614 matches
-
de a fi eu, ceea ce e foarte greu. Faptul că m-am întâlnit cu toți acei oameni care formau la vremea respectivă trupa a fost o primă experiență marcantă, în sensul bun, normal. Întâlnirea cu Lenuș (n.m. Lenuș Moraru, actriță, regizoare, coordonatoarea trupei Atelierul de Teatru), Gelu (n.m, Gelu Râșca, scenograf, coordonator al trupei Atelierul de Teatru), cu cei care au venit după mine, cu lumea din festivaluri, cu oameni din domeniu care m-au inspirat și m-au ajutat
UN HAMLET ACCESIBIL ȘI PUȘTANILOR () [Corola-website/Science/296028_a_297357]
-
actori de la Teatrul Național, Nicolae Massim a pus în scenă primul spectacol de marionete "Cu Țăndărică spre Mările Sudului" după care a rămas aproape întreaga carieră un entuziast colaborator al teatrului, fiind în același timp un adevărat mentor artistic al regizoarei Margaretei Niculescu, o fostă studentă de la IATC, care în 1949 a înlocuit-o pe Lucia Calomeri în funcția de directoare a teatrului. După o lungă și distinsă carieră regizorală și didactică, Nicolae Massim a fost transferat din motive politice la
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
de Dinu Guțuîn rândurile următoare îmi propun să privesc dintr-o perspectivă socio-politică ultimul film al regizoarei Maren Ade, Toni Erdmann. Domnul Conradi îi face o vizită fiicei sale Ines, o corporatistă de succes, cu o carieră fulminanta, proaspăt mutată în București pentru un post important de consultant la o multinațională. Astfel se declanșează intrigă: într-un
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
de fițe. În mai fiecare loc, domnul Conradi este ”elefantul din camera”, personajul nepotrivit, cel care rupe punerea în scenă a rutinei lumii marelui capital. </spân></p> Filmul poate fi văzut și că un joc al măștilor, al identităților performate. Regizoarea nici nu se ferește să puncteze în forță acest lucru. Winfried începe povestea dedublându-se în fâț<spân style="font-size: medium;">a</spân><spân style="font-size: medium;"> unui curier </spân><spân style="font-size: medium;">și</spân><spân style="font-size: medium
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
că decor pentru dramele occidentale? Oare corporatismul transnațional nu dezumanizează în egală măsură peste tot? Expații germani care lucrează în centrul politico-economic al lumii, la Londra sau New York, nu sunt la fel de carieriști și obsedați de succes? Răspunsul vine din declarațiile regizoarei Maren Ade: </p> „Apoi, o știam deja pe Ada Solomon de la HiFilm. Mă gândeam că sunt atât de mulți cineaști talentați aici, nu aveți nevoie să vin eu să fac filme la București. Dar ea mi-a zis că e
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
de câteva ori și mi-a plăcut foarte mult aici. Aproape toate scenele au fost scrise pentru un loc anume. Era necesar să fie România”1</a></spân></spân></spân></p> Așadar, propunerea a venit pe baza relațiilor personale dintre regizoare și co-producătoarea din România. Mai departe însă, deși afirmă că a scris majoritatea scenelor pentru contextul local și că era „necesar să fie în România”, regizoarea vorbește pe tot parcursul interviului doar despre dinamicile relației tată-fiică, si despre combinația de
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
film este unul generic, fără nicio legătură cu geografia reală a locului. Astfel, locuința lui Ines este când în zona Batiștei, când în zona centrului civic, în funcție, probabil, de necesitățile cinematografice sau de producție. În schimb, ceea ce nu menționează regizoarea, dar este cu siguranță un factor de decizie, este dimensiunea economică: România este în momentul de față una dintre țările cele mai convenabile pentru producția de film occdentală. Există companii de productie profesioniste și actori excelenți, toate la prețuri mult
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
nu se întâmplă. La sfârșitul filmului, Ines Conradi, îmbogățita la nivel uman, arată că nu a suferit de fapt nicio transformare etică: alege soluția individualista a unei „noi provocări” a carierei - se mută pentru doi ani în Singapore. </p> 1 „Regizoarea <Toni Erdmann>: Bucureștiul îmi amintește de Berlinul de Est”. Digi24.ro. 26.10.2016 http://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/film/interviu-regizoarea-toni-erdmann-bucurestiul-imi-aminteste-de-berlinul-de-est-596030
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
