449 matches
-
este un ingredient de bâz] a teoriei marxiste. Deoarece transcend contextul social și economic, ele sunt incompatibile cu o teorie care prezint] acțiunile și societatea uman] că pe un rezultat al unor astfel de factori. Cu toate acestea, marxiștii au reinterpretat și restabilit recent noțiunea drepturilor și au folosit-o în diverse mișc]ri populare și revoluționare. (Eticile marxiste sunt discutate în capitoloul 45, „Marx împotriva moralei”.) Totuși, drepturile universale nu prezint] probleme doar pentru politicienii de stânga. Ele sunt, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rândul modelelor teoretice (cum ar fi Giambattista Vico, adesea considerat drept unul dintre fondatorii gândirii moderne asupra istoriei) sau a unor mișcări de idei precum iluminismul european, filosofia istoriei din secolul XX, polemică sub raport științific, a redefinit și a reinterpretat obiectul de studiu al istoriografiei, plasat acum în cadrul mai larg al culturii și al proceselor de civilizație. Aceste orientări s-au manifestat în special după cel de-al doilea război mondial, când au început să se afirme curente și școli
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
arată că, din punct de vedere semantic, partiția intranzitivă se corelează cu agentivitatea și cu aspectul verbal lexical, iar, din punct de vedere diacronic, există câteva scenarii posibile: ● în limbile acuzative, construcția tranzitivă cu A arbitrar (numită transimpersonală) poate fi reinterpretată ca fiind o construcție intranzitivă al cărei argument unic se comportă ca P; ● în limbile ergative, coalescența componentelor verbului ușor poate duce la reinterpretarea construcției tranzitive ca fiind intranzitivă; gramaticalizarea perifrazelor aspectuale (vezi Capitolul 1, 7.1.); ● partiția intranzitivă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se mișcă sau care este localizată. În abordările pur localiste, Agentul este considerat ca fiind Sursă. Croft (1991: 192−198) demonstrează că mișcarea și localizarea au un rol important în determinarea marcării cazuale. Rappaport Hovav și Levin (2002)86 au reinterpretat astfel ideile vehiculate de teoriile localiste: un argument care suportă o schimbare de stare este constrâns să fie obiect direct; verbele de schimbare de localizare au diferite opțiuni de realizare argumentală. (b) Abordarea aspectuală (Levin și Rappaport Hovav 2005: 87
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hum... Pacienta - (Liniște). Si apoi eram foarte singură. Soțul meu era plecat pentru moment. Poate este vina mea că mi-a fost atât de teamă încât am interpretat totul greșit. Reinterpretarea faptelor dintr-o perspectivă actuală Terapeutul - Bine. Cum puteți reinterpreta lucrurile acum? Pacienta - Incă nu știu de ce au venit împreună și cred că mi-au vorbit clar... adică mi-au spus că nu este o știință exactă. Nici ei nu știau cum va evolua acesta și nu puteau să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din dorința de a identifica zonele din țară în care partidul condus de istoric a dispus de un electorat stabil și de organizații județene puternice, am reinterpretat rezultatele obținute de organizațiile județene în alegerile generale din 1931-1937, indicând cu aproximație, fieful electoral al acestei formațiuni politice. Am prezentat poziția georgiștilor față de guvernele din deceniul al patrulea, față de actele lor de guvernare și soluțiile propuse pentru soluționarea problemelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deja despre acest material sau subiect?”. În funcție de răspunsul la această întrebare ne dăm seama dacă avem cunoștințe aprofundate sau suntem novici în acel domeniu. Dacă avem cunoștințe solide putem citi cu o viteză mai mare, înțelegând mult mai repede și reinterpretând toată informația funcție de limbajul și bagajul pe care îl avem deja, în timp ce un subiect nou ne face să citim încet, poticnindu-ne în termeni de specialitate, reducând în mod considerabil viteza de citire. Continuăm șirul întrebărilor cu aceasta: „La ce
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
va fi foarte greu să reținem o informație tehnică; iată un bun prilej de învăța cum să facem acest lucru, dacă vreodată vom avea nevoie. Întrebările, așa cum spuneam, ne ajută să realizăm cât mai multe conexiuni ale informației, putând să reinterpretăm informația conform propriului sistem de valori cât și prin gradul de cultură pe care îl avem. În timp vom observa că abilitățile noastre de a citi și reține informația vor fi din ce în ce mai bune. Vom încerca să realizăm cele patru exerciții
