1,354 matches
-
Piere în jocul luminilor / Saltul de-amurg al delfinilor.” (L. Blaga) „Îți plac fotografiile - la ceasul când se preschimbă-n tigri: fiecare își ține-n gură halca ei de timp.” (Șt.Aug. Doinaș) 2. determinate de convergența dintre natura morfologică a regentului și funcția sintactică a termenului dependent: • substantivul impune termenului subordonat (substantiv, pronume etc) cazul genitiv: „Florile și fiecare sens luminos al lumii / să poposească-n cartea mea deschisă, și ca-n pământul milei și minunii / să-nvie-aicea pasărea ucisă.” (M. Isanos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devin de o importanță hotărâtoare.” (G. Bogza) • unele interjecții impun termenului dependent cazul dativ: „Bravo lor.”, altele, cazul acuzativ: „Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l.” (M. Eminescu) 3. determinate de convergența dintre sfera semantică a regentului și funcția sintactică a termenului dependent: • verbele cu tranzitivitate directă cer un complement direct, care, când se realizează prin nume (pronume), se situează în acuzativ: „Mai bine ia cornul și sună într-una.” (Șt.Aug. Doinaș) • o parte din verbele cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nearticulat: A revenit ministru., S-a trezit deputat. și a identității de complement de comparație: El vorbește ca tata., în opoziție cu identitatea de complement predicativ a substantivului nearticulat: El vorbește ca tată. În legătură cu acțiunea principiului acordului, articolul posesiv-genitival marchează regentul într-o relație de dependență de tip atributiv. În enunțul Acestea au fost principalele condiții de apariție a vieții pe pământ., forma de feminin singular a articolului genitival este impusă de regentul apariția. În enunțul Condițiile de viață ale oamenilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tată. În legătură cu acțiunea principiului acordului, articolul posesiv-genitival marchează regentul într-o relație de dependență de tip atributiv. În enunțul Acestea au fost principalele condiții de apariție a vieții pe pământ., forma de feminin singular a articolului genitival este impusă de regentul apariția. În enunțul Condițiile de viață ale oamenilor sunt tot mai grele., articolul ale marchează calitatea de regent a substantivului condițiile, care i-a impus forma de gen și număr. Elemente de relație Rolul lor în enunț este dublu: a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțul Acestea au fost principalele condiții de apariție a vieții pe pământ., forma de feminin singular a articolului genitival este impusă de regentul apariția. În enunțul Condițiile de viață ale oamenilor sunt tot mai grele., articolul ale marchează calitatea de regent a substantivului condițiile, care i-a impus forma de gen și număr. Elemente de relație Rolul lor în enunț este dublu: a. determină și exprimă natura relației sintactice, b. introduc componente semantice specifice în construirea sensului global al enunțului. a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în loc de, împreună cu, la un loc cu, de-a lungul, de-a lung de etc. Între structura prepozițiilor (și locuțiunilor prepoziționale) și alcătuirea sintagmei în interiorul căreia se dezvoltă relația de dependență există un raport de intercondiționare. Spre deosebire de prepozițiile din sintagme cu regent verbal, în sintagme cu regent nominal, prepozițiile însoțind termeni care descriu o coordonată spațială sau temporală conțin cel mai adesea, ca prim element de structură, prepoziția de, solidară sau autonomă: Omul intră în casă. / „Omul din casă.; Ion s-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu, de-a lungul, de-a lung de etc. Între structura prepozițiilor (și locuțiunilor prepoziționale) și alcătuirea sintagmei în interiorul căreia se dezvoltă relația de dependență există un raport de intercondiționare. Spre deosebire de prepozițiile din sintagme cu regent verbal, în sintagme cu regent nominal, prepozițiile însoțind termeni care descriu o coordonată spațială sau temporală conțin cel mai adesea, ca prim element de structură, prepoziția de, solidară sau autonomă: Omul intră în casă. / „Omul din casă.; Ion s-a plimbat în jurul lacului./ „Arborii din jurul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de structură, prepoziția de, solidară sau autonomă: Omul intră în casă. / „Omul din casă.; Ion s-a plimbat în jurul lacului./ „Arborii din jurul blocului au înflorit.; Au pus magnetofonul pe dulap. / Magnetofonul de pe dulap este stricat. Observații: Fac excepție sintagmele cu regent verbal în care prezența prepoziției de în structura prepozițiilor derivate/compuse este determinată de planul semantic al relației de dependență: Ies din casă. S-a întors de la școală. etc. În legătură cu caracterul planului lor semantic, mai concret sau mai abstract, prepozițiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grupurilor semantico-sintactice direcțiie proprie Gramaticii lui Chomsky nu înlocuiește necesitatea recunoașterii în structura internă a unui enunț unitățile minimale : partea de propoziție și propoziția, constituienți aflați pe nivelul următor de analiză a structurii grupului verbal sau nominal: „Toți avem dreptul (Regent 1) la exprimarea ( Atribut 1/Regent 2) propriilor (Atribut 3) convingeri ” (Atribut 2/ Regent 3) / „Toți avem dreptul (Regent 1) să ne exprimăm în mod liber. ” (Atribut). Situație specială prezintă grupul verbal care are ca centru un verb copulativ. La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Chomsky nu înlocuiește necesitatea recunoașterii în structura internă a unui enunț unitățile minimale : partea de propoziție și propoziția, constituienți aflați pe nivelul următor de analiză a structurii grupului verbal sau nominal: „Toți avem dreptul (Regent 1) la exprimarea ( Atribut 1/Regent 2) propriilor (Atribut 3) convingeri ” (Atribut 2/ Regent 3) / „Toți avem dreptul (Regent 1) să ne exprimăm în mod liber. ” (Atribut). Situație specială prezintă grupul verbal care are ca centru un verb copulativ. La primul nivel, grupul reprezintă un întreg
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a unui enunț unitățile minimale : partea de propoziție și propoziția, constituienți aflați pe nivelul următor de analiză a structurii grupului verbal sau nominal: „Toți avem dreptul (Regent 1) la exprimarea ( Atribut 1/Regent 2) propriilor (Atribut 3) convingeri ” (Atribut 2/ Regent 3) / „Toți avem dreptul (Regent 1) să ne exprimăm în mod liber. ” (Atribut). Situație specială prezintă grupul verbal care are ca centru un verb copulativ. La primul nivel, grupul reprezintă un întreg semantic, pentru că însăși predicația are condiții de realizare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
partea de propoziție și propoziția, constituienți aflați pe nivelul următor de analiză a structurii grupului verbal sau nominal: „Toți avem dreptul (Regent 1) la exprimarea ( Atribut 1/Regent 2) propriilor (Atribut 3) convingeri ” (Atribut 2/ Regent 3) / „Toți avem dreptul (Regent 1) să ne exprimăm în mod liber. ” (Atribut). Situație specială prezintă grupul verbal care are ca centru un verb copulativ. La primul nivel, grupul reprezintă un întreg semantic, pentru că însăși predicația are condiții de realizare( semnificație lexicală(1)+ semnificație gramaticală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formulare și mai ales în exemplificare, cel puțin ambiguă: „Spre deosebire de subiectul multiplu și de situațiile în care un subiect este coordonat cu o subiectivă, existența a două sau mai multe propoziții subiective coordonate nu impune acordul la plural al verbului regent; la subiectivele pronominale el este posibil (de exemplu: „Cine a vândut tabloul și cine l-a cumpărat va/vor avea de suferit.”), dar la cele conjuncționale sau adverbiale nu („Să știi adevărul și să nu-l spui nu este corect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine apără minciuna stau în egală măsură de partea ticăloșiei Comportamentul sintactic identic al verbului-predicat „regent” din cele două enunțuri, marcă distinctivă a întregii clase de enunțuri cu aceeași structură, corespunde une situații semantico-sintactice de aceeași natură: subiectul (subiectivele) verbului-predicat (¬„regentul”) se caracterizează prin pluralitate; fiecare din cele două propoziții-subiect corespunde unui „obiect” distinct din lumea realului interpretată lingvistic: Cine cumpără/ Cine recurge la minciună (subiect A) + cine vinde/cine apără minciuna (subiect B). Această pluralitate semantică fixează statutul de subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt expresia unei relații subiect-predicat ci articulează sintactic un verb copulativ și un nume predicativ complex. Elementul de relație marchează realizarea propozițională a numelui predicativ, dar nu și o relație de dependență. Verbul copulativ nu se poate constitui singur în regent, datorită insuficienței sale semantice și, derivând de aici, lipsei de autonomie sintactică. Numele predicativ propozițional introduce în enunț o componentă semantică, indispensabilă predicației, în complementaritate cu componenta semantică (de natură gramaticală) introdusă, în sincronie, de verbul copulativ. Relația dintre cele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întregesc organizarea enunțului în planul expresiei și împlinesc planul lui semantic global prin dezvoltarea unor funcții sintactice a căror realizare concret-lexicală duce mai departe procesul de trecere a generalului în particular. În interiorul relației de dependență, termenii sintagmei ocupă poziții diferite: • regent, expresie a generalului, termenul care impune celuilalt component din sintagmă un anumit comportament în planul expresiei, într-o relativă corespondență, cu planul semantic; • determinant, expresie a particularizării sferei semantice a regentului, actualizator sintactic al acestuia, termenul care răspunde exigențelor impuse
