709 matches
-
instrument permanent la puterii lor, au refuzat să mai colaboreze cu acesta, refuz exprimat deschis în Dieta de la Nürnberg (ianuarie 1524). Atunci, stările privilegiate și-au retras reprezentanții de la dezbateri. În consecință împăratul va lua măsura de a muta sediul regenței imperiale la Esslingen, unde Reichsregiment va fi, treptat, eclipsat. Reforma religioasă a contribuit la rândul ei la accentuarea fracturii produsă în interiorul stărilor, fiecare urmărindu-și propriile interese. De această stare de lucruri a încercat să profite împăratul Carol Quint pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în insulă sistemul reprezentării stărilor după modelul celui catalan, pe trei brazos: ecleziastic, militar și orașele. La convocarea regelui, reprezentanții stărilor se întruneau în Cortès. Adunarea siciliană avea atribuții legislative, vota impozitele, hotăra în problemele păcii și ale războiului, numea regența în cazul minorității regelui. Stările se reuneau la Palermo, în prezența viceregelui, imagine a Adunării catalane. Erau convocate în special pentru a vota subsidiile (servicio)417. Viceregele obținea cu destulă greutate consimțământul stărilor și numai datorită dezacordului dintre ele: baronii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de noblețe și purtători de spadă și cei fără să nu devină o contradicție puternică, fiindcă nu dispunem la momentul de față de un cadru apropriat de tratare a acestui nou tip de ridicare a maselor, revolta umbrelor împotriva VIP-urilor. Regența televizuală reduce șansele pluralismului. Este un factor de aliniere, și nu de înflorire a minorităților. Regularizarea ofertei de mesaje pe baza cererii, sau legea audienței (extinsă acum la întreaga sferă socială), determină prin ricoșeu conținutul interpelărilor civice, tot mai asemănătoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dacă Memoriile lui Saint-Simon au fost publicate la începutul secolului al XIX-lea, putem spune oare că societatea franceză de la 1830 a reluat cu adevărat contactul, un contact viu și direct, cu sfîrșitul secolului al XVII-lea și cu vremea Regenței? Cît din aceste Memorii a ajuns în istoriile elementare, cele citite de un număr destul de mare de oameni pentru a crea stări de opinie colective? Singurul efect al unor astfel de publicații este că ne fac să înțelegem cît sîntem
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
taipini ocupă Nankingul pe care îl proclamă capitală a statului taipin. 1895. Tratatul de pace chino-japonez. China pierde toate prerogativele din Coreea și cedează Taiwanul Japoniei. 1898. Lovitură de palat; împăratul Kuang Tsu este înlăturat și întemnițat; se instituie o regență. 1901. Armatele alianței intervenționiste (SUA, Anglia, Japonia, Franța, Rusia, Germania, Italia, Austro-Ungaria) obligă China, înfrîntă militar, la despăgubiri în valoare de 450.000 de tali de argint și la acordarea de garanții privind stoparea și prevenirea mișcările violente xenofobe care
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
unui nou regat În nord-vestul Indiei și de prințul lui, maharajahul Ranjit Singh, strateg și militar infinit capabil pentru reorganizarea zonei gri a politicii externe europene la Indus. Chiar și Imperial Gazzetteer of India din 1908, referitor la consiliul de regență din 1846, vorbește - traversând nostalgic pleonasmul - despre „marele maharajah Ranjit”2. Pentru a ajunge la fortul Lahore, unde Ranjit ia În subordine multe zeci de specialiști europeni, Honigberger va trebui să traverseze Afganistanul și să treacă prin Kabul, coincizând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ROMANIA CONSTANTIN MIHAI Biserica și elitele intelectuale interbelice Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: elită, intelectualitate, Biserică, tradiție, interbelic Soției mele, Grațiela-Teodora Cuprins Notă asupra ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
privit și din acest punct de vedere, în măsura în care tânăra generație forma o adevărată unitate în diversitate. Volumul de față își propune să deceleze relația dintre Biserică și intelectualitatea interbelică, pornind de la câteva probleme punctuale și extrem de actuale pentru contextul respectiv: Regența Patriarhală, Calendarul, intruziunea politicului în viața Ecclesiei, învățământul teologic. Dacă chestionăm fundamentele unei culturi moderne care a oferit suficiente probe ale excelenței noastre, aceasta nu înseamnă că punem la îndoială reputația sa. Există în acest sens o critică care s-
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