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
că n-ar trebui. — Și... ce mai faci, cu ce te mai ocupi? Mi-am luat liber o vreme ca să-mi pregătesc noua colecție, zice ca pe apă, parcă repetînd o bandă pe care a mai pus-o. Vreau să reinterpretez moda inspirată de Orientul Îndepărtat. În clipa asta, mă aflu În stadiul de lucru la concept. Absorb influențe, gestul ăsta de chestii. Nu mă duce el pe mine cu preșul. „Absorb influențe“ Înseamnă „Plec În vacanță și beau pînă cad
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
C.), generând, în ordine etică, asprime și vigoare: „veac de veac, ne-ncetat, / muntele fostu-ne-a pat,/ pat fulgerat,/ sângerat/ [...] Dormit-am prin brazi, prin brădui,/ cu auzul pe inima lui...” Dacia lui Eminescu și Moldova lui Sadoveanu sunt astfel reinterpretate printr-un ochi vizionar expresionist și cu o elementaritate scitică. Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
o să-ți dea tot zero) e un titlu ambiguu. Capitolul descrie momentul când a fost conceput copilul eroului. Din ambele direcții, în ordine firească sau răsturnată, zero ori zero e tot zero. Lagărele s-au dez-întâmplat deja (adică au fost reinterpretate ca un izvor de viață). She loves me, she loves me not (Mă iubește, nu mă iubește) trimite la absența iubirii din toate romanele Desperado. Poezia Desperado e mai îndrăzneață și mai înclinată către emoție. Capitolul oferă o imagine comică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrierii Liniar A la dialectul micenian. De aceea, este probabil ca atitudinile de viață, obiceiurile și tradițiile culturale și religioase elaborate de lumea minoică să fi fost În parte asumate de micenieni, așa cum este probabil ca aceștia să le fi reinterpretat și adaptat la propriile exigențe materiale și ideologice, fără ca prin aceasta să fie necesară afirmarea unei unități și a unei absolute continuități culturale. a) Indo-europenii În Grecia Cele două civilizații trebuie, așadar, să fi fost antrenate Într-un fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
noțiunea de „religie”, putând fi circumscrisă la „grija, therapeia, zeilor” și la „aspectele formale ale cultului adus zeilor” (threskèia), realitatea religioasă greacă a fost produsul cultural al unui popor care, Într-un mod cu totul original, a amestecat și a reinterpretat elemente pregrecești și străine. Acest proces inepuizabil, Început odată cu prăbuțirea regatelor miceniene, a dat naștere unui politeism funcțional, organic și personal, centrat pe o schemă de generare care Își află paralela În rolul familiei În societatea greacă. 1. VÂRSTA ARHAICĂTC
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitului și nașterea logosului" În legătură cu afirmarea cetăților și cu criza aristocrațiilor, civilizația greacă inaugurează un proces de revizuire și regândire a discursului mitic. În regiunea ioniană, la Milet, unii filozofi fizicieni, ca Tales, Anaximandru și Anaximene sunt inițiatorii acestei atitudini, reinterpretând tradiționala cosmogonie genealogică În cheie naturalistă. Cam În aceeași perioadă, către sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr., Xenofan din Colofon Începe o critică a excesivului antropomorfism al zeilor și afirmă unicitatea divinității, invizibilă și omniprezentă, negenerată și eternă, și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În unele tradiții locale există urmele unei antropogonii, iar, dacă se vorbește despre o origine, aceasta este a unor gene, nu a omenirii, sau este actul de Întemeiere a cetăților după ce acestea li s-au substituit familiilor aristocratice. Adoptat și reinterpretat de polis, mitul devenea o paradigmă negativă În care pozitivul este Însuși universul citadin, garantat de depărtarea În spațiu și timp. Rod al cuvântului, povestire construită cu meșteșug, Înzestrat cu o formă și reprodus de niște specialiști, puțini la număr
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
2), este tipic Mesopotamiei, câmpie traversată de două mari fluvii; nu tot așa este și pământul lui Israel unde „haosul de la început” este reprezentat mai degrabă ca un pământ deșertic și fără apă (cf. Gn 1,4b-5). Merită așadar să reinterpretăm textul în acest cadru istoric pentru a scoate mai mult în evidență mesajul său specific. Ne vom opri la cinci aspecte mai importante. Primul aspect Contrar mitologiilor din Mesopotamia, pentru Gn 1, începutul „istoriei universale” coincide cu începutul lumii. Această