și discursului antiimperialist, primii satirizați sunt chiar agenții imperialismului! Or, în Toni Erdmann, stereotipizarea antiimperialistă se manifestă aproape exclusiv împotriva localnicilor complici, agenții occidentali fiind investiți cu trăiri complexe, eventual certați cu tandrețe, și până la urmă exonerați de răspundere. Despre regizoarea Maren Ade - ce spune și ce presupunem noi că spune Una dintre acuzele directe formulate de Gorzo și Lazăr la adresa textului meu este că ar face prezumții false și rău-voitoare despre Maren Ade. Să le luăm pe rând: În primul
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
dintre acuzele directe formulate de Gorzo și Lazăr la adresa textului meu este că ar face prezumții false și rău-voitoare despre Maren Ade. Să le luăm pe rând: În primul rând, afirmă că eu aș fi făcut un „proces de intenție” regizoarei, cum că „a ales să creeze această poveste cu personaje și cu spații românești și din cauză că România era un loc ieftin de filmare”. Pentru că cel puțin Gorzo a criticat și pe Facebook afirmații pe care eu de fapt nu le-
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
și din cauză că România era un loc ieftin de filmare”. Pentru că cel puțin Gorzo a criticat și pe Facebook afirmații pe care eu de fapt nu le-am făcut, hai să luăm citatul exact din textul meu inițial: „ceea ce nu menționează regizoarea, dar este cu siguranță un factor de decizie, este dimensiunea economică: România este în momentul de față una dintre țările cele mai convenabile pentru producția de film occdentală”. Nu am spus nicăieri că filmul ar fi fost făcut în România
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
rând</em> pentru că producția în România ar fi mai convenabilă. Ci doar că sunt convins că și acesta a fost un factor de decizie. Nu este un proces de intenție, ci o judecată bazată pe argumente. Să vedem ce spune regizoarea despre felul în care s-a cristalizat proiectul <strong>Toni Erdmann</strong> - ea povestește că totul a pornit de la ideea de a face un film despre relația tată-fiică, completată apoi cu imaginea unui comedian în stil Andy Kaufmann, bună parte
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
apoi cu imaginea unui comedian în stil Andy Kaufmann, bună parte din documentare fiind făcută pentru a înțelege / însuși diverse tehnici și mecanisme comice. După ce a stabilit deja că va face o comedie despre un tată-farsor și o fiică antagonizată, regizoarea s-a hotărât la meseria femeii și a ales, în cele din urmă, să fie consultant de management. Toate aceste decizii, centrale pentru mizele și temele importante ale filmului, par să fi venit înainte să fie vorba despre România, sau
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
totuși atît de complexă încît n-ar fi meritat efortul creării ei doar pentru a o filma într-o țară ieftină”. Faptul că Ade a depus efort și și-a luat timp pentru cercetare, dovedește doar că aceasta este o regizoare inteligentă și serioasă, care știe că „documentarea” e importantă pentru un film și că diversele locuri deosebite, detalii contradictorii și inedite, mai ales dacă sunt dublate de un subiect de interes social, pot fi surse foarte bune de inspirație și
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
same with your film team. You try to avoid it, but still it's there>.[6]</a>” Mai departe, Gorzo și Lazăr afirmă că, pentru că am criticat finalul, spunând că propune o rezolvare individuală, inutilă politic, aș considera că „regizoarea filmului nu și-a pus problemele pe care el, Schwartz, le vede imediat; e o colonialistă - nu e capabilă să și le pună”. Să spunem întâi că în textul meu inițial nu apare nicăieri vreo remarcă referitoare la problemele pe
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
el, Schwartz, le vede imediat; e o colonialistă - nu e capabilă să și le pună”. Să spunem întâi că în textul meu inițial nu apare nicăieri vreo remarcă referitoare la problemele pe care și le-ar fi pus sau nu regizoarea pentru acest final, ci doar o critică, din punct de vedere politic, nu estetic, a opțiunii pentru rezolvarea individuală a schimbării slujbei cu alta la fel de problematică. Prezumțiozitatea nu este la mine, ci la cei care îmi atribuie intenții pe care
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
a schimbării slujbei cu alta la fel de problematică. Prezumțiozitatea nu este la mine, ci la cei care îmi atribuie intenții pe care nu le-am avut și lucruri pe care nu le-am spus. Însă, așa cum se vede din citatul următor, regizoarea nu pare să considere, precum Gorzo și Lazăr, că finalul ar fi despre neputința de a învinge sistemul sau că ar pune la îndoială „transformarea” suferită de Ines. „Sometimes I was a bit afraid that I was trying to say