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În interiorul relației de dependență, termenii sintagmei ocupă poziții diferite: • regent, expresie a generalului, termenul care impune celuilalt component din sintagmă un anumit comportament în planul expresiei, într-o relativă corespondență, cu planul semantic; • determinant, expresie a particularizării sferei semantice a regentului, actualizator sintactic al acestuia, termenul care răspunde exigențelor impuse de regent și care devine purtătorul unei funcții sintactice. Sub aspect structural, determinantul nu poate exista în afara regentului. El se realizează, de altfel, în mod frecvent, prin unități lexico-gramaticale lipsite de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a generalului, termenul care impune celuilalt component din sintagmă un anumit comportament în planul expresiei, într-o relativă corespondență, cu planul semantic; • determinant, expresie a particularizării sferei semantice a regentului, actualizator sintactic al acestuia, termenul care răspunde exigențelor impuse de regent și care devine purtătorul unei funcții sintactice. Sub aspect structural, determinantul nu poate exista în afara regentului. El se realizează, de altfel, în mod frecvent, prin unități lexico-gramaticale lipsite de autonomie, și semantică, și morfo-sintactică: adjectiv, adverb, verb la conjunctiv 28
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o relativă corespondență, cu planul semantic; • determinant, expresie a particularizării sferei semantice a regentului, actualizator sintactic al acestuia, termenul care răspunde exigențelor impuse de regent și care devine purtătorul unei funcții sintactice. Sub aspect structural, determinantul nu poate exista în afara regentului. El se realizează, de altfel, în mod frecvent, prin unități lexico-gramaticale lipsite de autonomie, și semantică, și morfo-sintactică: adjectiv, adverb, verb la conjunctiv 28, forme verbal-nominale: infinitiv, participiu, supin și gerunziu: „Peste păduri tot mai des focuri, focuri Dansează sălbatice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
focuri, focuri Dansează sălbatice, satanice jocuri.” (N. Labiș) „Pasăre-n zbor și clopot care bate / aș vrea să-mi fie glasul.” (M. Isanos) „- Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază.” (M. Eminescu) Sub aspect semantic, de cele mai multe ori, regentul este condiționat fundamental de prezența determinantului 29; în funcție de realizarea concretă a acestuia, de particularizările semantice pe care le introduce determinantul, regentul poate guverna alte relații de dependență sau poate intra într-o relație de interdependență. De fapt, în organizarea de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Isanos) „- Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază.” (M. Eminescu) Sub aspect semantic, de cele mai multe ori, regentul este condiționat fundamental de prezența determinantului 29; în funcție de realizarea concretă a acestuia, de particularizările semantice pe care le introduce determinantul, regentul poate guverna alte relații de dependență sau poate intra într-o relație de interdependență. De fapt, în organizarea de ansamblu, a oricărui enunț există o frecventă, dacă nu chiar permanentă, condiționare reciprocă între realizarea concretă a diferitelor relații de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență: opera nu-i compatibilă, este condiționată, sub raport semantic, de relațiile de dependență, pe care fiecare din cei doi termeni sintactici le guvernează: opera lui Balzac și nu-i compatibilă cu concepția evoluției speciilor. De multe ori, de altfel, regentul este un simplu intermediar, o „punte” pentru introducerea semanticii subordonatului; e mai ales cazul „regentului” unor atribute realizate concret prin termeni lexicali cu plan semantic neutralizat: substantivul faptul, substantive care reiau subiectul sau pronume demonstrative prin care se evită repetarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin care se evită repetarea substantivului-subiect: „Saint-Simon teoreticianul era urmașul lui Saint-Simon cel cu fumuri nobiliare.” (G.Călinescu), „Opoziția metodologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu) Relațiile de dependență pot fi: • simple; când determinantul depinde de un singur regent. În enunțul „Codru-și bate frunza lin” (M. Eminescu), fiecare determinant se subordonează câte unui singur regent: codrul ¬ și bate ¬ frunza bate ¬ lin • duble; când determinantul depinde de doi regenți (dezvoltând între ei o relație de interdependență sau de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Călinescu), „Opoziția metodologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu) Relațiile de dependență pot fi: • simple; când determinantul depinde de un singur regent. În enunțul „Codru-și bate frunza lin” (M. Eminescu), fiecare determinant se subordonează câte unui singur regent: codrul ¬ și bate ¬ frunza bate ¬ lin • duble; când determinantul depinde de doi regenți (dezvoltând între ei o relație de interdependență sau de dependență). În versul eminescian „Luna pe cer trece-așa sfântă și clară.” (M. Eminescu), determinantul (multiplu) sfântă și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dependență pot fi: • simple; când determinantul depinde de un singur regent. În enunțul „Codru-și bate frunza lin” (M. Eminescu), fiecare determinant se subordonează câte unui singur regent: codrul ¬ și bate ¬ frunza bate ¬ lin • duble; când determinantul depinde de doi regenți (dezvoltând între ei o relație de interdependență sau de dependență). În versul eminescian „Luna pe cer trece-așa sfântă și clară.” (M. Eminescu), determinantul (multiplu) sfântă și clară se subordonează concomitent termenilor luna și trece. • mediate; când relația de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]