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
există continuitate între ceramica comună din Transiordania și cea din Cisiordania. Grupurile de seminomazi ar fi trebuit să importe cu ei ceramica lor. Nu este cazul. A treia teorie a exercitat și exercită încă o mare fascinație, în special pentru că reinterpretează textul biblic în cheie sociologică. Procesul de dezrobire și eliberare este captivant prin componenta sa religioasă esențială. Ipoteza are logică și putere de convingere. Este inegalabilă și puterea sa de a da speranță tuturor celor exploatați astăzi în lume. Totuși
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
istoric i-a adus pe intelectualii francezi În lumina reflectoarelor În acești ani: preocupările lor erau la fel de Înguste ca ale altora. Franța postbelică era la fel de cufundată În sărăcie, instabilitate politică și reglări de conturi ca orice altă țară. Intelectualii francezi reinterpretau politica lumii În lumina propriilor obsesii, iar importanța exagerată a Parisului pentru Franța era proiectată fără urmă de modestie asupra Întregii lumi. În cuvintele memorabile ale lui Arthur Koestler, intelectualii francezi de după război („fluturașii din Saint Germain des Prés”) „trăgeau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
chimerelor străbate întreaga operă paciureană, marcată și de o vână rodiniană și de o patină expresionistă în cele două sculpturi care apar în preajma Primului Război Mondial, Zeul războiului și Sfinx. Tema chimerei, a sfinxului, îndelung utilizate ca teme decadente, apar la Paciurea reinterpretate într-un sens ontologic, simbolic-creaționist, care le sustrage sensibilității decadente. Paciurea tematizează prin intermediul chimerelor efortul creației, al materiei, al ideii în încercarea de a prinde formă, o bună parte din chimerele sale fiind surprinse într-un proces de materializare, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Giotto, față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte vii, pastelate, cămașa Salomeei are albul cămășilor țărănești, sugerând simplitatea, dar și o dorință de purificare. În concluzie, așa cum anunța în autobiografia sa, Cecilia Cuțescu- Storck reinterpretează tema disociindu-se de bagajul esteticii decadente, operând o inversiune fundamentală, prin care Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor, a femeilor pioase participând la suferința Mântuitorului, dintre care Maria Magdalena este poate cea mai apropiată ca model
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de reglementare a ieșirilor pentru muncă este concomitent cu unul de construcție instituțională. În anul 2002 este înființat Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Pentru a permite evaluări asupra efectelor, imaginea succintă anterioară trebuie reinterpretată într-o schemă de clasificare care are la bază surprinderea diferențelor dintre plecări. Dacă avem nevoie de o imagine de ansamblu pentru a înțelege migrația, avem la fel de mare nevoie de o detaliere pentru a înțelege efectele ei. Dacă am vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
istorie vizează ideea de unitate. După Unirea din 1859, istoriile separate ale celor trei principate sunt supuse unui proces de unificare, din confluența lor emergând istoria României. Trecuturile particulare ale celor trei ținuturi (Țara Românească, Moldova, respectiv Transilvania) sunt radical reinterpretate într-o cheie comună. Procesul poate fi numit "unificare retroactivă", cele trei principate fiind acum considerate a fi făcut parte dintotdeauna din aceeași matrice românească. Vom urmări acest proces de naționalizare a trecutului românesc așa cum se petrece pe diferite dimensiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1330 a lui Barasab I împotriva regelui Ungariei Robert Carol de Anjou. Dacă în secolul naționalist acesta a fost văzut ca un "război al neatârnării" (o replică istorică profetică a Războiului de independență națională din 1878), istoriografia comunistă îl reinterpretează ca "războiul feudal" al lui Basarab I (Roller, 1952, p. 79). Atunci când se pune problema independenței naționale, începând cu istoria modernă, aceasta este indisociabil legată de Rusia, depictată ca singura susținătoare a cauzei românești. Secolele XVIII-XIX ale existenței istorice românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]