2,315 matches
-
diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B Wald B Wald B Wald Constanta -1,42
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0) Socializare religioasă 0,25 0,1*** 0,77 0,4*** R2 ajustat = 0,120 R2 ajustat = 0,177 R2 ajustat = 0,272 Durbin-Watson = 1,700 Durbin-Watson = 1,716 Durbin-Watson = 1,617 * p < .05; ** p < .01; *** p < .000. Analizând rezultatele regresiilor din perspectiva transformărilor care au avut loc în timp, se constată că, la fel ca în cazul practicii religioase, efectul apartenenței la genul feminin crește cu trecerea timpului. Creșterea semnificativă se înregistrează între anii 1993 și 1999, după 1999 valoarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că interesul este determinat de anumite caracteristici sociodemografice și, că la rândul său, este responsabil de aspecte precum informarea, discuțiile și cunoștințele politice. Relațiile dintre fenomenele discutate sunt însă mult mai complexe. Pentru a le analiza vom folosi analiza de regresie liniară multiplă și vom combina diferitele modele construite într-o analiză de cale (path). Conform rezultatelor anterioare, interesul este mai ridicat în cazul bărbaților, adulților, persoanelor mai educate, celor cu venituri mai mari și celor proveniți din mediul urban. De
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scadă pe măsură de gradul de acord al cetățenilor cu aceste afirmații crește. Pentru a analiza simultan aceste relații și a vedea care sunt factorii cu o influență semnificativă (statistică, dar și din perspectiva magnitudinii) am realizat un model de regresie multiplă, folosind ca predictori toate variabilele sociodemografice prezentate anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
camere fiind împărțite (multipartidism 45%, bipartidism 34%, partid unic 10%; unicameralism 41%, bicameralism 43%) (BOP, FSD, mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care variabilele dependente au fost pe rând fiecare dintre acestea iar independente toate variabilele din modelele anterioare. În toate aceste modele, interesul pentru politică a avut un efect direct sau mediat de cunoștințele politice. Astfel, participarea politică crește
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai educați, cu venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și cresc cu aproximativ 50% în cazul în care acesta are una din următoarele caracteristici: bărbat, mai educat, pensionar sau status ocupațional ridicat, sănătos, din Transilvania, știe o limbă străină, nu este un consumator puternic de emisiuni TV (model de regresie logistică). Desigur, apartenența asociativă depinde foarte mult și de cadrul de participare existent la nivel local. Ne referim aici la existența unor asociații și mai ales a unora active. Din păcate nu dispunem de date pentru a evidenția această relație
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fi membru într-un partid se triplează atunci când respondentul este maghiar, se dublează dacă este pensionar sau bărbat și crește cu aproximativ 20% dacă acesta este mai educat, cu status ocupațional ridicat, cu relații, știe o limbă străină (model de regresie logistică). Potențialul de protest și protestul efectiv Pe lângă formele de participare prezentate anterior (politică și asociativă) participarea cetățenilor, în general, și, în mod special, la activitatea de guvernare (direct și indirect) poate lua și forma protestului. Ca formă de răspuns
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în vârstă, mai puțin educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul populației din mediul urban al României am realizat patru modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt cele patru tipuri de alegători, iar variabile independente fiecare dintre determinanții menționați anterior (construcția indicilor utilizați este prezentată în anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votul acordat anumitor partide. Altfel spus, vrem să vedem dacă există sau nu diferențe între electoratele diferitelor partide și dacă diferența pot fi considerate responsabile de acordarea votului. Pentru a răspunde la aceste întrebări am construit mai multe modele de regresie logistică, variabilele dependente fiind votul pentru un anumit partid, iar variabile independente toate categoriile de predictori prezentate anterior (cu unele modificări și completări). Înainte de a trece însă la prezentarea și interpretarea datelor legate de intențiile de vot și explicarea lor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un lider autoritar reprezintă o soluție bună pentru România, există o afacere în gospodărie, valorizează persoanele care au o afacere, preferă siguranța riscului, consideră că statul este responsabil pentru bunăstarea indivizilor). O sinteză a principalelor rezultate obținute în urma analizelor de regresie logistică este prezentată în continuare (profilele detaliate ale votanților sunt prezentate în anexe, REF Ref508439805 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A4): Legendă: M0 Sociodemografice (model de bază); M1 M0 și evaluări generale ale situației actuale la nivel local și național; M2 M0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică M9 M0 și neintegrare M10 Toate (model complet) Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 4. Predictori ai intenției de vot pentru partide (regresie logistică) Vot Variabilă independentă PSD DA PRM Indecis Nu votează Sociodemografice Bărbat 1,37 Vârsta 0,98 1,01 Numărul de ani de școală 1,17 0,96 1,07 Relații 0,91 1,08 Venit net în ultima lună
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0,62 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 73 63 75 25 31 % cazuri corect clasificate prin șansă 88 69 94 71 85 % cazuri corect clasificate prin model 94 85 98 74 87 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Exemple de citire: Celelalte caracteristici considerate fiind similare, șansele ca o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă persoana consideră că este partizan D.A.; șansele ca o persoană să fie votant D.A. scad foarte mult (la aproximativ un sfert) dacă persoana are încredere ridicată în PSD. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Vârsta 1,01 1,01 Numărul de ani de școală 0,95 0,94 Maghiar 0,29 0,25 Ocupat status ridicat 0,75 Mediu urban de mari dimensiuni
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 9 8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 6. Predictori ai încrederii în partide
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 6. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Numărul de ani de școală 0,97 Maghiar 0,45 Pensionar 1,64 Ocupat status ridicat 0,65 Mediul urban de mari dimensiuni 0,67 1,39 0,60
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
75 Încredere în liderii DA 0,38 1,50 Încredere în liderii PRM 8,01 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,03 Preferă siguranța riscului 1,20 0,89 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 12 60 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai partizanatului (regresie logistică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Bărbat 1,70 Numărul anilor de școală 0,92 Relații 1,09 Maghiar 0,33 0,53 0,00 Pensionar 1,81 Transilvania 1,92 Muntenia 1,84 Direcția în care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,51 Preferă siguranța riscului 0,74 Există o afacere în gospodărie 0,28 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,06 1,05 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 11 19 15 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai partizanatului (regresie logistică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Maghiar 0,42 Pensionar 1,38 Transilvania 0,39 Muntenia 0,41 Probleme la nivelul localității 1,02 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0,70 Interes declarat pentru politică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,43 0,40 Preferă siguranța riscului 0,68 Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,12 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 35 55 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05). Modalitatea de construire a tipologiilor și indicilor „România Urbană” FSD (septembrie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
media celorlalte țări europene (53% conform ESS 1, 2003; 51% conform ESS 2, 2005). Ponderea partizanilor puternici este, de asemenea, ceva mai mică. Fiecare model a opus un tip de alegător la toate celelalte tipuri cumulate, prin urmare coeficienții de regresie logistică (reprezentați în tabel prin semne) din dreptul unui predictor (variabilă independentă) arată șansele ca un anumit tip să fie diferit de restul populației de alegători cu privire la acel predictor, celelalte condiții considerate fiind similare (influența celorlalți predictori fiind constantă). Regresie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
testul t, între grupurile extreme, adică cei care au raportat cele mai mici niveluri de hărțuire comparativ cu cei care au raportat cel mai mare nivel de hărțuire (prima și ultima cvartilă a scorurilor la LIPT). Prin calcularea coeficientului de regresie lineară (r = 0,35, r2 = 0,13 la pragul de semnificație 0,01) a fost determinat că 13% din stres a fost provocat de hărțuire. Este un procent considerabil, având în vedere că în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]