484 matches
-
-și fi făcut un program din aservirea noastră economică. Nu știm în adevăr prin ce peripeții va mai trece cestiunea. Rusia declarând însă că primește condiția cuprinsă în contrapropunerea Angliei, de care e legată aprobarea cererii sale, adecă primind ca reglementul pentru gura Chiliei să nu intre în vigoare decât cu aprobarea Comisiunei Europene de la Galați, e probabil că Conferința se apropie cu pași grabnici de sfârșitul lucrărilor sale. Ce se va întîmpla atunci în privire-ne? "Le Temps", al cărui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și asta numai pentru că erau fiici sau neveste de politiciani roșii. Și acești oameni, a căror vieți sunt niște mlaștini, abia întrecute de cinismul lor public, acești oameni esplică regulamente de primiri la Curte. Ei, dintre cari cei mai mulți, nu după reglemente scrise, ci după cea mai elementară cuviință n-ar merita a trece un prag onest! Dar să lăsăm lecțiile de respect pentru Curte, pe cari nu le dau de astă dată republicani deghizați, oameni cari au batjocorit și tron și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toată abstențiunea guvernului român. "Times" atribuie guvernului român intenția de-a se strecura, din afacere făcând distincție între Tractatul de la Londra și anexele lui. Dar ziarul englez observă cu drept cuvânt că această distingere e inadmisibilă în practică, pentru că adoptarea reglementului care-a insituit Comisiunea Mixtă formează tocmai unul din articolele Tractatului. Evenimentele vor da probabil dreptate, previziunile lordului Granville și sfârșitul agitațiunilor electorale va aduce fără îndoială în Regatul dunărean o apreciare mai justă a cestiunii; demersul pe care l-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cultură, pururea gata de luptă, mai bine un trib de mulgători de iepe, cutreerînd deșerturile, migrând de-a lungul râurilor, ademenit de constelațiile de la amiazăzi, decât o turmă de oameni guvernată de un roi de coate goale în care paragrafii reglementelor traduse din franțuzește se bat în capete și unde totul, demnitatea omului și a statului, să atârne de judecata unui imens număr de cioclovine bugetare. Da! O lovire de stat este; o lovire de stat executată de paraziți în contra elementelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sa este atât de scrupulos în această privință încît nici măcar pe niște bieți moșnegi înălbiți în grijile țării și ale neamului românesc, cum sunt Lascar Catargiu, Florescu și Kogălniceanu, nu vrea să-i primească fără observarea ad literam al acelui reglement ceremonios, conform, zicem, acelui ceremonial strict de la care nu există abatere posibilă pentru nimenea, oricine ar fi acela, onorabilul d. Grădișteanu a fost însărcinat să poarte un toast în sănătatea Maiestății Sale, Reginei, lucru care n-a putut fi încredințat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernului bulgar că reședința inspectoratului general va fi la Rusciuc, care va deveni un centru de activitate în detrimentul Giurgiului. În aprilie 1880 d. Kogălniceanu e numit ministru plenipotențiar la Paris. Mai nainte de plecarea sa Comisia Europeană intrase în dezbaterea reglementelor de navigațiune pentru partea dintre Porțile de Fier și Galați (conform art. 55). În adevăr, încă în decemvrie 1879, Comisiunea Europeană, stabilind că are dreptul și datoria de-a elabora reglementele în cestiune, decisese cu unanimitate ca un comitet ales
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nainte de plecarea sa Comisia Europeană intrase în dezbaterea reglementelor de navigațiune pentru partea dintre Porțile de Fier și Galați (conform art. 55). În adevăr, încă în decemvrie 1879, Comisiunea Europeană, stabilind că are dreptul și datoria de-a elabora reglementele în cestiune, decisese cu unanimitate ca un comitet ales din sânul său să elaboreze un anteproiect de regulament; ca acest anteproiect să se facă în conformitate cu Tractatul de la Paris; ca comitetul, însărcinat cu elaborarea anteproiectului, să fie compus numai din delegați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populației reprezintă circa 0.5%, circa 500.000-600.000 populație administrată de SAT, Biroul Afacerilor Indiene, pentru care s-a extins o vastă birocrație cu 16.000 de funcționari, deci unul pentru 35-40 de indieni. Pentru ei sunt 2000 de reglemente, 389 tratate, 5000 legi, 2000 de ordonațe judecătorești, 500 avize juridice, plus 33 volume repertorii ale afacerilor indiene. Grozavă birocrație. Aici am făcut cunoștință cu indienii. Îi vom revedea în far-west. Numele de indieni le-a fost dat de Columb