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
I was trying to say that she should be more open, but in the end I think she chose the right job. It’s just that she should maybe try to integrate some other things in her life.”[ 7] Deci, regizoarea este perfect mulțumită și în acord moral cu opțiunea lui Ines, care ar fi ales slujba cea mai potrivită, și mai trebuie doar să schimbe ceva, pe ici pe colo, la nivelul integrării oamenilor apropiați, sau a lucrurilor importante în
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
apropiați, sau a lucrurilor importante în viața ei. Deși, cel puțin în interviurile pe care le-am găsit eu, Maren Ade vorbește în proporție covârșitoare despre problemele umane ale relației tată-fiică și despre resorturile comediei, Gorzo și Lazăr insistă că regizoarea ar fi foarte interesată de relațiile de clasă, sau de „raportul unilateral de spoliere și remodelare care leagă estul de vest”. Desigur, nu înseamnă deloc că dacă Ade nu vorbește decât pasager despre asta (de obicei în clișee despre Bucureștiul
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
s-ar fi putut impune în lume, datorită politicii naziste, alege calea emigrației spre America. Cu el a mai plecat o serie importantă cum au fost Willhelm Pabst, Pommer și alții. Joseph Goebbels, șeful propagandei naziste a găsit însă pe regizoarea Leni Riefenstahl, care prin filmul "Triumph des Willens" ("Triumful Voinței"), reușește să răspundă din plin cerințelor acestuia. Mai încearcă "Die Olympiade" ("Olimpiada"), celebru de astfel în străinătate. Însă rămâne celebră doar prin materialul documentar filmat a acelor vremuri de tristă
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
bune discuri al anului 2010. Guță este citat ca influență muzicală de către formațiile: Oriental Shuffle și The Red Rag (Franța), Briga (Canada), The Balkan Shout Out și Slavic Soul Party! (Statele Unite ale Americii), Nadya's 101 Candles Orkestra (Australia) ș.a. Regizoarea de film britanică Sally Potter este o iubitoare declarată a muzicii cântărețului, remarcând că „"Guță este dezaprobat de intelectualii români"” și că „"este o comoară națională care ar merita admirație în țara sa"”. În 2007, cântărețul a deschis S.C. Nicolae
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
își promova albumul sophomore, Oops!... I Did It Again, a revenit în studio pentru a-și înregistra cel de al treilea album la mijlocul lui februarie 2001. În același timp a început la 12 martie 2001 filmările pentru un film cu regizoarea Tamra Davis, finalizându-le pe 7 octombrie 2001. Spears a terminat înregistrarea celui de al treilea album în august 2001, lansarea fiind plănuită 2-3 luni mai târziu. Spears a finalizat înregistrarea celui de-al treilea album, intitulat Britney, în luna
Britney Spears () [Corola-website/Science/306654_a_307983]
-
Festivalul Național de Teatru "« Actul I, Scena 1 »" reunește cele mai reprezentative spectacole ale școlilor de teatru din România. Festivalul are loc anual, la sfârșitul lunii iunie. Festivalul Internațional de film studențesc "CineMAiubit" a fost înființat în 1996 la inițiativa regizoarei și profesoarei Elisabeta Bostan MENU este revista de Cinema inițiată și sprijinită de UNATC și realizată de studenții Facultății de Film. Apare o dată la două luni, începând cu iunie 2009. CONCEPT apare din 2010 și este reprezentativă pentru domeniul Artele
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/307934_a_309263]
-
Eugenia Maria Acterian, prin căsătorie Georgescu, cunoscută în teatru ca Jeni Arnotă, (n. 22 iunie 1916, Constanța - d. 29 aprilie 1958, București), a fost o regizoare română, de origine armeană, teatrolog și autoare a unui jurnal intim. Este sora scriitorilor Arșavir Acterian și a lui Haig Acterian. Ea a lăsat aproape o mie de pagini de Jurnal. Scrise cu talent, unele întîmplări împletite cu note de
Jeni Acterian () [Corola-website/Science/302735_a_304064]
-
fi lansat inițial în a doua jumătate a anului 2009, albumul a fost amânat pentru ca Vissi să își poată îndeplini angajamentele legate de „The Fabulous Show". În iulie 2010, Vissi a confirmat că filmează în prezent (2010) un documentar alături de regizoarea Christine Crokos, care se va axa pe viața de zi cu zi a Annei. Documentarul va fi difuzat de Alpha TV la sfârșitul lui 2010, deși nu s-a semnat un contract cu acest post de televiziune, în vreme ce altele și-
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]