reprezintă un moment decisiv în istoria reperelor identitare, mai ales acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic în spațiul românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în interiorul ei, procedând la o amplă operație de eradicare a disfuncționalităților, a racilelor care o măcinau. O primă formă majoră de manifestare a disfuncționalității canonice, prin intruziunea frauduloasă a politicului în interiorul Ecclesiei este numirea Patriarhului Miron Cristea în Consiliul de Regență. Prima campanie de presă a lui Nae Ionescu este declanșată la 24 iulie 1927, când, în urma decesului regelui Ferdinand, se instituie Consiliul de Regență, din care face parte și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie, care se întinde pe durata
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
canonice, prin intruziunea frauduloasă a politicului în interiorul Ecclesiei este numirea Patriarhului Miron Cristea în Consiliul de Regență. Prima campanie de presă a lui Nae Ionescu este declanșată la 24 iulie 1927, când, în urma decesului regelui Ferdinand, se instituie Consiliul de Regență, din care face parte și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie, care se întinde pe durata mai multor luni și la care participă înalte fețe bisericești, Nae Ionescu demonstrează imposibilitatea Pariarhului de a sluji simultan la doi stăpâni, atrăgând totodată
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
momente care punctează o polemică de înaltă ținută intelectuală, dusă de Nae Ionescu, în problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este serios argumentată de Nae Ionescu, prin recursul la canoanele Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
canoane, Biserica nu are alte reguli de drept 4. Nae Ionescu reia toate datele problemei pentru o mai bună înțelegere a acestei situații extrem de grave pe care ierarhii Bisericii o eludează cu bună știință, explicând că funcționarea unui patriarh în regență nu se poate face decât cu încălcarea principiului separației puterilor, a canoanelor, care, precum am văzut, sunt categorice. Iar un patriarh care, cu bună știință, încălcă constanta canonică constituie un adevărat dezastru pentru BOR5. Patriarhul Miron Cristea desemnează doi delegați
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu poate constitui un argument sau un precedent pentru ideea unui patriarh-regent. Prin urmare, teza filosofului român cu privire la problema patriarhului-regent râmâne valabilă: NICI DUPĂ LEGILE ȚĂRII, NICI DUPĂ CANOANE, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE NU POATE FACE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENȚĂ 17. Convocarea Sfântului Sinod de către P. S. Pimen al Moldovei și Sucevei confirmă încurcătura în care se găsește Biserica, prezidarea ședințelor Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
percepute ca expresii ale unor orgolii și interese personale, mentalitatea modernă neînțelegând rostul unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-a lungul câtorva luni de zile și care a mobilizat o serie de ierarhi, Nae Ionescu, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
patriarhală, în "Cuvântul", an III, nr. 822, 29 iulie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat - fie și așa de tardiv - (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat - fie și așa de tardiv - (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sau a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă nu se poate, pentru că de la ea suntem opriți de Epistola Sinodului al III-lea Ecumenic către Sinodul din Pamfilia". 7 Econom D. Popescu-Moșoaia, Regența patriarhală. Ce e cu "noul curs" în Biserică. Conspiratorii și profanatorii de la ziarul "Cuvântul". Un clovn în Biserică, în "Crucea", an V, nr. 47-48, pp. 1-2. 8 Nae Ionescu, Apărătorii patriarhului, în "Cuvântul", an III, nr. 839, 17 august 1927
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu. Iar dacă cineva s-ar apuca de aciia înainte a călca cele hotărâte, unul ca acesta supună-se cercetărilor bisericești". 11 Nae Ionescu, Patriarhul și regența. Răspuns P. S. Tit Simedrea Târgoviștenul, în "Cuvântul", an III, nr. 850, 30 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 133. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
instituție numai pentru studenți, ci pătrunzând în mijlocul vieții (cu urgențele și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
zeci de ori înainte:,,Domnilor, am venit să vă văd pentru a-mi exprima afecțiunea și bunăvoința pentru Parlamentul meu. Consilierul meu vă va prezenta dorința mea.”22 Astfel, micuțul rege solicita ca grupul de regenți să fie dizolvat, iar regența să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Carol al II-lea (vezi Carol al II-lea) și al reginei Elena (vezi Elena, regina României). Devine rege, minor fiind, în 1927, deoarece tatăl său, regele Carol, renunțase în 1925 la tron, plecând în străinătate. A condus sub tutela Regenței până în 1930, când Carol s-a întros în țară și l-a detronat. Revine pe tron în 1940 și va fi regele României până în 1947, când va fi iarăși detronat de regimul comunist. A ordonat arestarea mareșalului Ion Antonescu, fapt
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]