relatarea mai multor aspecte social-politice, culturale, economice specifice epocii. Astfel, impresionează descrierea emoției pe care i-au făcut-o refugiații polonezi, atât părinții, cât mai ales copiii acestora cu care s-a împrietenit. Fiind în gara târgului natal și așteptând sosirea trenului „iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la noi: achitarea datoriilor externe către Ceaușescu a dus la
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
Auzi tu, de acum să-mi spui unchiule, iar eu îți voi spune nepoate. Nu se știe când vom mai avea nevoie unul de altul”. Și așa au făcut! „Cu ăsta înveți cea mai formidabilă meserie!” Profesorul Ionescu, un alt refugiat bucureștean care era împreună cu nea Mitică în închisoarea din Panciova, l-a întrebat într-o zi: „Măi Mitică, dar cum ai devenit tu nepotul lui Nichita, tu din Transilvania iar el din București?”. „Păi el m-a făcut nepotul lui
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
internațională. În 1988, domnul profesor Smarandache a reușit să ajungă în Turcia unde a cerut azil politic. Dânsul ne povestește despre greutățile întâmpinate, despre desconsiderarea ființei umane, în special a românilor sosiți din lagărul comunist și ajunși în lagărul de refugiați politici, din Istambul și Ankara. A muncit din greu la muncile cele mai de jos de muncitor necalificat, dar visul său a prins viață mai târziu. N-a disperat nici o clipă și în cele din urmă a ajuns în Phoenix
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
adiere de vânt de primăvară greco-ortodox, a intrat în derivă și legile nu mai sunt respectate, tratatele trebuie deja revizuite, atunci, la prima furtună de toamnă a Chestiunii Orientale, se va scufunda la fel ca ambarcațiunile de unică folosință ale refugiaților care traversează disperați Marea Egee sau Mediterană la fel de spectaculos că Titanic-ul, în timp ce orchestra de la bord cânta, seducător, până la dispariția, în adâncuri, a colosului.” Mai departe, găsim reflecții valoroase de mare îndrăzneală: „În ciuda aparențelor, nu greco-ortodocșii sau refugiații musulmani și idolatri
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
unică folosință ale refugiaților care traversează disperați Marea Egee sau Mediterană la fel de spectaculos că Titanic-ul, în timp ce orchestra de la bord cânta, seducător, până la dispariția, în adâncuri, a colosului.” Mai departe, găsim reflecții valoroase de mare îndrăzneală: „În ciuda aparențelor, nu greco-ortodocșii sau refugiații musulmani și idolatri, veniți la munca de jos în Vest, sunt Calul troian din UE, ci Axa maritimă Washington-Londra-Ierusalim în concurență cu Axa continentala Paris-Berlin-Moscova”. Disensiunile dintre axa maritimă și cea continentala sunt din antichitate în plan politic și religios
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
de 28 februarie, la Maratonul din Sahara, alergând 42 de kilometri în deșert, la o temperatură de peste 40 de grade, în 5 ore și 46 de minute. În tot timpul șederii sale în Algeria a locuit într-o tabără de refugiați, fiind foarte impresionat de condițiile grele de trai din deșert. Prin performanța sa, băimăreanul s-a situat între primii 50 de concurenți, din totalul de peste 400, din care 200 au renunțat, nesuportând efortul și căldura. În total, au avut loc
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
centrul orașului” (Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum) a lui Heinrich Stiehler, explicând tristețea omului în țara sa: „Trist-în țară!”. Înzestrat cu carismă de lider, Tristan Tzară reușește în 1916 să strângă în jurul lui o mulțime de inelectualii dezertori sau refugiați politici în Elveția, la Zurich, în „Cabaretul Voltaire”, revoltați împotriva absurdului conflict mondial izbucnit în anul 1914, care nu mai dădea semne de a se sfârși. Principiile mișcării dadaiste converg în ideea de „revoluționare” totală a vechilor principii ce guvernau
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
prin Școală Franceză din București sau prin turiști. Secretarul de externe al Academiei Regale Suedeze, dr. Olof G. Tandberg, l-a contactat prin telefon de la București. Fugit din România în septembrie 1988, a așteptat aproape doi ani în lagărele de refugiați politici din Turcia, unde a prestat, pentru a supraviețui, lucrări necalificate în construcții. A ținut legătură cu Institutele culturale franceze, care i-au facilitat accesul la cărți și întâlniri cu personalități ale timpului. Înainte de a părăsi țara, a îngropat o
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
ei le face concesii substanțiale (...) Condominiumul ruso-chinez și iranienii vor să impună ceva similar anglo-americanilor, să interzică intervenția militară a unei alte puteri în sfera lor de interese euroasiatica”. Și exemplele pot continua. Apoi, concluzii: „În ciuda aparențelor, nu greco-ortodocsii sau refugiații musulmani și idolatri, veniți la muncă de jos în Vest, sunt Calul Troian din UE, ci Axa maritimă Washington-Londra-Ierusalim în concurență cu Axa continentala Paris-Berlin-Moscova”. Sau: “Majoritatea conflictelor actuale sunt legate de Chestiunea Orientală, în aria de conflict dintre ortodocși
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
duși în orașul Vârșeț, pentru 4 săptămâni, după care am fost repartizați la lucru în diferite orașe din Serbia. Pe data de 1 septembrie 1951, împreună cu Oliviu Beldeanu au reușit să ajungă la Triest, unde au rămas în lagărul de refugiați „Gezuite”, până în octombrie 1953, când au reușit să traverseze frontierele Triest-Italia, Italia-Austria și Austria-Germania, ajungând la Munchen. În decembrie 1953, împreună cu Oliviu Beldeanu, a fost înrolat în trupele auxiliare franceze de la Konstanz - Germania, lângă granița cu Elveția, de unde, după pregătiri
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
s-a căsătorit cu Cocuța, fiind cununați de scriitorul Vintilă Horia și soția acestuia. Ulterior, bolnavă de cancer, Cocuța a decedat. Din prima decadă a anului 1960, s-a stabilit în Munchen, R.F. Germania, în calitate de cetățean român cu statut de refugiat politic recunoscut, unde s-a recăsătorit cu Edith, și a devenit tată a doi copii. A fost succesiv unul dintre membri activi din comitetele Asociației Românilor Liberi din R.F.G. și Berlinul Occidental, ai Acțiunii Creștin Sociale Române din Germania, ș.a.