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
nu se poate adopta dacă nu va întruni cel puțin două treimi ale voturilor. titlul viii Dispozițiuni tranzitorii și suplimentare Art. 130 [129]. Din ziua punerii în vigoare a Constituțiunii de față sunt abrogate toate dispozițiunile din legi, decrete și reglemente și alte acte contrarii cu cele așezate de ea. Art. 131 [130]. Consiliul de Stat va înceta de a exista de îndată ce se va vota legea menită a prevedea autoritatea chemată de a-l înlocui în atribuțiunile sale. Curtea de Casațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și de poliție fluvială în jos de Porțile-de-Fier vor fi conforme cu cele ce au fost sau vor fi introduse de Comisiunea europeană pentru percursul de jos de Galați. Un comisar delegat de Comisiunea europeană va veghea la executarea acestor reglemente. În percursul dintre Porțile-de-Fier și Galați, comerțul și navigațiunea nu vor fi lovite de nici o taxă specială ce ar avea de efect de a favoriza comerțul și comunicațiunile de pe uscat în prejudiciul celor de pe fluviu. 4. Ca modificațiune a Articolului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Comisiunii europene, d. Desprez propune să se indice că durata însemnată comisiunii „va putea fi prelungită“ și d. Waddington răspunzând d-lui d’Oubril arată avantagiul textului austriac, care permite Comisiunii de a urma prin tacită reconducțiune. „Art. III. Conformitatea reglementelor de navigatiune și poliției fluviale pe tot percursul, în josul Porților-de-Fier.“ Prima frază a articolului este rezervată pentru deliberările comitetului susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril consideră că această dispozițiune prejudiciază situațiunea țărmurenilor. Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
tot percursul, în josul Porților-de-Fier.“ Prima frază a articolului este rezervată pentru deliberările comitetului susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril consideră că această dispozițiune prejudiciază situațiunea țărmurenilor. Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale Art. VI a Tractatului de la Londra din 13 martie 1871 în privința lucrărilor la Porțile-de-Fier și la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
citire următoarei redacțiuni, asupra căreia s-au înțeles reprezentanții Austro-Ungariei și ruși. Aliniatul I al articolului II: „Un an înaintea expirării termenului însemnat duratei Comisiunii europene, puterile se vor înțelege asupra prelungirii și modificațiunilor ce vor judeca necesare. [Art. III.] Reglementele de navigațiune și de poliție fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
înlocuiască alte avantagii la care a renunțat - ăsta e programul. . . Și lucrul nu se reduce la incidentul de atunci. Elena nu admite ca Drăgănescu să ajute cumva pe ascuns pe cumnățica persecutată, și nu știe cum să pună chestia de reglement. Așteaptă întîia ocazie bună ca să taie scurt. Până atunci e o petrecere să vezi pe Drăgănescu, care nu știu de unde cunoaște pe Greg, ascultând pe la răspântii și foarte stinjenit, elogiul naiv al talentelor "lăcustei". La Ministerul Artelor, bietul Greg a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
întâmplate. Să ne bucurăm și noi, bre. Așa-i porunca, așa facem! Altfel nu-i chip. Hai, ieșiți și voi la vedere. (din iaz ies, cu grijă, trei draci doi mai mari, unul mai mititel) Treceți la numărat, cum spune reglementul, fiecare cu prețul lui. Și să nu vă-mpingă păcatul s-o luați razna, c-atâta aștept: fulgii vi-i scot pe nas. Cine-i șeful? DRACII (în cor): Tu ești șeful! CODÂRLIC: Apoi așa! A spus Întunecimea Sa Săcăluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu tine! Toader Toaibă a rămas tăcut, clipind des, ca și cum l-ar fi sâcâit o muscă. Și-a adunat gândurile. În cele din urmă, îndreptându-și din încheieturi făptura voinică, a rămas într-o poziție de „drepți” cum scrie la „reglement”. Trăgând apoi adânc aer în piept, a început să turuie ca o morișcă. Vocea lui profundă era înspicată cu vizibilă furie: Să trăiți, domn’ sărjănt! Permiteți să raportez! Eu nu mă uit aiurea. Așa-i căutătura mea! O fi, n-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