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
planeta Caritate, Tuf se gândește să pună lucrurile la punct și să-i dea respectivului o lecție. Nu de alta, dar caritani precum Jaime Kreen consideră că Moise și-a înfăptuit proiectul meschin cu ajutorul lui Tuf. Faptul că disidentul și refugiatul Jaime încearcă un atentat împotriva lui Tuf, pe K'theddion, vine ca un argument al seriozității problemei. Cu un escroc care „a luat numele Domnului în deșert”, cum ar spune evlavioșii, Tuf are de gând să intre acum în rolul
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
mare de militanți anticomuniști și-au lăsat familiile și ce le mai rămăsese din averile ciuntite de noul regim, și au părăsit țara. Anul 1948, aexcelat prin numărul de emigrări, pentru că atunci s-a declanșat cel mai mare val de refugiați politic, din perioada postbelică. În aceste vremuri de restriște, marcate de puternice frământări politice și sociale, a luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu (nea Mitică)...” ne povestește autorul. Și astfel începe „marea odisee” a celor care au avut curajul
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
captivat de intimitatea confesiunilor... Unele povestiri sunt pline de haz - dar un haz ce poartă cu el umbra amărăciunii. Amuzantă este și ideea unor români de a confecționa o ștampilă „nemțească” făcută dintr-un cartof și cerneală, ori despre acei refugiați care se spălau cu zăpadă în fiecare dimineață, numărând în nemțește, ceea ce i-a făcut pe sârbi să-i socotească nemți și să-i trimită în Germania. Incredibilă este povestea lui Dan Isăcescu care își construiește o cutie din lemn
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca după cumcredea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de barierele roșii. Stoian Brăiloiu se pare că a urmat un traseu inedit, trecând în Italia, apoi în Grecia. Dar ținta lui era de fapt alta și
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XVIII Preocupările din ultima vreme referitoare la viața românilor care au părăsit România imediat după instaurarea regimului comunist, constituind fără îndoială primul val de refugiați politic declanșat cu repeziciune în anul 1948, m-au condus spre informații interesante și la identificarea unor persoane cu istorii de viață palpitante. Destăinuirile lui nea Mitică Sinu mi-au stârnit curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri despre
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște comuniști veritabili, convinși” - relatează profesorul Cunia, pentru că de-abia italienii și francezii i-au considerat pe refugiații români „amici ideologici”, în calitatea lor de opozanți ai comunismului. Tiberiu Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva colegi, dar sunt prinși și închiși la Tuzla. După o lună au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul lucrurilor așa fel încât refugiații să poată trece „bariera roșie” spre lumea liberă. Să fi fost o comandă politică a sârbilor? Să fi fost o condiție pusă de Occident lui Tito? Nu se știa, important era faptul că pentru prima dată după șase luni de
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
puteam controla, deși știam că multe, multe lucruri pot depinde de mine! Vremea probei venise!” Drumul spre vest: Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora că Franța este idealul occidental pentru desăvârșirea studiilor multora dintre refugiații acelor timpuri. Șase luni de viață în lagărele iugoslave fuseseră și pentru Tiberiu Cunia prilej de meditație, atât cât se putea medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
n-a vrut să stea de vorbă cu ei, le-a întins o fotografie cu un autograf și asta a fost tot: „...Te duci la cineva cu dragoste și te vezi respins! Ne-a lăsat un gol în suflet. Noi, refugiații români dezvoltaserăm în Franța un fel de esprit de corps, o mentalitate de clan, de simțăminte de frați. De aceea, primirea extrem de rece a lui Virgil Gheorghiu ne-a dezamăgit extrem de mult. De altfel, am auzit mai târziu de la cei
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
În jurul ei se formează și se dezvoltă manifestări evidente de gândire progresistă, novatoare. Ideologia revoluției burgheze din Franța de la 1789 pătrunsese și în Țările Române încă de la sfărșitul secolului al XVIII-lea, mai ales prin dascălii de la școlile grecești, prin refugiații revoluționari francezi, unii dintre ei chiar oameni de școală, prin tinerii români reîntorși de la studii din străinătate, etc. De asemenea, în bibliotecile publice și particulare au intrat multe cărți scrise și în limba franceză. Astfel, la sfârșitul secolului al XVIII
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]