era de tot râsul... Sergentul, mic și îndesat, iar Toaibă cu trei capete mai înalt și bine legat, îl privea de sus pe acesta. Motivul pentru care în acea clipă sergentul fierbea de furie nu era răspunsul lui Toaibă în afara „reglementului”, ci faptul că el ditai comandantul arăta ca un pitic în fața unui uriaș... Orice putea face sergentul, dar ca să schimbe acest raport nu avea nici o șansă. A stat câteva clipe cu umilința întipărită pe chip, gândind înfrigurat ce să facă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ordinul omului din fața mea. M-am oprit. Ce era să fac? După o vreme, iese și Îmi face semn să mă apropii. „Mergem la domnul căpitan. Vezi cum te prezinți!” Atât... Am intrat la căpitan și m-am prezentat, după „reglement”, cum se spune. Când am terminat, căpitanul - un om de treabă - mi-a urat bun venit În plutonul de cercetare al diviziei. ― Veți Împărți același bordei. Sper să vă Înțelegeți. Sunteți cei care, cu o mână de oameni, veți pătrunde
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
breslele se pot conduce în treburile lor interne după hrisoavele lor, se adăuga că acele hrisoave nu pot „să aibă întindere de oprire a celor ce-ar voi a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la breasla blănarilor din Botoșani - despre a cărei litigiu este vorba - vor fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după introducerea Reglementului, și rădicat la boierie de către Mihai Vodă" (pag. 85). Bineînțeles că Sion era greșit informat cînd i-a dat asemenea origine lui Eminovici. Matei, fratele poetului, a scris că Gh. Eminovici ar fi fost nepot de fiu al unui invalid
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
populației, ajungând în cele din urmă să monopolizeze procesul educațional. Ecartul căscat între "realitatea legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus o jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace. Ne putem întreba, legitim, ce l-a determinat pe despotul luminat să declare interesul statal în educația supușilor săi? După cum explică și F.O. Ramirez și J. Boli (1987
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aluseks piirangutele ja maksudele vastavalt mssrusele/direktiivile/otsusele nr. ....... - EL IMAGINE - ES Salida de ................. sometida a restricciones o imposiciones en virtud del (de la) Reglamento/Directivă/Decision no. .... - FR Sortie de .................... soumise a des restrictions ou a des impositions par le reglement ou la directive/decision no ...... - IT Uscita dalia ..................... soggetta a restrizioni o ad imposizioni a normă del(la) regolamento/direttiva/decisione n ....... - LV Izvesana no ................, piemerojot ierobezojumus vai maksajumus saskana ar Regulu/Direktivu/Lemumu nr. ......, - LT Isvezimui is ................. taikomi apribojimai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
vi. pp. 33-36 și 131). Regele guverna dup] un cod care se presupunea c] i-a fost dezv]luit de zeitatea suprem], dar care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție a eticii și practicilor sociale de atunci. Reglement]rile erau prezentate că legi cazuale de forma „Dac] un om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mă’at-ului” (Morenz, 1973, pp. 12 sqq.). Nu au fost recuperate coduri de legi care s] defineasc] mă’at, iar conceptul pare s] fi funcționat ca valoare de bâz] a conduitei și rațiunii morale. Este clar c] au existat reglement]ri uzuale care aveau la bâz] mă’at și care, din când în când, puteau fi ridicate la rangul de edicte faraonice. Dreptatea și adev]rul nu erau concepte vagi, ci trebuia aplicate în viața de zi cu zi. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], desi dreptul natural nu este fondat pe utilitate, el este totuși în armonie cu această sau singurul ghid c]tre utilitate. Eliminarea sau fragmentarea fundamentului natural nu ar l]să astfel decât utilit]ți diverse precum și problema practic] a reglement]rii și armoniz]rii lor. Desigur, așa cum deja am ar]țâț, un posibil r]spuns la aceast] problem] este reprezentat de teoriile drepturilor precum cea a lui Nozick. Aceste teorii nu sunt ins] prea atr]g]toare din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]